Sectia Militara a DNA, prin magistratul colonel Gheorghe Rusu, a transmis Curtii Militare de Apel Bucuresti motive de apel halucinante, in cazul colonelului in rezerva Nicolae Corneliu Diaconita, trimis in judecata pentru luare de mita, si achitat de Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti. Colonelul magistrat Gheorghe Rusu a comentat decizia instantei de fond, a criticat lipsa de logica juridica a judecatorului care s-a pronuntat in cauza si mai mult decat atat, a sustinut ca in mod gresit magistratul fondului a dat importanta mai mare declaratiilor facute de martori in fata instantei, in detrimentul declaratiilor facute de martori in faza de urmarire penala. Rusu a sustinut ca nu exista nicio “dispozitie legala sau decizie jurisprudentiala care sa dea prioritate absoluta probelor directe din faza de cercetare judecatoreasca”. Afirmatia colonelului magistrat Rusu a demonstrat ca acesta a ignorat cu desavarsire deiciziile CEDO, in care s-a aratat clar ca depozitiile facute de martori in fata unui tribunal impartial si obiectiv, adica in sala de judecata, au o valoare mai mare in fata declaratiilor date la urmarirea penala. Mai mult, Rusu a acuzat instanta de fond ca a “comis aceleasi greseli de argumentare si logica juridica” cu privire la interpretarea mai multor depozitii ale martorilor din cauza.

Colonelul magistrat Gheorghe Rusu, de la DNA, a trecut peste deciziile CEDO si a criticat instanta pentru modul in care a interpretat probele

In motivarea apelului declarat impotriva deciziei Tribunalului Bucuresti, prin care Gheorghe Diaconita a fost exonerat de toate acuzatiile aduse de Sectia Militara a DNA, colonelul magistrat Gheorghe Rusu a sustinut ca instanta, in mod gresit a avut in vedere numai declaratiile facute de martori in faza de judecata, ignorandu-le pe cele date in faza de urmarire penala. “Evident ca aproape in toate dosarele de coruptie (si nu numai) declaratiile unui martor pot fi contradictorii. Cauzele sunt multiple si nu este locul si timpul unei dezbateri pe acest considerent al instantei de fond. (…) Aprecierea fiecarei probe trebuie facuta in urma examinarii tuturor probelor administrate, fara a avea o valoare prestabilita. Ori, in primul rand, instanta a avut in vedere numai declaratiile date de martorii mentionati in faza de judecata. In al doilea rand, nu exista nicio dispozitie legala sau decizie jurisprudentiala care sa dea prioritate absoluta probelor directe din faza de cercetare judecatoreasca (…) Inlaturarea unei probe numai in baza unor deductii (ca cele expuse in motivarea sentintei apelate) ale instantei de fond este nelegala si, de ce nu, denota carente de intelegere a actelor procesuale si procedurale. Cum este posibil (in lipsa altor probe administrate) ca din faptul ca intr-o adresa emisa de parchet catre Garda Financiara in care se precizeaza numele unor comisari care sa efectueze un control, sa se traga concluzia ca martorul a fost influentat sau chiar constrans?”, s-a intrebat retoric colonelul magistrat Gheorghe Rusu in motivele de apel. Acesta a criticat si “inconsecventa instantei de fond”, a carei solutie de achitare a inculpatului Diaconita “este centrata pe ipoteza lipsei de credibilitate a unor martori (...) pe unele concluzii si presupuneri ale judecatorului rezultate din interpretarea probelor administrate. Niciunul din martorii audiati in faza de judecata nu a retractat declaratiile din faza de urmarire penala, dovada fiind consemnarea in declaratiile din faza de cercetare judecatoreasca a sintagmei 'mentin declaratiile de la urmarire penala'. Ce semnificatie, ce consecinta a dat judecatorul acestei consemnari? Niciuna, din moment ce isi motiveaza sentinta numai pe baza declaratiilor consemnate in faza de judecata, de parca faza de urmarire penala nu ar exista. Acest procedeu nu este legal, nu are suport legal.” Ce a uitat colonelul magistrat Rusu este ca CEDO a aratat, in mai multe decizii impotriva anumitor state, faptul ca o depozitie luata in fata unei instante trebuie sa aiba prioritate inaintea unei depozitii luate in fata unui procuror subordonat atat ministrului justitiei, prin Procurorul General al Romaniei, dar si ministrului apararii.

“Ne-am f...t norocul toti”, motiv de apel pentru procurorii militari din DNA

Mai mult, in motivele de apel, procurorul Rusu l-a atacat chiar pe judecatorul fondului: “Introducerea de catre judecatorul fondului, in interpretarea declaratiilor unor martori a criteriului credibilitatii, criteriu foarte subiectiv si emanat numai de personalitatea celui care a judecat cauza, fara vreo legatura cu realitatea sau cu trimitere la situatii reale obiective care sa conduca eventual la o decrediblizare, discreditare a unui martor (…) conduce la vicierea rationamentelor si argumentarii juridice riguroase, obiective. Presupunerile nu-si au locul intr-un act de justitie. Nu este posibil sa folosesti acest procedeu in interpretarea si analiza unor acte si fapte juridice. Realitatea probelor administrate (dar interpretate gresit) contrazis, chiar si formal, teoretic presupunerile judecatorului”. Magistratul colonel Rusu a mai sustinut in motivele de apel ca in motivarea instantei de fond exista “confuzie”, dar si ca “instanta cade in propria sa capcana”, ca unele afirmatii ale instantei de fond nu au “nicio relevanta juridica in motivarea achitarii”, ca “ïnstanta de fond, in motivarea achitarii s-a oprit asupra unor argumente nesemnificative, irelevante sub aspectul infractiunii de fals si uz de fals”, dar si ca judecatorul a gresit atunci cand nu a dispus, din oficiu, o expertiza financiar contabila in cauza. Argumentele supreme invocate de colonelul magistrat Rusu, pentru admiterea apelului au fost urmatoarele: “Daca se inlatura argumentele formale se constata ca, in realitate, instanta de fond a retinut aceiasi situatie de fapt ca cea expusa in rechizitoriu, dar a dat o solutie de achitare fara legatura cu realitatea” si cel de-al doilea, atitudinea inculpatului. Aceasta a fost demonstrata, in opinia colonelului magistrat Rusu printr-o discutie telefonica interceptata intre Diaconita si unul dintre cei implicati in cauza. Procurorul militar a exemplificat atitudinea lui Diaconita redand partea cea mai “relevanta” din conversatia acestuia: “dupa inceperea urmaririi penale in rem in cauza, a solicitat unor martori sa dea declaratii favorabile, pentru ca altfel 'ne-am f...t norocul toti'!”.