Ioan Tarnu, seful Directiei Judetene de Informatii Alba si Liviu Schiau, subcomisar la Brigada de Combatere a Criminalitatii Organizate Alba au fost retinuti, luni, de procurorii DIICOT Hunedoara, fiind acuzati ca, in schimbul unor cadouri, au dat informatii membrilor unui grup organizat din ancheta penala care ii viza, promitandu-le, totodata, ca isi vor trafica influenta pe langa procurorii care se ocupau de dosare pentru a le obtine rezolutii favorabile. Ancheta care i-a vizat pe cei doi oficiali ai statului a fost coordonata de SRI, mai bine de trei luni. Membrii grupului infractional ajutati de Tarnu si Schiau erau arestati fiind acuzati de furt de utilaje din state ale UE, prejudiciul fiind estimat la 4.500.000 de euro. Mai mult, conform unui comunicat al DIICOT, cei doi inculpati, in baza functiilor pe care le detineau, le-au dezvaluit infractorilor informatii despre miscarile ce urmau a fi facute de oamenii legii pentru prinderea lor. Seful SRI Alba a fost suspendat luni din functie.

La Consiliul Superior al Magistraturii a avut loc la inceputul acestei saptamani, o intalnire intre procurorii membrii CSM si reprezentantii de seama ai unor unitati de parchet, precum Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, DIICOT si DNA. Evident, in prezenta Laurei Codruta Kovesi, procuror general al Romaniei, consiliera Dana Titian, au participat la aceasta intrunire ”de lucru„ presedintele CSM Horiatius Dumbrava, vicepresedintele CSM George Balan, procurorii Oana Haineala, Gratiana Isac si Bogdan Licu (toti trei membri CSM), Codrut Olaru - procuror sef DIICOT si sefa Inspectiei Judiciare a CSM, Mihaela Tropcea, insotita de alti patru pinspectori printre care si Elena Radescu si Camelia Sutiman. Printre ei, s-au ivit si cei doi judecatori membri CSM Marius Tudose si Alexandru Serban, dar acestia au parasit repede ringul dandu-si seama ca sunt in plus pentru ca era o discutie intre procurori si pentru procurori. Tema principala a constituit-o activitatea Inspectiei Judiciare si supraaglomerarea inspectorilor cu raspunsul la petitii.

Curtea de Apel Cluj a decis, vineri, achitarea omului de afaceri Arpad Paszkany in dosarul disjuns din cauza celebra denumita “Gazeta”, in care finantatorul CFR Cluj era acuzat de santaj si sprijinirea unui grup infractional organizat.De asemenea, instanta a respins si solicitarea procurorilor de a-i confisca luiPaszkany 400.000 euro, suma despre care anchetatorii au sustinut ca ar fi trebuit sa o plateasca omul de afaceri pe un teren pe care a platit de fapt doar 10.000 de euro. Decizia Curtii de Apel Cluj nu este definitiva, insa este a doua achitare pe care DIICOT-ul o incaseaza in acest caz, dupa ce si Tribunalul Cluj l-a gasit nevinovat pe Paszkany.

Decizie laudabila a procurorului Codrut Olaru - seful Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), care a facut public, in premiera, in raportul de activitate al institutiei pe anul 2010, inventarul tuturor achitarilor definitive incasate de subordonatii sai, atat cei din structura centrala, cat si din serviciile teritoriale. Spre deosebire de restul unitatilor de parchet, care mentioneaza doar numarul achitarilor, DIICOT a dat dovada de o transparenta nemaintalnita si a dat publicitatii detalii despre fiecare dosar, inclusiv numele inculpatilor achitati, traseele dosarelor si spicuiri din motivarile instantelor care au pronuntat achitarile definitive. Pentru a intelege mai bine decizia sefului DIICOT, precizam ca procurorul sef al DNA, Daniel Morar, nici macar nu a vrut sa pomeneasca numele vreunei persoane achitate si a declarat presei ca nu intelege sa dea cuiva socoteala pentru achitarile incasate de parchetul pe care il conduce.

Si pentru DIICOT, anul 2010 a fost cel mai bun, cel mai extraordinar de la infiintarea structurii pana in prezent. Conform procurorului sef Codrut Olaru (foto) DIICOT a rezolvat aproximativ 8.500 de cazuri, peste 3.000 de infractori au fost trimisi dupa gratii, contrabanda cu tutun si alte produse s-a diminuat, s-au prins mult mai multi traficanti de persoane si migranti si s-au confiscat droguri in valoare de 4,2 milioane de euro.

Procurorul Alina Bica (foto) secretar de stat in Ministerul Justitiei (institutie unde a fost detasata din functia de procuror al DIICOT - Structura Centrala) a inregistrat inca o „performanta notabila” in cariera. Inalta Curte a respins la 30.11.2010 recursul DIICOT in dosarul 36.025/3/2007, astfel incat, in mod definitiv, doua persoane trimise in judecata de Alina Bica, prin Rechizitoriul nr. 19/D/P/2006 au fost achitate. Grav este ca din cauza acuzatiilor de crima organizata aduse de procurorul Alina Bica, doua persoane – Gheorghe Badescu si Viorel Romanescu, au stat in arest 6 luni, si respectiv 5 luni. Iar o treia (Buran Bosneag) arestata si ea, a primit o pedeapsa de doi ani de inchisoare cu suspendare, instanta retinand “constituirea si apartenenta la un grup de crima organizata nu poate fi retinuta, in raport de faptul ca pentru infractiunile de fals de moneda si alte valori s-a dispus achitarea (deci lipseste obiectul grupului, savarsirea de infractiuni), iar pentru tentativa de inselaciune, in rechizitoriu se mentioneaza ca Bosneag Buran s-a prezentat singur la Sucursala BRD Medgidia.” Cu alte cuvinte, marea anchetatoare Alina Bica a dat-o-n bara rau de tot, iar statul urmeaza sa plateasca daune persoanelor tinute pe nedrept in arest si trimise aiurea in judecata.

Dosarul in care Vadim Benyatov a facut plangere impotriva solutiei date de procurorii DIICOT, de neincepere si scoatere de sub urmarire penala abunda, dupa cum aratam zilele trecute, de stenograme ale tuturor convorbirilor telefonice ce au avut loc intre personaje pentru care, pe vremea in care s-a inceput ancheta si s-a derulat sub bagheta ex-procurorilor Doru Ioan Cristescu si Ciprian Nastasiu, s-au cerut mandate de interceptare. In referatul celor doi procurori adresat instantei supreme, pus in discutie la data de 3 iunie 2008, judecatorii au dat mandate de interceptare pe 30 de zile a tuturor convorbirilor “telefonice, ambiental si video pe deplasarile efectuate de grupul organizat format din Marian Daniel , Dorin Cocos, Elena Udrea, Verestoy Attila, Chireac Bogdan, Stolojan Dumitru Theodor, Voiculescu Dan, Alexandru Dan Victor, Chirica Teodor Minodor”. Aceste mandate au fost, ulterior, prelungite.

Dosarul 6594/2/2010, aflat pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie dupa ce Vadim Beniatov Don, care a fost cercetat in dosar, a facut plangere impotriva solutiei de neincepere a urmaririi penale data de DIICOT in ceea ce-l priveste, are 10 volume. Cel mai probabil plagerea contra solutiei de NUP a fost facuta in scopul ca dosarul instrumentat de DIICOT (condus de procurorul sef Codrut Olaru – foto) sa ajunga la instanta si astfel Beniatov sa poata avea acces la actele dintre copertile sale. Odata dosarul depus la instanta, sute de redari de convorbiri telefonice au fost luate la puricat de jurnalisti, care de cateva zile rasfoiesc romanele trimise de Parchetul Inaltei Curti. Joi, la arhiva penala a Curtii Supreme, o banca intreaga era plina de ziaristi care conspectau din aceste stenograme. Imposibil de copiat de mana, imposibil de citit intr-o zi. Cert este ca din toate aceste convorbiri nu reiese nici o infractiune, dovada ca procurorii care au instrumentat cauza au dat un verdict corect: NUP. Interceptarile au fost realizate de catre UM 0894 SRI Bucuresti si au avut mentiunea STRICT SECRET, fiind declasificate la data de 17.09.2008. Desi initial ancheta a fost realizata de catre procurorii Doru Ioan Cristescu si Ciprian Nastasiu, desecretizarea a fost facuta cel mai probabil - sustin surse judiciare - de fostul adjunct al DIICOT, procurorul Catalin Borcoman.  Iar solutia de NUP a fost data de procurorul Valentin Horia Selaru.

Iustin Covei (foto) fiul judecatorului craiovean Marin Covei, va fi judecat in libertate, ca urmare a deciziei de luni a Curtii de Apel Bucuresti. Acuzat de procurorii DIICOT de clonare de carduri, infractiuni informatice si constituire de grup infractional organizat, Iustin Covei a fost arestat la sfarsitul anului trecut si a fost trimis in judecata in acest an in dosar. Magistratii CAB au decis ca alte opt persoane arestate ca urmare a propunerii DIICOT in acelasi dosar sa fie eliberate din arest preventiv.

Procurorii DIICOT au retinut mai multe persoane, alaturi de Sorin Mihai, director la PSV Company – fosta Petrom Service: pe Ioan Petran, despre care se spune ca ar fi administratorul Realitatii TV Network, pe Ionut Eftime, fiul fostei secretare a lui Traian Basescu si pe alte persoane implicate in evaziune fiscala si spalare de bani.

Procurorii de la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata (DIICOT), investigheaza la aceasta ora cine sunt autorii uneia dintre cele mai mari tepe bancare care a avut loc la Brasov in ultimele doua saptamani. Cinci persoane sunt cercetate in libertate pentru fals informatic si frauda informatica. In urma cercetarilor prealabile, procurorii DIICOT au ajuns la concluzia ca exista o retea interna care ar fi formata din trei operatori de ghiseu, un casier, dar si despre o persoana din conducerea bancii Credit Europe Bank.

Cazul judecatoarei Mihaela Parvu, de la Tribunalul Bucuresti, a trecut repede prin vizorul opiniei publice pentru ca, apoi, nimeni sa nu se mai intereseze ce se intampla in acest dosar, in care DIICOT a retinut luna trecuta 41 de persoane pe motiv ca foloseau ilegal dispozitive de interceptare audio-video. Dupa cum se stie, judecatoarea Parvu de la Tribunalul Bucuresti a fost pusa sub acuzare de procurorii DIICOT in dosarul privind interceptarile ilegale, fiind invinuita de unele infractiuni informatice , dar și de incalcarea Legii Sigurantei Nationale. In fapt, marea incalcare a sigurantei nationale s-ar fi produs, in opinia procurorilor, cand judecatoarea a introdus in telefonul mobil al sotului, pe care-l banuia de infidelitate, un aparat de monitorizare si interceptare a convorbirilor acestuia. DIICOT- structura parchetului specializata in combaterea terorismului si criminalitatii organizate luase initial impotriva magistratului sus-mentionat masura preventiva a obligarii de a nu parasi tara.