In 2012 procuroarea DNA Florentina Mirica s-a apucat fara niciun indiciu sa le urmareasca penal pe judecatoarele CAB Liliana Badescu, Veronica Cirstoiu si Dumitrita Piciarca, acuzandu-le de abuz in serviciu si favorizarea infractorului pentru ca au anulat executarea pedepsei de 7 ani de inchisoare a afaceristului Dinel Staicu, apreciind ca este autoritate de lucru judecat. Actiunea procuroarei Mirica a fost o premiera, pana la acel moment nemaiexistand un judecator care sa fie tras la raspundere penala pentru o solutie data. Dupa luni de verificari, Florentina Mirica a dispus, in august 2012, Scoaterea de sub Urmarire Penala a celor trei judecatoare, apreciind in Rezolutie ca "judecatorii nu pot raspunde in conditiile art.246-249 din Codul penal (n.red. - 297 Noul Cod Penal) pentru hotararile date in exercitarea atributiilor de serviciu (...) bucurandu-se de un anumit tip de imunitate reglementat prin conceptele de inamovibilitate si independenta". Practic, procuroarea Mirica recunostea ca este nefiresc ca o hotarare pronuntata de un judecator sa fie verificata apoi de procuror, sub presupunerea ca ar fi rezultatul unei fapte de coruptie sau de alta natura.

Un an si cinci luni mai tarziu, privita dintr-un alt unghi si de la un alt nivel, imunitatea despre care vorbea Mirica avea sa fie anulata. Printr-o ordonanta din 29 ianuarie 2014, Calin Nistor procurorul-sef adjunct al Directiei Nationale Anticoruptie s-a apucat sa examineze din oficiu, in baza dispozitiei rezolutive a procurorului sef Laura Codruta Kovesi, rezolutia de SUP data de Florentina Mirica, in 7 august 2012, infirmand-o si dispunand reluarea urmaririi penale in dosarul nr.51/P/2012, care le viza pe cele trei judecatoare CAB.

Procurorul DNA va putea cenzura hotararile judecatoresti definitive sau irevocabile

Odata cu emiterea acestei ordonante de catre Calin Nistor, a iesit la iveala si noul mod de gandire al capilor DNA in ce priveste combaterea solutiilor judecatorilor care nu convin, mod de gandire care a fost prelucrat in colectivele de procurori din unitatile centrale si locale. Noul concept este intitulat "concept de imunitate". Daca asemenea inovatii judiciare vor fi puse in aplicare pe scara larga, judecatorul va deveni o anexa a procurorului – ceea ce se doreste demult, dar inca nu s-a reusit.

Ceea ce inseamna ca prevederea ca o hotarare poate fi anulata sau modificata doar printr-o decizie dispusa de o instanta superiora in urma atacarii acesteia de catre una dintre parti, ar putea fi de domeniul trecutului sau chiar al fantasticului, din moment ce procurorilor li se batatoreste drumul pentru a avea acces neingradit la decizii, permitandu-li-se practic sa aiba ultimul cuvant intr-un proces, chiar peste cel al judecatorului.

Calin Nistor desfiinteaza rezolutia Florentinei Mirica: "Nu rezulta existenta unei explicatii scuzabile privind hotararea pronuntata, iar argumentele juridice folosite sunt straine cauzei"

Astfel, in Ordonanta nr.10/C1/2014, din data de 29 ianuarie 2014, dispusa de procurorul-sef adjunct al DNA, Calin Nistor a retinut ca rezolutia procuroarei Florentina Mirica este nelegala, apreciind ca a accepta motivarea ca judecatorii nu pot fi acuzati de abuz in serviciu pentru hotararile date in exercitarea atributiilor de serviciu, la fel cum se procedeaza cu ceilalti functionari, ar reprezenta sa se creeze un "concept de imunitate care ar excede prevederilor legale si constitutionale".

Nistor apreciaza ca motivarea Florentinei Mirica de scoatere de sub urmarire panala a magistratelor CAB Badescu, Piciarca si Cirstoiu, potrivit careia judecatorii se bucura de inamovibilitate, conduce la ideea ca judecatorii nu pot fi trasi la raspundere pentru hotararile pronuntate, chiar daca acestea pot fi rezultatul unor infractiuni de coruptie savarsite cu stiinta sau din culpa.

Conform Ordonantei procurorului Calin Nistor prin care a fost infirmata rezolutia de SUP dispusa de Florentina Mirica, este "clar" faptul ca cele trei judecatoare au fost interesate sa pronunte o hotarare legala si temeinica, urmarind pronuntarea unei hotarari favorabile lui Dinel Staicu prin anularea hotararii de condamnare.

In aceste conditii, sustine Nistor, magistratul poate deveni subiectul activ al infractiunii de abuz in serviciu, iar raspundere penala a acestuia sa se faca in baza anchetei desfasurate prin care se dovedeste reaua-credinta sau neglijenta grava.

Iata ce a stabilit procurorul-sef adjunct al DNA, Calin Nistor, in ordonanta de infirmare a rezolutiei procuroarei Florentina Mirica:

"Procurorul a motivat scoaterea de sub urmarire penala pe imprejurarea ca, potrivit dispozitiilor art. 2 din Legea nr.303/2004, judecatorii se bucura de inamovibilitatea, sunt independenti si 'orice persoana organizatie, autoritate sau institutie este datoare sa respecte independenta judecatorilor'. A apreciat ca din formularea respectivului text de lege ar putea rezulta o interpretare potrivit careia judecatorii nu pot raspunde in conditiile art. 246-249 din Codul penal pentru hotararile date in exercitarea atributiilor de serviciu, in aceleasi conditii cu ceilalti functionari, bucurandu-se de un tip de 'imunitate' reglementat prin conceptele de 'inamovibilitate' si 'independenta', atunci cand atributiile de serviciu sunt incalcate, cu stiinta sau din culpa, vizeaza chiar continutul solutiei adoptate intr-o cauza dedusa judecatii. Procurorul de caz a apreciat ca exista o indoiala asupra cadrului legal in care poate fi atrasa raspunderea penala a unui judecator pentru infractiuni de serviciu care au ca obiect masurile dispuse prin hotararile judecatoresti, motiv pentru care, in baza principiului in dubio pro reo, a dispus scoaterea de sub urmarire penala. (...)

Examinand din oficiu rezolutia procurorului de caz, constat ca aceasta este nelegala, motiv pentru care urmeaza a fi infirmata. (...) In esenta, procurorul de caz a retinut ca, in cursul lunii februarie 2012 Dascalu Adriana a ajutat-o pe inculpata Cirstoiu Veronica, judecator la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia I-a penala, sa primeasca aproximativ 630.000 euro de la inculpatul Staicu Dinel, in scopul pronuntarii de catre inculpata Cirstoiu Veronica, impreuna cu ceilalti doi membri ai completului de judecata investit sa solutioneze dosarul nr. 9972/2/2011, a unei solutii de admitere a contestatiei in anulare formulate de inculpat. (...)

Solutia dispusa de procurorul de caz in dosarul 51/P/2012 vine in contradictie cu motivarea acesteia. (...)

In literatura juridica si in doctrina s-a apreciat ca magistratul poate fi subiect activ al infractiunii de abuz in serviciu. Pentru a angaja raspunderea penala a judecatorului sau procurorului, in cadrul anchetei sau a cercetarii judecatoresti trebuie dovedita reaua-credinta sau neglijenta grava.

Pentru a se bucura de protectia legala in ce priveste solutiile, dispuse, rationamentul juridic al magistratului trebuie sa fie in concordanta cu principiile de drept care guverneaza institutiile de drept penal sau drept procesual penal. In situatia in care magistratul distorsioneaza in mod vadit legea, nu mai poate beneficia de protectia conferita de aceasta.

In literatura s-a apreciat ca activitatile judiciare desfasurate de magistrat prin incalcarea grava a normelor procesuale, a normelor procedurale si printr-o interpretare vadit eronata a probelor, care conduc la pronuntarea unei solutii favorabile unei parti si, in mod corelativ, prejudicierea grava a alteia, pot constitui elementul material al infractiunii de abuz in serviciu.

In speta de fata rezulta clar ca invinuitele nu au fost interesate sa pronunte o hotarare legala si temeinica si au urmarit inca de la inceput pronuntarea unei hotarari favorabile condamnatului Nutu Dinel (fost Staicu), prin anularea hotararii de condamnare.

Este indubitabil, asa cum retine si procurorul de caz, ca in exercitarea atributiilor judiciare invinuitele au interpretat in mod nelegal norma de drept, umarind si fiind interesate sa pronunte o hotarare nelegal si netemeinica.

Din actele de urmarire penala efectuata, nu rezulta existenta unei explicatii scuzabile privind hotararea pronuntata, iar argumentele juridice folosite sunt straine cauzei.

In conditiile in care in practica judiciara au fost trimise in judecata si condamnate anumite persoane care detineau calitatea de functionar public pentru acte de serviciu mult mai putin grave decat hotararea pronuntata de invinuite in care au anulat hotararea unui condamnat, a accepta motivarea in sensul ca judecatorii nu pot raspunde in conditiile art.246-248 Cod penal pentru hotararile date in exercitarea atributiilor de serviciu in aceleasi conditii cu ceilalti functionari ar insemna sa cream un concept de imunitate care ar excede prevederilor legale si constitutionale.

Asa cum am mai precizat anterior, in conditiile in care magistratul incalca in mod grav normele legale si pronunta o hotarare judecatoareasca, retinand o situatie care nu are corespondent in realitate, acesta nu se mai poate bucura de protectia legala. De altfel, trimiterea in judecata a numitei Cirstoiu Veronica pentru infractiunea de luare de mita savarsita tocmai in legatura cu pronuntarea deciziei penale nr.381/1/2012 in dosarul nr.9972/2/2011 al Curtii de Apel Bucuresti constituie temei de redeschidere a urmaririi penale si de reluare a acesteia. Procurorul de caz va relua urmarirea penala in raport de aspectele rezultate in dosarul 111/P/2013 al Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de Combatere a Coruptiei".

*Cititi aici Ordonanta din ianuarie 2014 a procurorului-sef adjunct al DNA Calin Nistor

*Cititi aici Rezolutia de SUP data de procuroarea Florentina Mirica in dosarul celor trei judecatoare CAB