In vara anului trecut, la scurt timp dupa arestarea judecatoarei Veronica Cirstoiu (foto 1) de la Curtea de Apel Bucuresti, acuzata ca ar fi luat spaga peste 600.000 de euro de la Dinel Staicu pentru a-l pune in libertate, ne intrebam daca nu cumva ar trebui sa se teama si celelalte doua colege ale acesteia, judecatoarele Liliana Badescu si Piciarca Dumitrita, care au facut parte din completul care a decis anularea pedepsei de 7 ani de inchisoare primita de afacerist in dosarul fraudarii Bancii Internationale a Religiilor. Iata ca raspunsul a venit joi, 13 februarie 2014, de la DNA. Dosarul de abuz in serviciu in care judecatoarele Liliana Badescu si Dumitrita Piciarca au primit initial scoatere de sub urmarire penala de la procuroarea Florentina Mirica (foto 2), dosar declansat ca urmare a unei declaratii publice a lui Daniel Morar, a fost redeschis de procurori.

DNA a anuntat declansarea urmaririi penale impotriva celor doua judecatoare, dar si fata de Veronica Cirstoiu, aflata deja in arest in cazul spagii primite de la Dinel Staicu. Si acest dosar are insa legatura cu afaceristul Dinel Staicu. Mai exact, cele trei judecatoare sunt acuzate de abuz in serviciu si favorizarea infractorului, pe motiv ca si-au indeplinit in mod defectuos atributiile de serviciu si l-au favorizat pe Staicu, in momentul in care, in 2012, au dispus anularea pedepsei de 7 ani inchisoare primita de afacerist in dosarul privind fraudarea BIR.

Iata acuzatiile DNA:

“Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au dispus efectuarea urmaririi penale fata de:

BADESCU LILIANA, judecator la Curtea de Apel Bucuresti,

CIRSTOIU VERONICA, fost judecator la Curtea de Apel Bucuresti,

PICIARCA DUMITRITA, judecator la Curtea de Apel Bucuresti,

in sarcina carora s-au retinut infractiunile de abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit si favorizarea infractorului.

Urmarirea penala fata de cele trei persoane mentionate, avand calitatea de suspect, se efectueaza ca urmare a infirmarii a rezolutiei de scoatere de sub urmarire penala, dispusa de procurorii D.N.A la data de 7 august 2012, a redeschiderii si a reluarii urmaririi penale, apreciindu-se ca solutia adoptata initial in cauza este nelegala.

Efectuarea urmaririi penale dispuse fata de cele trei suspecte are in vedere existenta unor date si probe din care rezulta indicii rezonabile potrivit carora, in calitate de judecatoare la Curtea de Apel Bucuresti, cele trei si-au indeplinit in mod defectuos atributiile de serviciu, cu prilejul emiterii deciziei penale nr. 381/22.02.2012. Decizia viza admiterea contestatiei in anulare depuse de NUTU (fost STAICU) Dinel fata de o hotarare prin care, anterior, un alt complet al aceleiasi instante il condamnase definitiv la pedeapsa inchisorii pe o durata de 7 ani. Ca urmare a admiterii contestatiei in anulare, Nutu (fost Staicu) Dinel a obtinut un avantaj patrimonial, constand in desfiintarea obligatiilor civile, in cuantum de 18.839.684,5 lei, catre BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR, (prin lichidator judiciar R.V.A. INSOLVENCY SPECIALISTS S.P.R.L.), cu caracter definitiv, cu consecinta vatamarii intereselor legale ale partii civile. Efectele aceleiasi hotarari judecatoresti s-au constituit intr-un ajutor efectiv dat condamnatului NUTU (fost STAICU) Dinel, caruia i s-a anulat obligatia de a executa pedeapsa definitiva din dosarul penal nr. 14165/4/2006, in care acesta fusese condamnat pentru complicitate la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, in forma continuata.

La admiterea contestatiei in anulare, cele trei judecatoare au invocat autoritatea de lucru judecat, respectiv ca, anterior pronuntarii definitive a pedepsei de condamnare a lui NUTU (fost STAICU) Dinel de catre Curtea de Apel Bucuresti, o alta instanta de judecata, respectiv Curtea de Apel Craiova ar fi pronuntat o decizie opusa, asadar favorabila condamnatului, pentru aceleasi fapte.

Fata de aceasta imprejurare, procurorii, in Ordonanta prin care se dispune efectuarea urmaririi penale, au apreciat ca cele trei suspecte, in calitatea lor de magistrat si-au indeplinit in mod defectuos atributiile de serviciu deoarece:

Hotararile judecatoresti ale celor doua instante (Curtea de Apel Bucuresti si Curtea de Apel Craiova) nu privesc aceeasi fapta:

- astfel, hotararea judecatoreasca a Curtii de Apel Craiova a avut ca obiect o procedura de contestare a legalitatii si temeiniciei unei rezolutii prin care s-a dispus, cu referire la NUTU (fost STAICU) Dinel, neinceperea urmaririi penale sub aspectul savarsirii infractiunilor de evaziune fiscala, asocierea pentru savarsirea de infractiuni si spalare de bani;

- pe de alta parte, hotararea judecatoreasca a Curtii de Apel Bucuresti a avut ca obiect judecarea cauzei in care, printre altii, NUTU (fost STAICU) Dinel a fost trimis in judecata pentru complicitate la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor,

In aceste conditii, se arata in ordonanta, diferentele existente intre cele doua cauze ar fi de natura evidentei, neexistand nici macar o suprapunere de acte materiale. Astfel, faptele au fost comise in perioade de timp diferite (iulie 1999 - februarie 2000 si, respectiv, 10 ianuarie 2001 – martie 2002), au primit incadrari juridice diferite si privesc activitati de serviciu desfasurate in mod nelegal in cadrul unor societati comerciale diferite (BANCA INTERNATIONALa A RELIGIILOR si, respectiv, BANCA POPULARa RICH BANK COOPERATIVA DE CREDIT), singura legatura existenta intre cele doua cauze fiind cea a subiectului activ NUTU (fost STAICU) Dinel.

In plus, se arata in Ordonanta, pe calea extraordinara de atac a contestatiei in anulare, cele trei judecatoare ar fi procedat la o rejudecare unei hotarari definitive, criticand motivarea instantei de recurs (completul care pronuntase condamnarea definitiva). Aceasta, deoarece exceptia autoritatii de lucru judecat se invocase si in fata instantelor de apel si recurs, cele care au pronuntat hotararile de condamnare, dar nu fusese admisa ca argument de respectivele instante.

In cursul lunii februarie 2014, celor trei persoane, Badescu Liliana, Cirstoiu Veronica si Piciarca Dumitrita li s-a adus la cunostinta calitatea de suspect in conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedura penala”.

Judecatoarele au fost puse sub invinuire imediat dupa ce Daniel Morar a cerut declansarea unei anchete cu privire la anularea condamnarii lui Dinel Staicu

Judecatoarele Liliana Badescu si Dumitrita Piciarca au primit scoatere de sub urmarire penala in acest dosar, printr-o rezolutie din 7 august 2012 a procuroarei Florentina Mirica de la DNA, cea care alaturi de fostul ei coleg Viorel Cerbu a dispus trimiterea in judecata a Veronicai Cirstoiu. Dosarul judecatoarelor Badescu si Piciarca a fost deschis imediat dupa ce fostul sef al DNA, Daniel Morar, a anuntat public faptul ca a cerut declansarea unei anchete in legatura cu hotararea prin care s-a anulat condamnarea lui Dinel Staicu. Atunci, Morar declara ca procurorii DNA au fost socati de solutia data de judecatoarele Cirstoiu, Badescu, Piciarca: “Pe noi, pe procurori, acea solutie ne-a socat, pentru ca din toate analizele noastre nu exista un caz care sa justifice o asemenea solutie, adica anularea unei condamnari definitive. Nu exista un caz practic, vorbesc. Din punct de vedere al cailor de atac, nu este nimic de facut. Este o solutie data definitiv. Noi trebuie sa vedem acum, CSM, daca acolo este o abatere disciplinara si noi procurorii daca e vorba de o fapta penala. (…)

S-a deschis o ancheta disciplinara la CSM, si o ancheta penala la DNA. CSM verifica daca in cazul de fata cineva a incalcat legea si respectiv capitolul care arata ce abateri disciplinare pot comite magistratii, iar noi, procurorii nostri vor verifica daca s-au comis anumite infractiuni legate de aceste solutii”.

Daniel Morar a sustinut, de asemenea, ca decizia celor trei judecatoare i s-a parut a fi una ciudata: “Acele considerente pe baza carora instanta a dispus anularea condamnarii au fost avute-n vedere si de instanta de apel si de recurs, care l-au condamnat pe el si pe alti trei coinculpati. E ciudat ca doua instante au spus ca nu suntem in situatia aceea si nu se impune incetarea procesului penal, iar a treia a spus altceva. Mi-am manifestat indoiala pentru ca procurorii nostri de sedinta au argumentat de ce nu suntem intr-o asemnea situatie. Dar instanta de la Curtea de Apel Bucuresti care a anulat hotararea a spus: ba suntem. Si atunci suntem in situatia in care trei instante, doua intr-o parte si una in alta, spun lucruri diferite. Procurorul sef al DNA poate sa ceara deschiderea unei anchete, ceea ce am si facut, de aici incolo dosarul apartine unui procuror de caz care va examina acele solutii. Bun, acuma faptul ca sunt doua solutii diferite, nu insemna neaparat ca s-a comis o infractiune. Daca e o neglijenta sau altceva, o sa aflam la finalul anchetei disciplinare sau la finalul anchetei penale”.

La finalul anchetei disciplinare, CSM a stabilit ca judecatoarele nu se fac vinovate de exercitarea functiei cu grava neglijenta, iar dosarul penal asa cum am vazut a fost inchis de procuroarea Florentina Mirica cu scoatere de sub urmarire penala.

De ce au dispus judecatoarele Cirstoiu, Piciarca si Badescu anularea condamnarii lui Dinel Staicu

Revenind la Decizia judecatoarelor Veronica Cirstoiu, Dumitrita Piciarca si Liliana Badescu, din 22 februarie 2012, iata de ce au dispus acestea anularea condamnarii primite de Dinel Staicu in dosarul fraudarii BIR:

“Asadar, ceea ce intereseaza sub aspectul identitatii de obiect este fapta materiala, iar nu incadrarea juridica, iar dupa ce s-a pronuntat o hotarare definitiva, iar ulterior se face o noua judecata pentru aceeasi fapta, chiar sub o alta incadrare juridica si se pronunta o noua hotarare definitiva, se impune desfiintarea celei de a doua hotarari definitive data cu incalcarea autoritatii de lucru judecat.

Or, in cauza de fata este evident ca nu s-a procedat asa.

Astfel, s-a ajuns ca in urma unor disjungeri si declinarii, fapte care in substanta lor sunt aceleasi, acestea sa fie cercetate in mai multe proceduri, neavand importanta ca in fiecare procedura s-a dat faptelor incadrari juridice diferite.

In cauza a existat o dublare a procedurilor judiciare indreptate impotriva aceleiasi persoane, iar procedura soldata cu o condamnare definitiva a fost precedata de o alta procedura, respectiv a solutionarii plangerilor indreptate impotriva rezolutiilor parchetului de neincepere a urmaririi penale, aspect evidentiat in partea referitoare la istoricul si succesiunea procedurilor.

De altfel, nici parchetul nu a negat la data cand au avut loc dezbaterile in fond asupra cauzei, cercetarea paralela a dosarelor, ci doar a sustinut ca acestea au avut ca obiect infractiuni diferite.

De asemenea, nici Parchetul nu a sustinut ca s-ar fi descoperit fapte noi dupa finalizarea primei proceduri.

Ori, potrivit jurisprudentei CEDO, dupa ce s-a inchis definitiv o procedura penala „chiar si simpla formulare a unor banuieli cu privire la nevinovatia unei persoane este nelegala (Asan Rushiti contra Austriei – 21.03.2000, Vostic contra Austriei – 17.10.2002).

Chiar daca petentul a primit solutii de neincepere a urmaririi penale, soldate cu hotarari judecatoresti definitive, ca urmare a plangerilor formulate in baza art. 2781 Cod procedura penala, ulterior, pentru fapte in substanta lor aceleasi, a trebuit sa participe la un alt proces.

In procedurile analizate, petentul condamnat a primit pentru aceleasi fapte in substanta lor, si savarsite in aceeasi perioada de timp si spatiu, solutii diferite. (...)

Cum cele doua proceduri descrise, prima - finalizata cu hotarari definitive, care au confirmat legalitatea si temeinicia rezolutiilor de neincepere a urmaririi penale atacate, in baza art. 2781 Cod procedura penala la instantele competente, iar cea de a doua - finalizata cu o condamnare au avut ca obiect fapte, in substanta lor aceleasi, chiar daca au primit incadrari juridice diferite, cea dea doua procedura a fost data cu incalcarea principiului „non bis in idem”, consacrat de dispozitiile art. 4 al Protocolului nr. 7 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

Dincolo de existenta paralela a procedurilor penale, multiplele declinari si disjungeri din dosarele de urmarire penala aflate pe rolul parchetelor din Craiova si Bucuresti au condus la instrumentarea acestora in mod defectuos, astfel incat s-a ajuns, ca in urma faptului ca nu au avut numar unic de inregistrare sa aduca, prin ele insele, o violare si a dispozitiilor art. 6 din Conventie, referitoare la un proces echitabil (chiar si in baza procesuala a urmaririi penale), pe langa dispozitiile art. 4 din Protocolul nr. 7 al aceleiasi conventii. (...)

In acord cu considerentele expuse in cele ce preced, Curtea, in baza art. 386 lit. d Cod procedura penala, va admite contestatia in anulare formulata de petentul condamnat impotriva deciziei penale nr. 741 din 04 aprilie 2011, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I Penala si va proceda la desfiintarea - in parte - aceasta numai cu privire la contestatorul petent.

Totodata, se vor desfiinta - in parte – sentinta penala nr.1240 din 15 iunie 2010, pronuntata de Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti, precum si decizia penala nr. 802 din 16 decembrie 20410 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a penala, iar in consecinta, in baza art. 11 pct. 2 lit. b rap. la art. 10 lit. j Cod de procedura penala, se va inceta procesul penal pornit impotriva contestatorului pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 26 cu referire la art. 246 combinat cu art. 248 ind. 1 cu aplic. art. 41 alin. 2 rap. la art. 258 alin. 1 din codul penal.

Se va anula mandatul de executare a pedepsei emis pe numele contestatorului.

Se va dispune punerea de indata in libertate daca acesta nu este arestat in alta cauza”.

*Cititi aici integral Decizia Penala nr. 381 din 2012 prin care judecatoarele Veronica Cirstoiu, Dumitrita Piciarca si Liliana Badescu de la CAB au anulat condamnarii de 7 ani primita de Dinel Staicu

*Cititi aici rezolutia din 7 august 2012 prin care procuroarea Florentina Mirica a dispus scoaterea de sub urmarire penala a celor trei judecatoare