Lucruri tare interesante se intampla in aceasta perioada la DNA. Tot mai multi procurori, autori ai unor dosare extrem de controversate unele dintre ele privind pe adversarii lui Traian Basescu, pleaca din institutia condusa de Laura Codruta Kovesi. Asa au stat lucrurile in cazurile procurorilor Viorel Cerbu, Gheorghe Bocsan, Iuliana Bendeac, care au parasit DNA-ul in urma cu cateva luni, precum si in cazul procuroarei Claudia Rosu, sotia procurorului Doru Tulus, care s-a inscris la concursul pentru ocuparea unui post caldut la Inspectia Judiciara. Ultimul procuror care si-a anuntat plecarea din DNA este Mariana Alexandru (foto), adjuncta Sectiei a II-a, sotia generalului magistrat Ion Alexandru, seful Sectiei de combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari din cadrul DNA, avansat de presedintele Traian Basescu de la gradul de colonel de justitie la gradul de general de o stea, apoi la gradul de general cu doua stele.

Astfel, Plenul CSM a admis in sedinta de miercuri, 10 septembrie 2014, cererea Marianei Alexandru de eliberare din functie prin pensionare. Adjuncta Sectiei a II-a din DNA pleaca din magistratura la varsta de 53 de ani, avand o vechime in functia de procuror de 30 de ani. Pana in momentul de fata, nu se cunosc motivele care au determinat-o pe Mariana Alexandru sa ceara iesirea la pensie. Surse din sistem sustin ca aceasta miscare ar fi cauzata de schimbarea puterii care va avea loc dupa alegerile din noiembrie 2014, Mariana Alexandru numarandu-se printre procurorii care au slujit cu devotament regimul lui Traian Basescu.

Desigur, in cealalta tabara, propaganda care inca il sustine pe Basescu afirma ca pensionarea Marianei Alexandru ar avea legatura cu dosarul “Gala Bute” si cu decizia de a infirma rechizitoriul prin care a fost trimis in judecata Rudel Obreja. Mai exact, Mariana Alexandru ar fi urmat sa o cheme la audieri pe Elena Udrea si chiar sa inceapa urmarirea penala impotriva acesteia, fapt care ar fi produs nemultumire la cel mai inalt nivel. Cu alte cuvinte, Mariana Alexandru ar fi, vezi Doamne, o victima.

Vizite in biroul sefului Sectiei penale a ICCJ, Anton Pandrea

Exista insa date concrete despre activitatea Marianei Alexandru. Spre exemplu, aceasta, alaturi de principalul ei partener din DNA vestitul Lucian Papici (foto dreapta), a fost in centrul unui episod de extrema gravitate, in timpul anchetei care il viza pe senatorul PSD Catalin Voicu. La inceputul anului 2012, Lumeajustitiei.ro a prezentat imagini in care procurorii Lucian Papici si Mariana Alexandru sunt surprinsi in timp ce fac vizite in birourile judecatorilor de la Sectia penala a Inaltei Curti. Astfel, in data de 27 aprilie 2010, orele 11.43, judecatorul Anton Pandrea (care era in acelasi timp membru al CSM si presedintele Sectiei penale a ICCJ - in prezent pensionar) a pleacat din biroul sau, de la etajul 2 al instantei supreme, pe care l-a lasat practic la dispozitia procurorilor DNA care aveau sa soseasca dupa circa 30 de minute. In biroul lasat liber de Pandrea si-au facut aparitia la orele 12.31 procurorii DNA Lucian Papici si Mariana Alexandru, care au intrat la sigur, fara sovaiala, semn ca stiau drumul si mai fusesera pe acolo.

La 4 minute dupa intrarea celor doi in biroul lasat liber de judecatorul Anton Pandrea, Papici si Alexandru au chemat-o la ei pe judecatoarea Joita Preda, de la Sectia contencios. Au discutat vreme de 50 de minute, la orele 13.25 aceasta parasind biroul lui Pandrea. Dupa doar 10 minute, Joita Preda s-a intors in biroul lui Pandrea, pentru a continua discutia cu procurorii DNA, iesind in mai putin de un minut.

Dupa alte cinci minute, la orele 13.40, a fost chemata in acelasi birou si judecatoarea Carmen Frumuselu, de la aceeasi Sectie de contencios cu care s-a discutat timp de trei minute. In final, judecatoarea Carmen Frumuselu a iesit din birou, si imediat dupa ea au parasit biroul lui Pandrea si procurorii Papici si Alexandru.

Trebuie spus ca vizita lui Papici si Alexandru a avut loc la circa doua saptamani dupa ce in dosarul Voicu – Costiniu – Casuneanu – Locic, ultimii trei acuzati au fost pusi in libertate, stabilindu-se in mod definitiv de catre Completul de 9 judecatori ca judecata sa se faca in stare de libertate. In acest dosar, Papici si Alexandru au fost procurorii de caz, care au insistat asupra arestarii si, in final, la 20 mai 2010 au si emis rechizitoriul.

In ceea ce le priveste pe cele judecatoarele Joita Preda si Carmen Frumuselu, de la Sectia contencios, acestea au primit in rechizitoriul emis de Lucian Papici si Mariana Alexandru calitatea de martor in dosarul Voicu – Costiniu – Casuneanu – Locic. Asta dupa ce, cu mult inainte de vizita din 27 aprilie 2010 de la ICCJ, senatorul Voicu a fost interceptat telefonic, rostind exact numele judecatoarelor Joita si Frumuselu, in legatura cu un dosar in care parte era o firma a afaceristului Costel Casuneanu.

Executia judecatorului Adrian Toni Neacsu

Aceeasi procurorare Mariana Alexandru a pus in practica executia judecatorului Adrian Toni Neacsu, magistrat care devenise incomod dupa ce se declarase impotriva instalarii Oanei Haineala in functia de presedinte al CSM. Judecatorul Toni Neacsu, in prezent avocat, a fost eliminat din sistem, iar la acest lucru a contribuit din plin Mariana Alexandru.

Toni Neacsu a fost trimis in judecata in 2013, printr-un rechizitoriu semnat de Mariana Alexandru si confirmat de Lucian Papici. Procurorii l-au acuzat pe Neacsu de abuz in serviciu, pe motiv ca in lunile iulie, septembrie, octombrie, noiembrie si decembrie 2012, in calitate de membru CSM, ar fi falsificat zece documente justificative, respectiv cinci foi colective de prezenta si cinci cereri pentru plata cheltuielilor de diurna de detasare, reprezentand venituri din salarii si drepturi asociate aferente unui numar de 48 de zile in care a absentat nemotivat de la serviciu, in baza carora ar fi incasat suma de 66.942 lei. Procurorii DNA au procedat, la inceputul anului 2013, si la perchezitionarea, in mod abuziv, a biroului lui Toni Neacsu din CSM, de unde au ridicat calculatorul fostului magistrat, zvonindu-se la acea data ca Oana Haineala, in calitate de sefa CSM, a fost cea care le-a deschis usa procurorilor DNA pentru a intra in sediul CSM intr-o zi de duminica.

Dovada ca dosarul a fost o facatura si ca nu s-a urmarit altceva decat executia lui Toni Neacsu si eliminarea acestuia din sistem a venit in urma cu cateva luni, chiar de la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Completul de 3 judecatori al ICCJ, format din Sandel Macavei, Maricela Cobzariu si Sofica Dumitrascu, au dispus in data de 15 mai 2014 achitarea lui Adrian Toni Neacsu. Sentinta a fost atacata de DNA, apelul urmand sa se judece de catre un Complet de 5 judecatori al instantei supreme.

Angela Nicolae a acuzat-o pe Mariana Alexandru ca a ascuns probe care ii dovedeau nevinovatia

Totodata, Mariana Alexandru este cea care a semnat rechizitoriul intr-un alt dosar extrem de controversat. Este vorba despre dosarul procuroarei PICCJ Angela Nicolae, fosta sefa a Directiei Relatii Internationale din Parchetul General. Angela Nicolae a fost arestata si apoi trimisa in judecata pentru trafic de influenta, alaturi de fiu ei grav bolnav, DNA incercand sa acrediteze ideea falsa ca procuroarea ar fi protectoarea mafiei carnii. Angela Nicolae - care avea cunostinta despre dedesubturile din DNA si PICCJ pe care le-a si dezvaluit de altfel in scrisori trimise Lumeajustitiei.ro pentru care a si fost re-arestata - a acuzat-o public pe Mariana Alexandru pentru modul in care a instrumentat dosarul.

Astfel, Angela Nicolae a acuzat-o pe Mariana Alexandru ca, la momentul intocmirii rechizitoriului, a ascuns probe esentiale in apararea ei, cu scopul de a-i dovedi vinovatia. Nicolae a aratat ca DNA a ascuns 51 de SMS-uri care dovedesc refuzurile sale permanente de a interveni pe langa autoritati, refuzuri care demonstreaza si nevinovatia sa. Fosta sefa a Directiei Relatii Internationale din PICCJ i-a adresat procuroarei DNA Mariana Alexandru o serie de intrebari, referitoare la modalitatea de efectuare a perchezitiei la domiciliu, a intocmirii rechizitoriului si a probelor la care a renuntat, cu scopul de a o incrimina si de a o scoate vinovata pentru o fapta pe care nu a comis-o.