Exista mai multe similitudini intre dosarul “Referendumul”, in care a fost trimis judecata vicepremierul Liviu Dragnea, si dosarul privind pretinsul santaj in care au fost trimisi in judecata Camelia Voiculescu, Dan Voiculescu, Sorin Alexandrescu, precum si societatile Antena TV Group, Intact Publishing si Antena 3. Ambele dosare au un numitor comun: procurorul Lucian Papici (foto), pana de curand sef al Sectiei I a DNA. Acesta a semnat rechizitoriul prin care a fost trimis in judecata Dragnea si a confirmat rechizitoriul din dosarul Antenelor. De asemenea, ambele cauze au avut la baza un mandat de siguranta nationala emis de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Daca in cazul Antenelor mandatul a fost emis inainte ca administratorul RCS/RDS, Ioan Bendei, sa formuleze plangerea, in dosarul “Referendumului”, mandatul a fost emis cu mult inainte de declansarea procedurilor pentru demiterea presedintelui Traian Basescu.

Astfel, in rechizitoriul din dosarul “Referendumului”, care se intinde pe 520 de pagini, este mentionat un mandat de interceptare pe siguranta nationala. Problema este ca acesta a fost emis inca din luna mai 2012, deci cu aproape trei luni inainte de organizarea referendumului. La fel de interesat, mandatul nr. 003032/10.05.2012, care se regaseste in vol. 5 din dosar si este amintit la filele 287-288 din rechizitoriul lui Papici, declasificat de Inalta Curte de Casatie si Justitie in octombrie 2012, a fost emis pe numele liderului PSD Alexandria Gabriel Valentin Boboc, si nu pe numele lui Liviu Dragnea.

Acest aspect naste banuiala ca Serviciul Roman de Informatii, avand probabil informatii cu privire la intentiile Uniunii Social Liberale de a organiza un referendum pentru demiterea presedintelui Traian Basescu, si fiind la curent cu decizia de a-l numi pe Liviu Dragnea coordonator de campanie elctorala, dar neexistand un motiv plauzibil pentru a cere mandat de interceptare pe siguranta nationala pe numele acestuia, au gasit un personaj apropiat lui Dragnea, cu care interactiona la acea vreme vicepremierul, in persoana lui Boboc, si au dat play inregistrarilor discutiilor telefonice.

La fel de interesant este si ca fata de vicepresedintele filialei PSD Alexandria, Gabriel Valentin Boboc, Lucian Papici a dispus Neinceperea Urmarii Penale in acest dosar. Dovada sta chiar in rechizitoriul intocmit de Lucian Papici. Iata trimiterile la mandatul pe siguranta nationala emis de ICCJ pe numele lui Boboc:

“Ca urmare a solicitarii Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de Combatere a Coruptiei, Inalta Curte de Casatie si Justitie a inaintat mandatul nr. 003032/10.05.2012 privind pe BOBOC VALENTIN GABRIEL, care a fost declasificat conform dispozitiilor art. 24 alin 5, si alin 10, din Legea nr. 182/2002 si art. 20 alin 1, din HG nr. 585/2002"

"Astfel, convorbirile la care ne-am referit anterior au fost interceptate in baza mandatului nr. 003032 din 10.05.2012 emis de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala si declasificat de emitent la data de 25.10.2012 (vol. 5, filele 287-288). In acest sens, in convorbirea din 29.07.2012, orele 20:38:57, inv. Dragnea Nicolae-Liviu il apeleaza telefonic pe Boboc Valentin-Gabriel – director de campanie al PSD pe raza Municipiului Alexandria si concomitent vicepresedinte al Organizatiei Municipale PSD Alexandria (vol. 5, fila 274). In convorbire, inv. Dragnea Nicolae-Liviu isi manifesta nemultumirea fata de prezenta la vot de doar 38% in Municipiul Alexandria, cerandu-i martorului Boboc Valentin-Gabriel sa ia masuri pentru mobilizarea la vot a alegatorilor. Ca urmare a acestei convorbiri telefonice cu directorul de campanie al PSD la nivel national, martorul Boboc Valentin-Gabriel are mai multe convorbiri cu diversi factori responsabili din campania USL pentru a realiza mobilizarea electoratului la vot, intr-un timp atat de scurt (de doar doua ore pana la inchiderea urnelor)”.

In afara mandatului de interceptare pe siguranta nationala emis pe numele lui Gabriel Valentin Boboc, in dosarul lui Dragnea au mai existat si alte mandate de interceptare emise de Inalta Curte: “Prin exploatarea unor mandate de interceptare emise de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, au fost identificate convorbiri telefonice intre persoane din judetul Teleorman si Nicolae-Liviu Dragnea, care atesta savarsirea faptelor incriminate de art. 13 din Legea nr. 78/2000”.

Altfel, asa cum se poate vedea si din rechizitoriu, multe dintre interceptarile existente la dosar au fost realizate chiar in ziua referendumului. De asemenea, ulterior, in perioada septembrie-octombrie 2012, deci dupa ce lucrurile in ceea ce priveste demiterea lui Basescu fusesera clarificate, procurorii DNA au cerut emiterea unor noi autorizatii si mandate pentru Liviu Dragnea si alti invinuiti din dosar, fiind vorba chiar si despre interceptari ambientale sau localizare prin GPS.

Lucian Papici a folosit ca precedent “Trofeul Calitatii”, dosar in care Nastase a fost condamnat in baza unor probe indirecte

Pentru a da o greutate dosarului “Referendumului”, procurorul Lucian Papici a gasit de cuviinta sa faca termene de comparatie, cu privire la posibilele infractiuni savarsite de Liviu Dragnea, cu un alt dosar arhicunoscut, “Trofeul Calitatii”, in care fostul premier Adrian Nastase a fost condamnat definitiv la doi ani de inchisoare cu executare fiind acuzat, la fel ca si Dragnea, de folosirea influentei sau a autoritatii in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Asta chiar daca dosarul lui Nastase este unul lipsit de probe, dovada fiind si motivarea ICCJ in care se precizeaza ca ex-premierul a fost condamnat in baza unor probe indirecte si ca trebuia dat exemplu.

Lucian Papici sustine in rechizitoriul sau ca este nesemnificativ daca in final foloasele au fost obtinute sau nu, intrucat actiunea de exercitare a influentei s-a consumat in momentul in care Liviu Dragnea si-a folosit autoritatea in scopul de a-i mobiliza pe membrii PSD sa obtina “prin mijloace nelegale” cresterea prezentei la vot si validarea referendumului pentru demiterea presedintelui.

“Invinuitul indeplinea la momentul savarsirii faptelor functia de secretar general al PSD si fusese desemnat coordonator al campaniei electorale, detinand in aceasta calitate autoritate si influenta in raport cu ceilalti membri de partid, astfel incat indeplinea conditiile prevazute de lege pentru a avea calitatea de subiect activ al infractiunii. Comunicarile transmise in diferite forme de invinuit persoanelor aflate in subordinea sa in ierarhia de partid cu privire la conduita pe care urmau sa o adopte pe parcursul procesului electoral, precum si organizarea si coordonarea mecanismului descris anterior reprezinta acte de folosire a autoritatii si a influentei cu scopul de obtine prin mijloace nelegale cresterea prezentei la vot si, implicit, validarea referendumului pentru demiterea presedintelui, de natura sa aduca un beneficiu politic Uniunii Social Liberale.

Asa cum am mai aratat, persoanele carora le erau adresate aceste mesaje se aflau in sfera de influenta politica a invinuitului, imprejurare care rezulta fara nici un dubiu examinand pozitia acestora in ierarhia de partid, dar si tonul imperativ al comunicarii.

Caracterul necuvenit al folosului rezulta din modalitatea in care acesta urma sa fie obtinut, respectiv prin folosirea unor practici interzise in mod expres de normele referitoare la desfasurarea campaniei electorale, protectia datelor cu caracter personal si a confidentialitatii votului, exercitarea libera a votului sau modul de desfasurare a procesului de votare.

Faptele descrise au creat urmarea prevazuta de lege, punand in pericol valorile sociale protejate de norma penala referitoare la increderea publica in activitatea desfasurata de partidele politice, care presupune lipsa oricaror acte de folosire a influentei pentru obtinerea de foloase necuvenite. In acest context, este lipsit de relevanta din perspectiva incriminarii din art. 13 din Legea nr. 78/2000 daca invinuitul a cunoscut sau nu felul concret in care foloasele nepatrimoniale (voturile alegatorilor) vor fi procurate, neavand importanta, asadar, daca a stiut elementele de detaliu ale activitatii infractionale savarsite ulterior de persoanele aflate in sfera sa de influenta, in conditiile in care a acceptat si a solicitat in mod expres ca folosul urmarit sa fie obtinut prin mijloace nelegale.

Asa cum a invederat si Inalta Curte de Casatie si Justitie in speta devenita cunoscuta drept „Trofeul Calitatii” (i.C.C.J., S.p. nr. 176 din 30.01.2012), „infractiunea imputata inculpatului este una de pericol, ceea ce inseamna ca pentru subzistenta ei nici nu se cere ca beneficiul urmarit (n.n.: in acest caz, validarea referendumului de catre Curtea Constitutionala si, deci, demiterea Presedintelui Romaniei) sa se si fi realizat in fapt”. Asadar, este nesemnificativ pentru existenta infractiunii daca in final aceste foloase au fost obtinute sau nu, intrucat infractiunea s-a consumat in momentul in care invinuitul si-a folosit influenta si autoritatea in scopul de obtine pentru Uniunea Social Liberala un folos necuvenit.

Sub aspectul laturii subiective, invinuitul a actionat cu intentie directa, avand reprezentarea urmarii produse prin faptele sale si urmarind producerea acestui rezultat.

In atare situatie, acuzarea considera ca sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 13 din Legea nr. 78/2000 (cu modificarile si completarile ulterioare), atat in privinta laturii obiective cat si a celei subiective, iar congruenta acestora in probatoriul administrat conduce la faptul ca activitatea infractionala savarsita de invinuitul Nicolae-Liviu Dragnea se circumscrie tiparului stabilit de norma incriminatoare. In cauza a fost retinuta forma simpla a infractiunii, apreciindu-se ca intreaga activitate descrisa in situatia de fapt se circumscrie unei activitati unice de folosire a influentei si autoritatii, in baza aceleiasi rezolutii, iar intinderea in timp a acestei activitati este o consecinta naturala a modului in care a fost conceput planul infractional, fara a fi de natura sa influenteze caracterul unitar al infractiunii”.

*Cititi aici rechizitoriul prin care a fost trimis in judecata Liviu Dragnea