Lumeajustitiei.ro va prezinta o dovada clara a abuzului comis de DNA in cazul avocatei Laura Voicu (foto), saltata de DNA din instanta si dusa la arestare pe motiv ca a colaborat cu un avocat de la UNBR Bota. Dovada o reprezinta o decizie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. O decizie de achitare intr-un dosar in care DNA a trimis in judecata un avocat de la UNBR-Bota pe motiv ca ar fi practicat ilegal avocatura.

Laura Voicu a fost acuzata de instigare la exercitare fara drept a profesiei de avocat, desi, la momentul retinerii sale, DNA stia de solutia de achitare a Inaltei Curti din dosarul in care parchetul anticoruptie a trimis in judecata un avocat de la UNBR-Bota. Asadar, cum putea fi acuzata Laura Voicu de instigare la exercitarea fara drept a profesiei, in conditiile in care ICCJ a decis, chiar intr-un dosar al DNA, ca avocatii de la Bota practica legal avocatura? Se confirma din ce in ce mai mult faptul ca nu a fost decat o tentativa a procurorilor anticoruptie de a-i inchide gura Laurei Voicu, de a o scoate din dosarul Alinei Bica si de a o lasa pe fosta sefa DIICOT fara aparare, stiindu-se ca foarte putini avocati se incumeta sa o reprezinte, aceasta fiind deja condamnata public.

In raport de solutia Inaltei Curti, care constituie autoritate de lucru judecat si care a fost adusa la cunostinta DNA, Lumeajustitiei.ro solicita Procurorului General al Romaniei, Tiberiu Nitu, sa dispuna deschiderea unei anchete penale impotriva procuroarei din cazul Laurei Voicu, Monica Liana Constantinescu, pentru a se stabili daca aceasta se face vinovata pentru savarsirea infractiunilor de abuz si represiune nedreapta.

Conform art. 283 Cod penal – Represiunea nedreapta consta in:

„(1) Fapta de a pune in miscare actiunea penala, de a lua o masura preventiva neprivativa de libertate ori de a trimite in judecata o persoana, stiind ca este nevinovata, se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 3 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.

(2) Retinerea sau arestarea ori condamnarea unei persoane, stiind ca este nevinovata, se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica”.

DNA: “Inculpata Serban Cernat – Claudia a depus, in data de 25 iulie 2007, un inscris denumit imputernicire avocatiala si a semnat acte procedurale, desi nu a urmat procedura prevazuta de lege pentru obtinerea si exercitarea profesiei de avocat”

Sa revenim la faptul ca DNA cunostea ca avocatii de la UNBR Bota practica legal avocatura, in momentul retinerii Laurei Voicu. Nu ne vor referi la sutele de hotarari judecatoresti de achitare in dosarele deschise de parchete de pe langa judecatorii, ci va vom prezenta un caz in care o avocata de la UNBR Bota a fost trimisa in judecata chiar de catre DNA. Este vorba despre Claudia Cernat Serban. Aceasta a fost trimisa in judecata de DNA Brasov, in noiembrie 2007, intr-un dosar cu mai multi inculpati, fiind acuzata de exercitare fara drept a unei profesii.

Iata ce mentiona DNA in comunicatul de presa:

“La data de 14 iulie 2007, inculpatul Serban-Cernat Petru (subcomisar de politie) l-a indemnat pe Simiuc Romica, cetatean care incalcase normele de circulatie rutiera, sa le dea agentilor de politie rutiera Manole Catalin Marius si Ghitun Lucian suma de 200 RON pentru ca acestia doi sa nu il sanctioneze. Aceasta, in conditiile in care subcomisarul de politie cunostea ca Simiuc Romica nu poseda permis de conducere.

Agentii de politie au primit suma oferita drept de mita, desi aparatul radar inregistrase cum autoturismul condus ilegal de catre Simiuc Romica circula intr-o localitate din judetul Bacau cu viteza peste limita legala.

Pentru a-i asigura apararea lui Simiuc Romica, in procesul penal, inculpata Serban Cernat – Claudia a depus, in data de 25 iulie 2007, un inscris denumit imputernicire avocatiala si a semnat acte procedurale, desi nu a urmat procedura prevazuta de lege pentru obtinerea si exercitarea profesiei de avocat”.

Curtea de Apel Brasov: “Nu se poate reprosa acesteia ca ar fi exercitat fara drept profesia de avocat”

Dosarul a ajuns pe rolul Curtii de Apel Brasov. Aici insa, judecatoarea Simona Franguloiu a dispus, prin sentinta nr.61/S din 21 iulie 2009, achitarea Claudiei Cernat Serban pentru savarsirea fara drept a unei profesii, stabilind ca aceasta indeplineste conditiile pentru a exercita profesia de avocat.

Prezentam fragmentul din sentinta Curtii de Apel Brasov privind-o pe Claudia Cernat Serban:

“Inculpata s-a inscris in Baroul cunoscut sub numele de “Baroul Constitutional” infiintat de Pompiliu Bota, membrii acestuia avand calitatea de “avocati”.

Fara a intra in discutii cu privire la legalitatea acestui Barou de Avocati, la modul in care a fost autorizata functionarea acestuia si daca este posibila functionarea sa in paralel cu structura consacrata a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, instanta are a constata ca inculpata Serban Cernat Claudia indeplineste toate conditiile de ordin subiectiv pentru a exercita profesia de avocat, cel putin pentru a acorda asistenta juridica sotului ei.

De altfel, legalitatea infiintarii si functionarii acestui Barou paralel nu a fost solutionata in mod unitar de catre instantele de judecata, existand inca discutii cu privire la aceasta iar obiectul judecatii este reprezentat de o singura activitate de asitenta juridica acordata la data de 25 iulie 2007 sotului ei.

(…)

Cum activitatea s-a marginit doar la acorda asistenta juridica sotului, ca persoana avand pregatirea juridica necesara (inculpata poseda si titlul stiintific de doctor in drept) nu se poate reprosa acesteia ca ar fi exercitat fara drept profesia de avocat.

Mai mult, exista anumite categorii de persoane cu pregatire juridica, dar care nu au calitatea de avocati si care au dreptul de a acorda asistenta juridica sotilor sau rudelor, cum este cazul magistratilor, despre care nu se poate sustine ca in aceste imprejurari ar exercita fara drept o profesie, ci pur si simplu se recunoaste dreptul unor persoane cu pregatire juridica de a acorda asistenta juridica sotului sau rudelor.

In consecinta, instanta constata ca in speta nu este indeplinita nici conditia impusa de latura obiectiva a infractiunii, dar nici a laturii subiective a acestia, cu atat mai mult cu cat nefiind stabilita o practica unitara in materia persoanelor inscrise in baroul paralel cu baroul traditional, se poate sustine ca inculpata a avut convingerea ca are calitatea de avocat si astfel ca nu exercita aceasta profesie fara drept, solutia care se impune fiind aceea a achitarii acesteia”.

Inalta Curte: “In mod corect s-a dispus achitarea inculpatei”

Sentinta Curtii de Apel Brasov a fost atacata cu recurs la Inalta Curte de Casatie si Justite. Solutia de achitare a avocatei Claudia Cernat Serban a fost insa mentinuta de judecatorii Sofica Dumitrascu, Lucian Macavei si Cristina Arghir, prin decizia nr. 3516 din 8 octombrie 2010.

Iata ce se precizeaza in decizia ICCJ:

“Astfel, legalitatea infiintarii si functionarii Baroului Constitutional nu a fost solutionata in mod unitar de catre instantele de judecata si nu poate constitui obiectul prezentului dosar legalitatea acestui barou.

Din actele dosarului rezulta ca inculpata Serban Cernat Claudia este trimisa in judecata pentru o singura activitate de asistenta juridica acordata la 25 iulie 2007 sotului ei. Or, din continutul normei de incriminare descrisa in art.281 Cod penal, infractiunea de exercitare fara drept a unei profesii este o infractiune de obicei ce presupune repetarea la anumite intervale de timp a actului de conduita interzis, in speta, inculpata exercitand un singur act material in acest sens, iar fiecare act material luat separat nu poate constitui o infractiune de sine statatoare.

Mai mult, asa cum a retinut si instanta de fond, inculpata este absolventa a facultatii de drept, poseda titlu stiintific de doctor in drept, iar activitatea sa s-a marginit la acordarea asistentei juridice sotului sau, aceasta avand convingerea ca are calitatea de avocat si ca nu exercita aceasta profesie fara drept, cu atat mai mult cu cat nu exista o practica unitara in materia persoanelor inscrise in baroul paralel cu cel traditional.

Astfel, in mod corect s-a dispus achitarea inculpatei pentru savarsirea infractiunii prevazuta de art.281 Cod penal”.

*Cititi aici sentinta Curtii de Apel Brasov

*Cititi aici decizia Inaltei Curti