Situatie incredibila in dosarul examenelor fraudate de la INM, in care au fost trimisi in judecata mai multi fosti magistrati, printre care si fostul procuror general adjunct al Parchetului General, Gabriela Ghita, fostul judecator suprem Gheorghe Bucur (foto) procurorii Eugen Cojocaru, Stelian Guli si alti magistrati. Suporturile optice transmise de DNA instantei Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu corespund cu cele transmise de procurori Institutului National de Expertize Criminalistice, pentru expertizare. Neconcordantele sunt atat cu privire la numarul suporturilor optice, dar si legate de continutul acestora si de indicativele primite. Practic, instanta este pusa in situatia de a lua in considerare niste interceptari inregistrate pe cateva suporturi optice, iar expertul de la INEC va face expertiza pe alte suporturi optice, care nu pot fi identificate in dosarul de la instanta! Cand a modificat DNA suporturile optice si mai ales, in baza carui temei legal? De ce ar fi transmis procurorii DNA la INEC alte suporturi optice fata de cele care au fost predate instantei?

DNA a trimis instantei 25 de suporturi optice, iar la INEC au ajuns 21! Suporturile din instanta si cele de la INEC nu bat, nici ca numar, nici ca date de identificare ori continut!

Directia Nationala Anticoruptie a transmis instantei, in acest dosar, 24 de suporturi optice si 1 suport magnetic, care ar contine mai multe interceptari cu inculpatii din acest caz. Inculpatii din dosar au cerut judecatorilor sa expertizeze mai multe interceptari, sustinand fie ca acestea nu sunt reale, fie ca sunt compilatii ori cuvinte scoase din context. Ca urmare, judecatorii Inaltei Curti au pus in vedere procurorilor anticoruptie sa transmita Institutului National de Expertize Criminalistice suporturile optice originale, aflate la sediulDNA, pentru a fi expertizate. Surpriza insa! INEC a comunicat judecatorilor ca la sediul institutului au ajuns nu 25 de suporturi, ci 21! Ba mai mult, daca suporturile optice din instanta erau identificate cu urmatoarele date: “Tc3, Tc7, Tc9, TC10, TC11”, etc, cele care au ajuns la INEC sunt identificate: “Tc2, Tc4, Tc6, Tc8, Tc14, Tc15” etc. In plus, nici dupa denumire si continut suporturile optice de la INEC nu se potrivesc cu cele transmise de DNA instantei. Astfel, conform insemnarilor din dosar, continutul suporturilor din instanta este acesta: “conv., anxra, conv tel, inreg ambientale, inr audio”, iar continutul celor ajunse la INEC este: “listing 25.01.2008, listing convorbiri, audio Dana, listing 13.02.2008”. Daca suporturile optice ajunse la INEC sunt diferite si sub aspectul continutului fata de cele ajunse in instanta, se pune intrebarea cum va putea un complet de judecatori sa solutioneze un dosar penal pe baza unor suporturi de inregistrari aflate in dosar, insa neexpertizate, si pe baza unor suporturi de inregistrari care nu sunt in dosar, adica suporturile optice de la INEC, dar expertizate? In conditiile in care instanta a dispus transmiterea suporturilor originale spre INEC, pentru expertiza, iar cele din instanta sunt copii ale originalelor, cum se explica diferenta de 4 suporturi optice?

In plus, suporturile optice transmise de DNA catre INEC nu au fost prezentate inculpatilor, la fel cum nu au fost prezentate nici instantei de judecata, incalcandu-se flagrant dispozitiile europene in materie. Lumeajustitiei.ro a prezentat duminica mai multe decizii ale Curtii Europene a Drepturilor Omului, in care mai multe state au fost condamnate fie pentru ca nu au permis accesul expertului parte sau chiar partii sa ia cunostinta despre piesele ce urmau a fi expertizate, fie pentru ca expertul parte nu a beneficiat de aceleasi conditii ca expertul oficial in efectuarea expertizei.

Seful DNA, Daniel Morar, i-a criticat pe judecatorii care admit expertizarea interceptarilor. Oare de ce se fereste Morar sa ajunga interceptarile la INEC?

Intr-o emisiune la televiziunea publica, in urma cu o saptamana, seful DNA, Daniel Morar, ii acuza pe judecatori ca trimit la expertizare interceptarile “fara niciun discernamant”, pentru a sustine “moda” creata de inculpati. Vizibil iritat ca judecatorii decid sa respecte dreptul la aparare al inculpatilor, Morar sustinea ca: “Inculpatii au inventat o noua proceduraprin care amana la nesfarsit dosarul, anume contestarea tehnica a interceptarilor. Adica mai nou inculpatii DNA apar in fata judecatorilor si spun: 'Nu-mi recunosc vocea, solicit expertizarea interceptarilor'. Si s-a creat o adevarata moda, si, din pacate, judecatorii trimit toate aceste dosare la expertiza, fara ca macar sa il intrebe pe inculpat ce anume contesta. E o procedura pe care o prevede legea, problema este ca aceste dosare se cam duc la expertiza fara niciun discernamant si in foarte putine cazuri judecatorii intreaba ce anume nu recunosc inculpatii. Si asa am ajuns la experizarea unor dosare care contin 8.000 de interceptari, care pot bloca un institut de expertiza”. Dosarul examenelor fraudate nu este singurul in care au existat mari probleme cu interceptarile folosite de DNA ca mijloace de proba, nu o data procurorii au sustinut ca suporturile optice identificate ca si “colaj” sunt, de fapt, originale. Poate asa se explica iritarea sefului DNA cand vine vorba despre expertizarea interceptarilor!