Infrangere grea pentru ministrul Justitiei Catalin Predoiu (foto). Propunerea acestuia ca judecatorii si procurorii sa nu mai fie sanctionati disciplinar pentru nerespectarea deciziilor obligatorii ale Curtii Constitutionale - un adevarat atentat la suveranitatea nationala a Romaniei care a fost semnalat pentru prima data de Lumea Justitiei - a picat.

Comisia parlamentara speciala care dezbate noile Legi ale Justitiei a respins initiativa lui Catalin Predoiu de eliminare din noua Lege privind statutul judecatorilor si procurorilor (care va inlocui actuala Lege 303/2004) a abaterii disciplinare constand in nerespectarea deciziilor CCR. Comisia parlamentara a adoptat un amendament propus de PSD, PNL, UDMR si minoritatile nationale conform caruia nerespectarea deciziilor CCR si ale Inaltei Curti va fi in continuare sanctionata disciplinar. In plus, nerespectarea deciziilor Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) si ale CEDO va fi considerata abatere disciplinara. Amendamentul a fost adoptat cu 17 voturi “pentru” si 4 “impotriva”.

Iata amendamentul votat de comisie:

“Art. 272 alin. (1) – Constitue abateri disciplinare „ș) - Nerespectarea in mod vadit si nejustificat a hotararilor Curtii de Justitie a Uniunii Europene, ale Curtii Europene ale Drepturilor Omului, deciziilor Curtii Constitutionale si ale deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursului in interesul legii ori in dezlegarea unor chestiuni de drept in acord cu prevederileart. 20 si art. 148 din Constitutia Romaniei, republicata”.

Singura discutie este cea referitoare la ordinea enumerarii institutiilor, mai exact daca este normal ca CCR si ICCJ sa fie dupa CJUE si CEDO.

A existat si un amendament propus de CSM, in urmatoarea forma, care insa nu a fost adoptat:

“Art. 272 alin. (1) – Constitue abateri disciplinare „ș) - nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii sau a hotararilor Curtii de Justitie a Uniunii Europene”.

Redam observatiile CSM privind mentinerea sanctiunii pentru magistratii care nu respecta deciziile CCR:

“In cuprinsul proiectului nu se regaseste o abatere disciplinara similara celei de la art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. O propunere legislativa prin care se propunea abrogarea dispozitiilor mai sus mentionate a fost analizata la nivelul Consiliului, prin Hotararea Plenului nr. 86/2022 fiind exprimat un aviz negativ.

In esenta, s-a retinut ca prevederea legala in vigoare nu ar putea reprezenta un risc pentru independenta judecatorilor, judecatorul national avand libertatea de analiza a fiecarei situatii juridice pe care o implica solutionarea unui litigiu pendinte.

In acest demers, inclusiv in situatiile in care se ridica problema conformitatii legislatiei nationale cu dreptul Uniunii Europene, judecatorul ramane singurul abilitat sa decida, in raport de elementele de specificitate ale fiecarei cauze, asupra aplicabilitatii unei anumite dispozitii din dreptul intern sau din dreptul european ori asupra incidentei in cauza a unei hotarari a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, a Curtii Europene a Drepturilor Omului sau a Curtii Constitutionale ori a unei decizii adoptate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in cadrul procedurilor de unificare a jurisprudentei. S-a retinut ca ar trebui atent evaluate efectele potentiale ale abrogarii acestei dispozitii, care, fara indoiala, ar putea constitui premisa unei insecuritati juridice inacceptabile, deschizand calea lipsirii de eficienta juridica a oricarei decizii a Curtii Constitutionale sau a oricarei decizii pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea unui recurs in interesul legii.

Avand in vedere cadrul normativ in vigoare – art. 147 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata si art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (pentru deciziile Curtii Constitutionale), si respectiv art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila si art. 477 alin. (3) din Codul de procedura penala (pentru deciziile Inaltei Curte de Casatie si Justitie) – judecatorii si procurorii nu ar putea sa nesocoteasca forta obligatorie a acestor decizii, context in care reglementarea abaterii disciplinare prevazuta la art. 99 lit. s) din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, este nu doar fireasca, ci si necesara.

Mai mult, din ratiuni similare, de acelasi regim juridic ar trebui sa beneficieze si hotararile Curtii de Justitie a Uniunii Europene, context in care reglementarea art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ar trebui completata cu ipoteza nerespectarii acestor hotarari”.

Chiar Predoiu a propus introducerea abaterii disciplinare de nerespectare a deciziilor CCR

Propunerea ministrului Justitiei Catalin Predoiu de eliminare a abaterii disciplinare constand in nerespectarea deciziilor CCR prin care se da practic liber la nerespectarea deciziilor CCR de catre judecatori incalca in mod grav insasi Constitutia Romaniei, care prevede la art. 147 alin. 4 ca: “Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”.

Totodata, prevederea privind eliminarea abaterii disciplinare constand in nerespectarea deciziilor CCR incalca inclusiv actuala Lege privind 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, dar si noua Lege privind statutul magistratilor, ambele impunand judecatorilor si procurorilor sa depuna un jurmant la inceperea activitatii prin care sa se angajeze la respectarea Constitutiei Romaniei, Constitutie care, repetam, statueaza ca deciziile CCR sunt obligatorii.

Astfel, potrivit art. 34 alin. 1 din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor: “Inainte de a incepe sa-si exercite functia, judecatorii si procurorii depun urmatorul juramant: 'Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, sa-mi indeplinesc atributiile cu onoare, constiinta si fara partinire. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!”.

Fix aceasta prevedere a fost mentinuta si in noua Lege privind statutul judecatorilor si procurorilor, la art. 81 alin. (1): “Inainte de a incepe sa-si exercite functia, judecatorii si procurorii depun urmatorul juramant: 'Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, sa-mi indeplinesc atributiile cu onoare, constiinta si fara partinire. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!'”.

Nu in ultimul rand, asa cum Lumea Justitiei a dezvaluit in exclsivitate, trebuie precizat ca abaterea disciplinara constand in nerespectarea deciziilor CCR a fost introdusa in Legea privind statutul judecatorilor si procurorilor chiar de actualul ministru al Justitiei Catalin Predoiu, in 2011-2012, cand ocupa acelasi portofoliu in Guvernul Boc (click aici pentru a citi).

Iata abaterile disciplinare propuse de ministrul Justitiei Catalin Predoiu in noua Lege privind statutul judecatorilor si procurorilor, din care lipsea nerespectarea deciziilor CCR:

“Art. 272 – Constituie abateri disciplinare

a) incalcararea prevederilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii

b) atitudinile nedemne in timpul serviciului fata de colegi, celalalt personal al instantei sau al parchetului in care functioneaza, inspectori judiciari, avocati, experti, martori, justitiabili ori reprezentantii altor institutii

c) desfasurarea de activitati cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in timpul serviciului

d) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de partile din proces

e) refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu

f) nerespectarea de catre procuror a dispozitiilor procurorului ierarhic superior, date in scris si in conformitate cu legea

g) nerespectarea din motive imputabile a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor ori intarzierea in efectuarea lucrarilor, din motive imputabile

h) nerespectarea indatoririi de a se abtine atunci cand judecatorul sau procurorul stie ca exista una din cauzele prevazute de lege pentru abtinerea sa, precum si formularea unor cereri repetate si nejustificate de abtinere

i) nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter, precum si a altor informatii de aceeasi natura de care a luat cunostinta in exercitarea functiei, cu exceptia celor de interes public, in conditiile legii

j) absente nemotivate de la serviciu, in mod repetat sau care afecteaza in mod direct activitatea instantei ori a parchetului

k) imixtiunea in activitatea altui judecator sau procuror

l) nerespectarea in mod nejustificat a dispozitiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse in conformitate cu legea de conducatorul instantei sau al parchetului ori a altor obligatii cu caracter administrativ prevazute de lege sau regulamente

m) folosirea functiei detinute pentru a obtine un tratament favorabil din partea autoritatilor sau interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvarii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decat in limita cadrului legal pentru toti etatenii

n) nerespectarea dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor

o) obstructionarea activitatii inspectorilor judiciari, prin orice mijloace

p) participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investitii pentru care nu este asigurata transparenta fondurilor

q) neredactarea sau nesemnare hotararilor judecatoresti sau a actelor judiciare ale procurorului, din motive imputabile, in termenele prevazute de lege

r) utilizarea unor expresii inadecvate in cuprinsul hotararilor judecatoresti sau al actelor judiciare ale procurorilor, lipsa totala a motivarii ori motivarea in mod vadit contrara rationamentului juridic, de natura sa afecteze prestigiul justitiei sau demnitatea functiei de judecator sau procuror

s) exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta

Art. 273 – (1) Exista rea-credinta atunci cand judecatorul sau procurorul incalca cu stiinta normele de drept material ori procesual, urmarind sau acceptand vatamarea unei persoane.

(2) Exista grava neglijenta atunci cand judecatorul sau procurorul nesocoteste din culpa, in mod grav, neindoielnic si nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

(3) In scopul determinarii cazurilor in care se nesocotesc din culpa, in mod grav, neindoielnic si nescuzabil, normele de drept material ori procesual se va lua in considerare gradul de claritate si precizie a normelor incalcate, noutatea si dificultatea problemei de drept prin raportare la jurisprudenta si doctrina in materie, gravitatea nerespectarii, precum si alte circumstante profesionale obiective”.