Reprezentantii societatii civile in Consiliul Superior al Magistraturii, Victor Alistar (foto stanga) si Romeu Chelariu (foto dreapta), au reactionat in cel mai nou scandal in care este implicat CSM. Ne referim la revolta avocatilor impotriva judecatorilor din CSM, care contrar art. 91 alin. (4) din Codul de procedura penala au decis ca delegatiile avocatilor din oficiu pot fi mentinute si dupa prezentarea aparatorilor alesi (decizie luata cu opinia separata a judecatoarelor Gabriela Baltag si Evelina Oprina).

Astfel, intr-o informare de presa, cei doi reprezentanti ai societatii civile in CSM arata ca opinia lor a fost in concordanta cu pozitiile exprimate de UNBR, barourile din Romania si APADOR-CH, care au condamnat interpretarea data de judecatorii din Consiliu in problema avocatilor din oficiu. De asemenea, Victor Alistar si Romeu Chelariu amintesc faptul ca dreptul la aparare este unul fundamental garantat de Constitutia Romaniei, ca normele de procedura sunt de stricta, imediata si imperativa aplicare fara a permite organelor judiciare derogari de la lege (nici macar in cazuri execeptionale), dar si ca CSM nu are competenta de infra-legiferare ori sa adauge la dispozitiile cuprinse in legi, pe motiv ca acestea ar fi neclare sau incomplete, orice practica impotriva normelor imperative fiind de natura sa afecteze calitatea actului de justitie si legalitatea infaptuirii ei. Nu in ultimul rand, Alistar si Chelariu subliniaza ca CSM nu are printre competente realizarea unei cenzuri de legalitate privind aplicarea normelor de procedura in instante.

Iata informarea de presa a reprezentantilor societatii civile in CSM:

“Pozitia membrilor alesi ai CSM, reprezentanti ai societatii civile referitoare la aplicarea art. 91 alin. (4) din Codul de Procedura Penala

Avand in vedere cererea de informatii publice nr. 1/21694/13.11.2020 formulata de Ziarul Cotidianul precum si solicitarile formulate in mediile online de a se preciza ce pozitie au avut membrii societatii civile in sedinta Comisiei nr. 2 Judecatori Resurse umane si organizare din data de 3 noiembrie 2020 referitoare la practica instantelor in aplicarea prevederilor art. 91 alin. (4) din CPP, dat fiind ca avocatii sunt partea societatii care realizeaza dreptul la aparare in procedurile judiciare si vazand intrebarile din societate referitoare la pozitia noastra de ansamblu cu privire la acest subiect, reprezentantii societatii civile in CSM fac urmatoarele precizari:

1. Pozitia reprezentantilor societatii civile in CSM exprimata de dl. Romeu Chelariu, in numele ambilor membrii, in cadrul sedintei Comisiei nr. 2 Judecatori din data de 3 noiembrie 2020 (in situatia in care un membru nu poate participa, avem practica de consultare pe agenda sedintelor si exprimarea unui punct de vedere unitar din partea reprezentantilor societatii civile) a fost cea minoritara asa cum a fost consemnata in minuta:

‘Opinia minoritara a fost in sensul ca se impune dezbaterea aspectelor semnalate in cadrul unor intalniri interinstitutionale cu reprezentantii U.N.B.R si ai barourilor, in scopul stabilirii unei modalitati unitare de aplicare a dispozitiilor legale invocate, inclusiv diseminarea concluziilor in cadrul activitatilor de formare continua a judecatorilor la nivelul Institutului National al Magistraturii si al Sectiilor penale ale instantelor. De asemenea, s-a apreciat ca este necesara reluarea dialogului interinstitutional intre Consiliul Superior al Magistraturii si reprezentantii UNBR in scopul cresterii credibilitatii si obiectivitatii actului de justitie. De asemenea, s-a exprimat si opinia in sensul efectuarii unei analize de etapa sub aspectul utilitatii Ghidului de bune practici privind relatia sistemului judiciar cu celelalte profesii juridice, in special avocati, adoptat prin Hotararea CSM nr 287/19.12.2019 si asumat de UNBR prin hotararea Comisiei Permanente nr. 264/16.12.2019 si UNEJ prin Hotararea Consiliului Uniunii nr 2310/27.09.2019, aspect care s-a apreciat a fi analizat dupa incheierea procedurii de diseminare a acestuia.’

Avand in vedere ca au existat intrebari privind pozitia noastra pe acest subiect, reiteram solicitarea pe care am facut-o prin lucrarea nr. 12251 (initiata in data de 18.06.2020) de a se consemna cu numele membrilor CSM opiniile minoritare exprimate, pentru a fi fara echivoc modul de exercitare a mandatului, cu atat mai mult cu cat opinia noastra a fost, chiar la momentul la care s-a discutat acest subiect, concordanta cu opinia exprimata ulterior ca reactie de catre Barourile de avocati si organizatii ale societatii civile cum ar fi APADOR-CH, iar acest lucru trebuie sa fie cunoscut de societate. Aceasta solicitare este de natura a asigura transparenta si responsabilitate in exercitarea mandatului tuturor membrilor CSM. Aceasta solicitare este consecventa cu sustinerile noastre referitor la necesitatea dialogului constant cu celelalte profesii juridice, in special avocatii si cu societatea civila in ansamblu, motiv pentru care am si initiat modificarile din Legea nr. 317/2004 expres referitor la art. 29 alineatele (10) si (11), art. 531 si art. 54 alineatul (6) care reglementeaza si impun transparenta CSM cu privire la orice decizie de interes public.

2. Punctul nostru de vedere cu privire la acest subiect are la baza urmatoarele:

a. Dreptul la aparare este un drept fundamental garantat de art. 24 din Constitutia Romaniei, si incorporat acestuia este dreptul partilor de a alege avocatul care le asista sau reprezinta, in conditiile legii;

b. Normele de procedura sunt de stricta, imediata si imperativa aplicare fara a permite organelor judiciare derogari de la lege (nici macar in cazuri exceptionale);

c. In exercitarea dreptului la aparare avocatii sunt definiti si plasati de lege ca fiind actorii esentiali si de aceea in toate chestiunile care privesc dreptul la aparare acestia trebuie consultati de autoritatile statului (a se vedea prevederile Legii nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat);

d. CSM este obligat sa isi desfasoare activitatea si sa isi exercite rolul in conditii de deschidere institutionala si dialog cu toate partile interesate sau calificate de lege ca actori in realizarea interesului public;

e. CSM nu are competenta de infra-legiferare ori ‘sa adauge la dispozitiile cuprinse in legi, pe motiv ca acestea ar fi neclare sau incomplete’ (art. 38 alin (7) si art. 41 alin (3) din legea CSM) si in masura in care unele norme ale legii sunt de natura a crea dificultati in derularea procedurilor judiciare, numai in baza dialogului si a transparentei, poate sa solicite Ministerului Justitiei initierea unor acte normative necesare (art. 38 alin. (5) din aceiasi lege);

f. Practica contrara normelor imperative este de natura a afecta calitatea actului de justitie si legalitatea infaptuirii ei ca serviciu public aflat in slujba societatii nu poate fi acceptata ca un dat.

In cadrul procedurilor penale derulate in fata instantelor sunt ocrotite interese legitime ale tuturor partilor, atat dreptul victimelor infractiunilor de a gasi o reparatie efectiva cat si garantiile inculpatilor de a fi judecati cu respectarea dreptului fundamental la aparare, intr-o justitie specifica unei societati bazata pe democratia constitutionala. De asemenea, exista principiul instructiei penale privind necesitatea aflarii adevarului. Sub acest aspect justificarile privind nevoia de a evita prescriptia nu pot fi primite cu pretul incalcarii intereselor generale ale societatii si a ordinii de drept asa cum sunt reflectate in normele de procedura. O asemenea situatie poate sa fie solutionata numai prin imbunatatirea cadrului normativ si nu prin eludarea acestuia. Nicio ratiune de oportunitate nu poate sa justifice abaterea de la normele de procedura in activitatea organelor judiciare. Solutiile normative trebuie discutate cu UNBR si cu organizatiile societatii civile care activeaza in domeniul statului de drept si apararii drepturilor omului care pot viza diferite otiuni de reglementare cum ar fi (doar cu titlu exemplificativ):

Mentinerea imperativului privind dreptul justitiabilului la libera alegere a aparatorului;

Instituirea unui mecanism de asigurare a permanentei de catre barouri dar cu limitarea mandatului avocatului de permanenta la unele aspecte de procedura ce se vor evalua de catre partile participante la dialog;

Stabilirea ca regula derogatorie a faptului ca in cauzele penale semnarea contractului de asistenta implica automat si acordul privind conlucrarea si substituirea pe care avocatul ales le va exercita in interesul clientului sau;

Alte posibile optiuni care sa garanteze nealterat dreptul la aparare dar sa elimine si sincopele ce pot aparea in derularea proceselor.

3. Cu privire la lucrarile Comisiei nr. 2 Judecatori Resurse umane si organizare din data de 12.11.2020 facem urmatoarele precizari:

Apreciem modalitatea de reevaluare a abordarii, care demonstreaza utilitatea unei atitudini receptive la vocea societatii cu privire la modul de desfasurarea justitiei ca serviciu public;

Consideram in completare ca odata ajuns la o solutie incluziva care sa beneficieze de suportul tuturor partilor interesate, este necesar ca de indata sa fie utilizate toate instrumentele de punere rapida in aplicare a practicii conforme: prin sedinte de practica la sectiile penale care sa vizeze transpunerea unitara a procedurii corecte si formarea continua prin INM pentru a explica ratiunile si resorturile solutiilor pe care legea le dispune cu valoare obligatorie pentru magistrati;

Apreciem ca raportat la competenete CSM acesta nu are caderea de a realiza cenzura de legalitate privind aplicarea normelor de procedura in instante, insa tot prin competentele pe care le detine trebuie sa reactioneze la orice derapaje si sincope de sistem care abat organele judiciare de la principiul legalitatii in realizarea justitiei.

Victor Alistar

Romeu Chelariu

Membri CSM

In perioada ce urmeaza vom derula consultari cu organizatiile neguvernamentale pentru a prelua si introduce sugestiile lor in cadrul discutiilor pentru corectarea sincopele relevate de culegerea datelor concrete”.

* Cititi aici reactiile avocatilor impotriva CSM (I)

* Cititi aici reactiile avocatilor impotriva CSM (II)

* Cititi aici reactiile avocatilor impotriva CSM (III)

* Cititi aici reactia APADOR-CH

* Cititi aici ultimele explicatii ale CSM dupa protestul avocatilor