Parchetul Laurei Kovesi arunca in aer si distruge unul dintre cele mai importante servicii secrete din Romania. Este vorba despre Departamentul de Informatii si Protectie Interna, adica serviciul secret al Ministerului de Interne. DNA a anuntat, luni 29 august 2016, declansarea urmaririi penale impotriva mai multor persoane de la conducerea DIPI, la parchetul anticoruptie fiind chemat inclusiv seful serviciului secret, Rares Vaduva, care, potrivit surselor judiciare, ar fi fost si el pus sub urmarire penala pe motiv ca ar fi refuzat sa declasifice si sa le puna la dispozitie procurorilor DNA documentele pe care acestia le cereau. Ancheta este instrumentata de procuroarea DNA Florentinta Mirica (foto mijloc), disjunsa din dosarul privind limuzina care ar fi fost cumparata de DIPI pentru ex-ministrul Gabriel Oprea, si oficial vizeaza mai multe fapte de coruptie, printre care si deturnarea fondurilor destinate informatorilor, colaboratorilor si ofiterilor acoperiti ai DIPI. In realitate, actiunea DNA a avut ca scop ridicarea registrelor cu informatorii, colaboratorii si acoperitii serviciului secret. O actiune ce poate fi considerata, in opinia noastra, un atentat la securitatea nationala.

Practic, DNA confirma dezvaluirile facute in exclusivitate de Lumeajustitiei.ro, saptamana trecuta, la sectiunea „Vorbe de fumoar”. Dezvaluiam la acea vreme ca procurorii DNA si mascatii au descins in centrul operativ al Departamentului de Informatii si Protectie Interna, situat in zona Razoare din Bucuresti, o baza secreta, agentii DIPI fiind pusi pe burta si obligati sa predea dosarele serviciului secret. Aratam atunci ca procurorii DNA au ridicat dosare intregi de chitante prin care se plateau informatorii, colaboratorii si ofiterii acoperiti ai DIPI, iar cum in servicii chitantele nu se fac pe numele real al persoanelor, ci pe numele conspirative, procurorii anticoruptie ar fi ridicat si registrele cu identitatea reala a agentilor acoperiti ai DIPI.

DNA a aflat identitatea agentilor DIPI

Parchetul Laurei Kovesi pretinde ca “persoane cu functii de conducere din cadrul Ministerului Afacerilor Interne - Departamentul de Informatii si Protectie Interna (D.I.P.I) au aprobat mai multe rapoarte prin care a fost schimbata destinatia unor sume de bani ce erau alocate pentru cheltuieli operative ale D.I.P.I. Astfel, banii ce urmau sa fie folositi pentru actiuni sau misiuni cu caracter informativ-operativ au fost indreptati catre cheltuieli de protocol ori pentru inzestrarea institutiei”, ca “necesitatea efectuarii unor cheltuieli operative a fost atestata in mod fals” si ca “sub pretextul efectuarii unor cheltuieli operative nereale, functionari din cadrul D.I.P.I. si-au insusit sume de bani si produse”.

Or, este limpede ca procurorii DNA nu puteau ajunge la concluziile amintite mai sus fara sa aiba acces la registrele DIPI. Registre unde sunt inventariate toate operatiunile serviciului secret si care contin numele informatorilor, colaboratorilor si ofiterilor acoperiti ai DIPI. Practic, prin aflarea identitatii agentilor DIPI, procurorii Laurei Kovesi au destructurat unul dintre cele mai importante servicii secrete din Romania.

La fel de grav este un alt lucru. Este foarte posibil ca anumite cazuri la care ofiterii acoperiti ai DIPI lucrau sa vizeze ofiteri de politie judiciara din DNA sau chiar procurori din cadrul DNA. Nu in ultimul rand, ne intrebam cine se mai incumeta sa lucreza ca informator, colaborator sau agent acoperit la serviciul secret al Ministerului de Interne, avand in vedere ca poate fi deconsiprat in orice moment.

Altfel, nu trebuie exclus ca in viitorul apropiat sa vedem incolonati la DNA informatori, colaboratori si ofiteri acoperiti ai DIPI, care sa fie intrebati cu cat au fost platiti si daca sumele primite au fost cele trecute pe chitante. O situatie absurda, dar mai ales extrem de periculoasa, care poate pune in pericol chiar viata agentilor DIPI prin deconsiprarea acestora.

DNA a compromis operativ DIPI

Orice serviciu de informatii din lume functioneaza pe doua criterii esentiale fara de care nu ar exista: compartimentare si conspirativitate. Adica, nimeni din cadrul serviciului secret nu poate afla ce fac alte departamente si orice informator /colaborator /ofiter acoperit apare in actele operative ale serviciului cu un nume de cod (nume conspirativ). Singurul mod de spargere a secretului unui serviciu si de a-i arunca in aer intreaga activitate este sa ai acces la registrele cu identitatea numelor de cod ale agentilor. Daca aceste registre ajung in mana altor institutii sau servicii de informatii, respectivul serviciu se poate considera ca fiind deconspirat si cu activitatea compromisa. Or, tocmai aici este pericolul actiunii DNA intrucat ridicarea acestor registre si posibilitatea ca ele sa fie studiate in cadrul anchetei de catre procurori, politisti judiciari si alti specialisti si personal auxiliar al parchetului face ca DIPI sa fie deconspirat si compromis operativ. Faptul ca sefii DIPI au refuzat – cum sustine DNA sa puna la dispozitia anchetatorilor documente clasificate pe care acestia le-au cerut – nu poate fi o infractiune, ci o obligatie de serviciu intrucat datele sensibile care constituie ratiunea unui serviciu de informatii nu pot fi puse la indemana unor anchetatori, chiar daca acestia au obtinut certificat ORNISS, doar cel mult o hotarare a CSAT putand sa dispuna declasificarea informatiilor de stat - strict secrete de importanta deosebita.

Pe de alta parte, trebuie amintite informatiile care circula in mediile politice, de cateva luni, potrivit carora se urmareste desfiintarea DIPI si preluarea “infrastructurii” acestui serviciu de catre SRI. Iar dosarul de la DNA ar putea constituit un motiv pentru a se forta desfiintarea serviciului secret al Ministerului de Interne.

Totodata, nu putem sa nu observam o alta coincidenta. Actiunea impotriva DIPI are loc cu cateva luni inaintea alegerilor parlamentare. Iar alegerile, asa cum bine se stie, sunt organizate de Guvern prin intermediul prefectilor, DIPI fiind serviciul care monitorizeaza institutia prefectului.

Iata comunicatul DNA privind declansarea urmaririi penale impotriva unor persoane din conducerea DIPI:

„Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de combatere a coruptiei au dispus efectuarea urmaririi penale pentru suspiciunea savarsirii mai multor tipuri de infractiuni intre care deturnare de fonduri, abuz in serviciu, fals intelectual si uz de fals, delapidare, favorizarea faptuitorului, obstructionarea justitiei, fapte ce ar fi fost comise de angajati din cadrul Ministerului Afacerilor Interne - Departamentul de Informatii si Protectie Interna (D.I.P.I.), intre care si persoane care detin/au detinut functii de conducere in respectiva institutie.

Prezentul dosar s-a constituit prin disjungere din dosarul nr. 20/P/2016, mediatizat prin comunicatul nr. 634/VIII/3 din 11 mai 2016, dupa trimiterea in judecata a mai multor persoane.

In ordonanta procurorilor se arata ca, in cauza, exista aspecte din care rezulta suspiciunea rezonabila ce contureaza urmatoarea stare de fapt:

In perioada 2014 - 2015, persoane cu functii de conducere din cadrul Ministerului Afacerilor Interne - Departamentul de Informatii si Protectie Interna (D.I.P.I) au aprobat mai multe rapoarte prin care a fost schimbata destinatia unor sume de bani ce erau alocate pentru cheltuieli operative ale D.I.P.I. Astfel, banii ce urmau sa fie folositi pentru actiuni sau misiuni cu caracter informativ-operativ au fost indreptati catre cheltuieli de protocol ori pentru inzestrarea institutiei. In acest sens, necesitatea efectuarii unor cheltuieli operative a fost atestata in mod fals.

In aceeasi perioada, sub pretextul efectuarii unor cheltuieli operative nereale, functionari din cadrul D.I.P.I. si-au insusit sume de bani si produse.

Pentru a ascunde deturnarea de fonduri, persoane din conducerea institutiei au dispus clasificarea unor informatii si inregistrarea unor inscrisuri in evidentele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I, desi divulgarea lor nu ar fi fost de natura sa produca daune securitatii nationale. Aceste demersuri au fost facute cu incalcarea prevederilor legale, fiind cauzata o vatamare a interesului legitim al statului roman de a asigura transparenta utilizarii resurselor materiale ale institutiilor publice.

Dupa constituirea dosarului penal nr. 20/P/2016 la Directia Nationala Anticoruptie, una dintre persoanele din conducerea D.I.P.I. a refuzat, cu incalcarea legii, sa inceapa procedura de declasificare a inscrisurilor retinute ca mijloace de proba in dosar, astfel incat sa fie excluse o serie de probe ce ar fi sustinut acuzatiile aduse de procurori, in respectiva cauza penala. Fiind avertizata asupra consecintelor faptei sale, persoana respectiva a refuzat sa puna la dispozitia procurorului o serie de inscrisuri, a caror predare fusese dispusa conform Codului de procedura penala, in dosarul mentionat.

In prezenta cauza sunt in curs de desfasurare o serie de acte procedurale. in masura in care imprejurarile cauzei vor permite, vom continua sa oferim detalii suplimentare, pentru a asigura informarea completa si corecta a opiniei publice”.