hamangiu.ro tenblocks.ro nadamas
Indaco.ro

Trimiteţi link-ul unui prieten prin e-mail

Nume prieten
Email prieten
Numele dvs.

Uite de ce DNA are atatea achitari! Procurorul-unealta Bocsan trimite oameni in judecata pentru mita, pe simple declaratii de martor!

Marţi, 16 noiembrie 2010 15:52 | Scris de A.A.S - R.S | pdf | print | email

Lipsa totala de implicare a sefilor Parchetului General si a CSM vizavi de activitatea DNA – care a devenit un fel de stat in stat in Ministerul Public – face ca acest parchet sa comita nenumarate abuzuri, care raman de fiecare data nesanctionate. Zecile de achitari anuale incasate de DNA nu par sa o deranjeze pe Procurorul General Laura Kovesi si nici pe membrii CSM, care la orice sesizare privind nereguli la DNA dau dovada de indiferenta, ascunzandu-se in spatele independentei procurorului!

 

 

Mita dovedita exclusiv cu declaratiile unor turci cu probleme

Cazul procurorului Gheorghe Bocsan, de la Sectia I a DNA (foto) personaj care pare scapat de sub control, desi tot ceea ce face e cu acceptul si protectia sefilor sai ierarhici, e pe cale sa produca prejudicii de imagine ireparabile parchetului anticoruptie, oricat se incearca acoperirea. Lumeajustitiei.ro prezinta in continuare Rechizitoriul nr. 12/P/2008 emis la 01.06.2010 de procurorul Gheorghe Bocsan, verificat de procurorul sef Lucian Papici (vezi facsimil) prin care au fost trimis in judecata patru politisti de frontiera, pentru luare de mita. Este vorba de comisarul Lucian Catalin Guiu, inspectorul principal Bogdan Barbor si agentii Iustin Micu Robertino si Danut Grama, acuzati ca in septembrie 2007, la Punctul de trecere al frontierei din Aeroportul Bucuresti - Baneasa au interzis intrarea in Romania a sapte muncitori turci, suspecti, pentru a-i constrange sa le dea o mita suma de 700 dolari (cate 100 USD de fiecare turc). Atentie, in rechizitoriul emis nu exista nicio alta proba decat declaratiile a patru dintre cei sapte turci (audiati ilegal in Turcia de procurorul Bocsan – dupa cum am prezentat pe larg in editia trecuta), precum si o alta declaratie de martor a unui traducator cercetat initial pentru complicitate la luare de mita, si care, in schimbul cooperarii sale a primit scoatere de sub urmarirea penala.

Acest rechizitoriu lipsit de orice fel de proba credibila probeaza ca in Romania DNA a ajuns sa trimita in judecata oameni pe simple declaratii de martor, dubioase de la un cap la altul si luate in conditii flagrante de ilegalitate. Asta in conditiile in care legea arata ca o declaratie de martor ori un denunt nu au nicio valoare probanta daca nu sunt coroborate cu alte probe. Modul in care procurorul DNA Gheorghe Bocsan a facut trimiteri in judecata in acest dosar, demonstreaza ca orice roman poate fi „facut” pe vorbe de un dusman al sau si trimis in judecata fara sa existe vreo proba certa (inregistrare video, audio, flagrant etc) privind pretinderea si primirea unei sume de bani.

Situatia de fapt si dosarul pornit dupa doi ani si jumatate

La 5 septembrie 2007 sapte turci veniti cu o cursa Blue Air, de la Istanbul, au aterizat pe Aeroportul Bucuresti – Baneasa, cu vize de sedere de scurta durata de tip “afaceri”, la invitatia SC Romtas Expres Trans SRL Bucuresti. La controlul de frontiera unul dintre turci a fost gasit cu un cartus in bagaje si cu un film developat in care aparea in diferite poze imbracat militar si cu arme de foc in mana. Suspectati ca ar fi kurzi, cu posibila activitate terorista, mai ales ca cei sapte dupa infatisare nu parea nicidecum oameni de afaceri, fiind in fapt muncitori, politistii de frontiera au alarmat Brigada Antiterorista a SRI. Pe fir au intrat si procurorii DIICOT, care au inceput urmarirea penala impotriva turcului Seker Serdar, cel gasit cu glontul. In final, dat fiind ca glontul gasit era unul orb, prin ordonanta DIICOT din 9.11.2007 s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a turcului Seker Serdar si, cu aplicarea art. 18 indice 1 Cod penal (fapta nu prezinta pericolul social al unei infractiuni) i s-a administrat acestuia o amenda administrativa de 100 lei. Toti cei sapte turci suspecti au fost trimisi inapoi in Turcia cu primul avion. Un reprezentant al firmei SC Romtas Expres Trans SR, care ii astepta pe turci la aeroport, a depus in septembrie 2007 o plangere impotriva politistilor de frontiera pentru impiedicarea intrarii in tara a celor sapte muncitori sositi cu vize de “afaceri”, plangere in care acesta a acuzat, din auzite, ca turcii n-au fost lasati sa intre intrucat nu au dat spaga politistilor de frontiera.

Au trecut peste doi ani de atunci si nu s-a mai facut nimic in dosar. Brusc - nu se stie de ce anume - in 6 martie 2010, deci dupa circa doi ani si jumatate, procurorul Gheorghe Bocsan a dat o fuga la Istanbul si a luat declaratii de martor la patru dintre cei sapte turci, si a incheiat procese verbale de recunoastere dupa plansa fotografica, actiuni ilegale (nule de drept) efectuate fara comisie rogatorie si cu incalcarea dreptului celor acuzati de a pune si ei intrebari asa-zisilor martori (s-a incalcat principiul egalitatii armelor), dupa care, la doua zile distanta, mai precis la 8 martie 2010 a inceput urmarirea penala fata de cei patru, iar dupa inca o zi, la 9 martie 2010 a pus in miscare actiunea penala impotriva celor patru, pe care i-a retinut pentru 24 de ore, ducandu-i pe inculpati la instanta cu propunere de arestare preventiva. Acuzatii nici macar nu au stiut ce li se intampla!

Va dati seama, dupa doi ani si jumatate, esti luat ca din oala si in doua zile esti dus la mandat pe niste simple declaratii luate ilegal in Turcia unor oameni pe care nimeni nu i-a vazut la fata si pe care nimeni nu poate sa le verifice. Curtea de Apel Bucuresti si apoi Inalta Curte au respins cererea de arestare formulata de Bocsan, simplele depozitii de martor neputand fi considerate nici macar indicii temeinice. Dar asta nu l-a impiedicat pe Bocsan (personaj care vorbeste perfect turca si care se pare ca are legaturi de rudenie in Turcia) sa-i trimita pe cei patru in judecata, pe aceleasi acte.

Probele” si inregistrarea video care s-a sters

Din cuprinsul rechizitoriului rezulta ca singurele probe pe care Bocsan si-a intemeiat acuzarea sunt declaratiile turcilor si a unui traducator. Culmea, se mai mentioneaza in rechizitoriu ca in aeroport existau camere de luat vederi, insa ca sa vezi, inregistrarile s-au sters pana sa intre anchetatorii pe fir.... Iata cum este demonstrata in rechizitoriu darea si luarea de mita: “martorul Seker Sefa a platit efectiv suma de 700 USD (cate 100 USD/persoana) inculpatului Micu Iustin Robertino, reprezentand mita solicitata. De asemenea, martorul a mai platit suma de 200 USD invinuitului Geambulat Fetin, reprezentand serviciul de traducator al acestuia pentru care insa invinuitul nu a eliberat chitanta. Plata efectiva a sumei de 700 USD de catre Seker Sefa inculpatului Micu Iustin Robertino, cu titlu de mita, este confirmata unanim de martorii Cengiz Binali, Seker Sefa, Seker Serdar si de inviniuitul Geambulat Fetin, in declaratiile acestora si in procesul verbal de recunoastere din grup” (n.r. - este vorba de declaratile luate in Turcia, ilegal, dupa cum am prezentat in editia trecuta din Lumeajustitiei.ro).

ACEST PASAJ ESTE DOVADA – UNICA – A LUARII DE MITA PENTRU CARE PROCURORUL BOCSAN A TRIMIS IN JUDECATA PATRU POLITISTI !!!

Mai departe nu se arata in rechizitoriu nici cum s-ar fi impartit suma intre cei patru politisti, nici in ce fel au cerut ceilalti mita. Dupa cum, culmea, nu se face dovada certa ca unul dintre acuzati – comisarul Guiu – se afla la serviciu, el prezentand acte de netagaduit ca se afla in concediu, avand si bilet turistic de cazare la un hotel al MAI din statiunea Saturn, unde a fost cu familia !!!

Dupa ce s-a dat peste cap pe cateva pagini sa demonstreze ca Lucian Guiu s-a aflat la serviciu cand s-ar fi dat “mita”, procurorul Bocsan, trecand la cel de-al doilea inculpat – Micu Iustin Robertino, mentioneaza la pagina 40 in legatura cu prezenta acestuia la serviciu: “ACEASTA PREZENTA ESTE CERTA”. Ce sa intelegem din aceasta exprimare? Ca in cazul primului prezenta era incerta?!? Si atunci de ce l-a mai trimis Bocsan in judecata pe comisarul Guiu?!?

Traducatorul Geambulat si-a negociat soarta!

Un rol de efect in rechizitoriu l-a jucat si traducatorul Geambulat Fetin – cel care a intermediat discutiile intre politistii de frontiera si cei sapte turci, care a fost initial invinuit pentru complicitate de luare de mita. In sensul ca el ar fi tradus cererea politistilor de frontiera ca turcii sa dea spaga daca vor sa nu aiba probleme la frontiera. Dupa ce Geambulat a fost folosit de anchetatori sa-l provoace la o discutie si sa-l inregistreze pe comisarul Guiu – fara niciun succes – si dupa ce acesta a sustinut ca ar fi vazut cum s-a dat spaga, procurorul Bocsan i-a dat scoatere de sub urmarire penala pe motiv ca: “invinuitului Geambulat Fetin i-a lipsit cu totul intentia, ca element fundamental al infractiunii de complicitate la luarea de mita savarsita de cei patru inculpati (…) lipseste calitatea speciala ceruta de textul de incriminare... acesta nu e functionar public.... nu poate fi subiect al infraciunii de luare de mita...”. Da, intradevar, traducatorul nu putea fi subiect al luarii de mita ci, daca faptele ar fi fost intradevar reale, el putea fi, in opinia noastra, complice la luare de mita (asa cum a si fost invinuit initial) situatie in care nu trebuia sa aiba neaparat calitatea de functionar, el ajutand practic functionarul sa ia mita prin mijlocire.

Hilar este ca turcii il acuzasera pe traducatorul Geambulat si pentru ca le-a cerut 200 dolari, fara chitanta. Insa procurorul Bocsan l-a absolvit si de acuzatia de evaziune fiscala pe motiv de “prejudiciu modic” si ”conduita corecta a invinuitului in cursul anchetei, acesta recunoscand savarsirea faptei de evaziune fiscala”. Astfel, procurorul Bocsan i-a aplicat traducatorului “cooperant” o simpla amenda administrativa de 1000 lei, cu aplicarea celebrului articol 18 indice 1, Cod penal.

Acesta este marele caz al DNA, cu mita dovedita exclusiv pe marturii dubioase! Daca acest dosar se va finaliza cu previzibila achitare, nu-i bai, niciun procuror al DNA nu a raspuns vreodata pentru trimiteri abuzive in judecata!

Vom reveni cu detalii senzationale pe acest caz in editiile urmatoare.

(va urma)

Accesari:5559

Comentarii

# racaceanu catalin date 16 noiembrie 2010 16:04 +16

Senzational e un singur lucru...dl. Bocsan e platit in continuare din buget.

# lionelamar date 16 noiembrie 2010 16:20 -16

Nu presa judeca rechizitoriile procurorilor, ci instantele de judecata! Cand vor fi mai multe cazuri de achitare de care sa se faca responsabil Bocsan atunci puteti lansa o campanie de presa contra lui. Pana atunci va suspectez ca-i faceti reclama avocatului Varzaru.

# Radu Dragan date 16 noiembrie 2010 22:05 +9

Iar eu te suspectez ca lucrezi la DNA.De ce nu comentai tu si cand rasuflau stenograme si alte informatii dinspre DNA inspre presa, cum au fost linsati mediatic pana sa fie trimisi in judecata diversi justitiabili.....etc.,etc.

# prostanacu date 16 noiembrie 2010 16:33 -16

o fi cei 4 muschetari albi ca zapada. cat despre audieri acestea pot fi facute oriunde in lume in urmarirea penala de procuror sau politist fara sa-l intrebe pe inculpat.abia in instanta se pune problema contradictorialitatii. asa e peste tot in lume si e egalitate de arme.

# cocoloco date 16 noiembrie 2010 16:41 +12


Citeza pe prostanacu
o fi cei 4 muschetari albi ca zapada. cat despre audieri acestea pot fi facute oriunde in lume in urmarirea penala de procuror sau politist fara sa-l intrebe pe inculpat.abia in instanta se pune problema contradictorialitatii. asa e peste tot in lume si e egalitate de arme.

Prostanacule de la DNA, e normal sa gandesti cum te-au invatat sefii tai: las ca daca sunt nevinovati o sa stabileasca instanta de judecata. Stim noi de-astea destule,,,, Astia ca voi distrug increderea in justitie si calca in picioare oameni, demnitati, cariere. ia sa intrati voi putintel pe la puscarie!!!!

# Mihai Podaru date 16 noiembrie 2010 19:55 +9

renunt sa-ti mai raspund documentat si sa incerc sa ti explic prin prisma normelor de drept iti spun doar ca esti tare dobitoc si ca tine sunt multi.meritati ceea ce traiti!

# Mihai Podaru date 16 noiembrie 2010 19:59 +14

prostanacule, am fost procuror sub o dictatura sovietica get beget.nu se intamplau astfel de orori cum se intampla la dna-ul vostru si mai mult nulitati ca procurorii dna nu si gaseau locul nici sa faca curatenie prin procuratura rssm.

# Justin Micu date 16 noiembrie 2010 20:54 +7

Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, prevede la art.6 ca :
1. Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotarirea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinte poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia in interesul moralitatii, al oridinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cind interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta atunci cind, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei.
2. Orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pina ce vinovatia va fi legal stabilita.
3. Orice acuzat are, in special, dreptul:
a) sa fie informat, in termenul cel mai scurt, intr-o limba pe care o intelege si in mod amanuntit, asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse impotriva sa;
b) sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale;
c) sa se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator ales de el si, daca nu dispune de mijloacele necesare pentru a plati un aparator, sa poata fi asistat in mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci cind interesele justitiei o cer;
d) sa intrebe daca sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina citarea si audierea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii acuzarii;
e) sa fie asistat in mod gratuit de un interpret, daca nu intelege sau nu vorbeste limba folosita la

# CSM date 16 noiembrie 2010 21:06 +9

vorba proverbului: prostul nu e prost destul pana nu e si fudul.

# Mihai Podaru date 16 noiembrie 2010 21:55 +8

M-am razgandit vreau sa arat si celorlalti cititori cat de slab pregatit si cat de pafarist comentezi prostanacule, in concluzie iti explic inca o data.
"asa e peste tot in lume si e egalitate de arme" pe langa faptul ca egalitate de arme se spune in ghetourile rau-famate cand vorbim despre arme albe sau la voi la DNA, in drept comunitar international se num.principiul egalitatii armelor citeste art.171, 172 cpp si decizia ccr 1086/2007, de asemenea "abia in instanta se pune problema contradictorialitatii" Ia citeste asta:Întregul proces penal, inclusiv aspectele sale procedurale, trebuie sã reflecte
caracterul contradictoriu si sã garanteze egalitatea armelor între acuzare si apãrare,
acesta fiind unul din aspectele fundamentale ale dreptului la apãrare – C.E.D.O.,cauza Rowe si Davis c. Regatului Unit, hotãrârea din 16 februarie 2000, § 60 sau citeste asta art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului (in continuare, ”Conventia”) presupune, printre altele, egalitatea armelor (manifestata prin posibilitatea data partilor de a-si expune cauza in fata organelor judiciare, fara a fi dezavantajate in fata partilor adverse ori organelor de urmarire penala - Pentru acestea a se vedea R. Chirita, Dreptul la un proces echitabil, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2008; O. Predescu, M. Udroiu, Convenția europeana a drepturilor omului și dreptul procesual penal roman, Editura C. H. Beck, București, 2007, p. 258-489; R. Chirita, Conventia europeana a drepturilor omului, comentarii si explicatii, vol. I, Editura C. H. Beck, Bucuresti, 2007, p. 233-440.

# Radu Dragan date 16 noiembrie 2010 23:08 +9

Aplicarea in spatiu a normelor procesual penale are la baza principiul teritorialitatii potrivit caruia dispozitiile legii de procedura penala nu pot fi aplicate decat actelor procesuale si procedurale efectuate pe teritoriul Romaniei. Atunci cand acte procedurale sau acte procesual sunt intreprinse inafara tarii se apeleaza la o comisie rogatorie (Legea 281/2003).Comisia rogatorie internationala in materie penala este acea forma de intrajutorare judiciara internationala care consta in delegarea de putere pe care o autoritate judiciara dintr-un stat o acorda unei autoritati de acelasi fel din alt stat, mandatata sa indeplineasca, in locul si in numele sau, unele activitati judiciare privitoare la un anumit proces penal.

In acest scop a fost instituita în C.proc.pen. sectiunea a XIII-a, cap. I, titlul III care reglementeaza comisia rogatorie si derogarea. Astfel, conform art. 132, atunci când un organ de urmarire penala sau o instanta de judecata nu are posibilitatea sa asculte un martor, sa faca o cercetare la fata locului, sa procedeze la ridicarea unor obiecte sau sa efectueze ori ce alt act procesual, se poate adresa unui alt organ de urmarire penala ori unei alte instante, care are posibilitatea sa le efectueze.

In cazul de fata Turcia e departe de a fi in UE si se impunea o rezolutie ptr.formarea unei comisii rogatorii cu intrebarile si motivele ptr.care este necesara si supusa discutiei Procuraturii Turce care se pronunta asupra admisibilitatii sau inadmisibilitatii acesteia.

# DOREL date 16 noiembrie 2010 16:39 +12

Nu vi se pare ca e acelasi mod de gandire ca si la av. Scutea si la procurorul de la Valcea ?
Nu e clar ca asta e standardul la DNA ?
Oare i-au dat afara pe toti cei zdraveni si au pastrat numai rebuturile ?!?

# pompiliu bota date 16 noiembrie 2010 17:06 +6

Dragă lionelamar ,,rechizitoriile procurorilor" e puţin ... pleonasm!

# Justin Micu date 16 noiembrie 2010 18:58 +10

1. Rechizitoriul întocmit în cauză nu respectă dispoziţiile art.263 alin.2 şi 3 şi art.260 C.pr.pen.
Procurorul a stabilit, în mod greşit, calitatea de martori a cetăţenilor turci Cengiz Binali, Seker Serdar şi Seker Sefa.
Deşi reţine în rechizitoriu că toţi cei 7 cetăţeni turci au fost constrânşi să dea mită şi, aşadar, că toţi 7 au fost vătămaţi prin săvârşirea infracţiunii, totuşi, procurorul nu a citat şi nu a audiat toate părţile vătămate. Din contră, el i-a audiat numai pe aceşti trei cetăţeni turci, cărora, cu de la sine putere, le-a atribuit calitatea de simpli martori. Mai mult, nici măcar pe aceşti 3 cetăţeni procurorul nu i-a întrebat dacă se constituie părţi civile în cauză – ceea ce contravine dispoziţiilor art.76 alin.2 C.pr.pen., potrivit cărora, înainte de ascultare, persoanei vătămate i se pune în vedere că se poate constitui parte civilă.
Procedând astfel, procurorul a încălcat atât dispoziţiile art.255 alin.5 Cod penal, cât şi dispoziţiile art.75 C.pr.pen., potrivit cărora declaraţiile părţii vătămate, ale părţii civile şi ale părţii responsabile civilmente pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.
Or, declaraţiile celor 3 cetăţeni turci nu pot servi la aflarea adevărului. Pe lângă faptul că ele au fost obţinute ilegal, cele 3 declaraţii se contrazic reciproc şi nu se coroborează cu nici o faptă sau împrejurare stabilită prin probe, astfel că se impune înlăturarea lor.
Tot în mod greşit, procurorul i-a atribuit calitatea procesuală de martor traducătorului de limba turcă, Geambulat Fetin.
Conform propriilor declaraţii date de acesta în cursul urmăririi penale şi în faţa instanţei, Geambulat Fetin este acela care a tradus cererea de mită, ajutând astfel, cu intenţie, la săvârşirea unei pretinse fapte de corupţie – situaţie în care instanţa ar fi datoare să dispună extinderea procesului penal (art.337 C.pr.pen.) asupra traducătorului Geambulat Fetin, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la luare mită, faptă asupra căreia procurorul nu s-a pronunţat (Geambulat Fetin a fost scos de sub urmărire penală, exclusiv pentru o infracţiune economică, constând în aceea că nu a tăiat chitanţă, pentru sumele încasate de el, personal, de la cetăţenii turci).

2. Acuzaţiile ce i se aduc inc. Micu Iustin Robertino sunt, toate, nefondate, nesocotind vădit principala regulă a probaţiunii, anume regula concordanţei mijloacelor de probă – fără de care nu se poate respecta principiul aflării adevărului (art.3 C.pr.pen.)
Astfel:
- la pag.22 din rechizitoriu, procurorul îl acuză pe inc. Micu Iustin Robertino că el, împreună cu Guiu Lucian, Barbor Bogdan şi Grama Dănuţ, a cerut mită grupului de cetăţeni turci. Totuşi, procurorul nu descrie această faptă (nu arată când şi în ce împrejurări a fost săvârşită) – şi aceasta, fiindcă el nu a stabilit, prin probe certe şi convergente, existenţa ei. De altfel, se poate vedea că el invocă, ca temei al acestei acuzaţii, o singură probă, indirectă şi neconcludentă – anume că cei patru inculpaţi au fost recunoscuţi, fără ezitare, de învinuitul Geambulat Fetin (în acest sens, procurorul indică un proces-verbal, care s-ar afla la filele 73-80, vol.I din dosar, dar, în dosarul actual, respectivul proces-verbal are o singură filă, fila 72, vol.II – ceea ce înseamnă că 7 file, adică 14 pagini, au dispărut). În plus, recunoaşterile de pe fotografie au fost efectuate într-o manieră absolut arbitrară – după cum relevă şi faptul că, în faţa instanţei, Geambulat Fetin l-a identificat pe inc. Micu Iustin ca fiind ofiţerul superior, îmbrăcat civil, care ar fi fost de faţă la ancheta desfăşurată împotriva lui Seker Serdar;
- la pag. 24-25 din rechizitoriu, procurorul îl acuză pe Micu Iustin Robertino că, în cursul anchetării lui Seker Serdar, el, împreună cu Barbor şi Grama, a pretins de la acesta suma de 700 USD, pentru ca grupul să nu fie reţinut pe aeroport, iar Seker Serdar să nu fie prezentat la arestare. Procurorul pretinde că existenţa acestei fapte ar fi dovedită prin declaraţiile lui Geambulat Fetin, însă omite să arate că, în cursul urmăririi penale, Geambulat Fetin a dat 3 declaraţii diferite şi că acuzaţia menţionată se bazează exclusiv pe declaraţia lui Geambulat Fetin din 9 martie 2010 (filele 65-66, vol.II). După cum procurorul omite să arate că, legal, inc. Micu Iustin nu putea să participe la anchetarea lui Seker Serdar, el neavând nici o competenţă în acest sens. Contrar a ceea ce susţine procurorul, inc. Micu Iustin Robertino nu avea nici competenţa de a reţine grupul pe aeroport, şi nici competenţa de a dispune arestarea lui Seker Serdar. De altfel, tocmai pentru a ascunde acest lucru, procurorul nu a mai depus la dosar fişele posturilor, pretinzând că ele ar fi secrete. Totuşi, aceste fişe nu mai sunt secrete, din moment ce, cu adresa din 11 martie 2010 (depusă la fila 426, vol.II), el a solicitat IGPF să comunice de urgenţă fişele posturilor deţinute de inculpaţi, nesecrete şi certificate pentru conformitate cu originalul. În consecinţă, declaraţiile învinuitului Geambulat Fetin nu pot servi la aflarea adevărului în cauză;
- la pag. 25 din rechizitoriu, procurorul îl acuză pe inc. Micu Iustin de faptul că, ulterior, el singur ar fi reiterat către Seker Sefa cererea de a-i plăti cei 700 USD. Această acuzaţie se întemeiază, şi ea, exclusiv pe declaraţia lui Geambulat Fetin din 9 martie 2010 – care, aşa cum deja am arătat, nu se coroborează cu nici o altă probă din dosar. De unde urmează că nici această faptă nu este dovedită;
- la pag.26 din rechizitoriu, procurorul îl acuză pe inc. Micu Iustin că el, singur, a primit de la Seker Sefa suma de 700 USD – aşa cum ar reieşi din declaraţiile a doi martori turci, anume Seker Sefa (filele 92-93, vol.II) şi Cengiz Binali (filele 90-91, vol.II). Însă, mai departe (la aceeaşi pag.), procurorul arată că, potrivit declaraţiei lui Seker Sefa, această faptă s-a petrecut într-o cameră separată, în care s-au aflat doar inc. Micu Iustin, Seker Sefa şi traducătorul Geambulat Fetin. Or, dacă Cengiz Binali nu a fost prezent, înseamnă că el nu putea el să descrie această faptă. Iar apoi, declaraţia lui Cengiz Binali în sensul că l-ar fi recunoscut pe inc. Micu Iustin de pe fotografie este infirmată de declaraţia lui Seker Serdar – căci Cengiz Binali declară că banii s-au cerut de un poliţist, imediat după controlul documentelor, dar s-au strâns abia după 2 zile, fiind luaţi de alţi 2 poliţişti, în timp ce Seker Sefa declară că banii s-au cerut de traducător, adică de Geambulat Fetin, în timpul anchetării fratelui său, şi au fost luaţi, tot atunci, de acesta, împreună cu poliţist. Şi, pe lângă aceasta, Seker Sefa nu oferă nici un indiciu, din care să rezulte cum şi-a dat seama că individul care-l însoţea pe Geambulat Fetin era poliţist: el nu arată împrejurările în care l-a cunoscut pe acel individ, nu precizează cum era îmbrăcat şi nu îl descrie în nici un fel. Practic, din declaraţia lui Seker Sefa nu rezultă decât atât, anume că, în timpul anchetării fratelui său, i s-au cerut bani de către traducător (deci de Geambulat Fetin). De unde se poate deduce că acuzaţia procurorului în sensul că inc. Micu Iustin a primit de la Seker Sefa suma de 700 USD se bazează, şi ea, exclusiv pe declaraţia lui Geambulat Fetin din 9 martie 2010, care, repetăm, nu se coroborează cu nici o altă probă din dosar;
- în fine, la pag.47 din rechizitoriu, procurorul îl acuză pe inc. Micu Iustin că a pretins şi primit suma de 700 USD de la cetăţenii turci Seker Serdar, Seker Sefa, Cengiz Binali, Düzgün Sahin, Demirel Erdim, Demirel Erdogan şi Sahin Ylmaz, pentru a le permite reîntoarcerea în ţara de origine. De unde nu se mai înţelege absolut nimic, nici măcar de la cine a primit mită inc. Micu Iustin. De la Seker Sefa ori de la toţi cei 7 cetăţeni turci? Şi apoi, această acuzaţie este o pură absurditate, fiindcă cei 7 cetăţeni turci au venit în România, la invitaţia lui Abdullah Kocatas, patronul firmei Romtaş, pentru a se angaja la această firmă – ceea ce înseamnă că scopul lor era de a intra în România, iar nicidecum de a se reîntoarce în Turcia. Problema lor era, în fond, aceea că poliţia de frontieră nu le-a permis intrarea în România, decizând să-i trimită înapoi.
În concluzie, în raport cu regula concordanţei mijloacelor de probă, faptele reţinute în sarcina inc. Micu Iustin Robertino apar ca nedovedite, iar acuzaţiile ce i se aduc apar ca fiind calomnioase.
Privitor la regula menţionată, trebuie menţionat că, deşi ea nu este expres formulată în lege, aplicarea ei se impune cu necesitate, în virtutea unei logici elementare. În acest sens, profesorul francez Goblot arăta că o singură probă (urmă, mărturie, prezumţie) nu poate naşte nici măcar o quasi-certitudine – căci luată izolat, nici o inferenţă logică nu este adevărată, ci numai verosimilă. Probaţiunea rămâne posibilă, doar în măsura în care ea se bazează pe convergenţa unor inferenţe (probe) independente. După cum spunea acest autor, „Probabilitatea unei supoziţii creşte odată cu numărul faptelor concordante…Inferenţele se adeveresc nu numai prin aceea că se întâlnesc mai multe în afirmarea unei părţi, dar mai ales prin aceea că din împreunarea lor se obţine o totalitate semnificativă, un sistem coerent sau o corelaţie semnificativă. Pe temeiul acesta se pot ghici părţile care lipsesc…Experienţa cunoaşte numeroase cazuri când urma materială nu a fost găsită decât fiindcă şi după ce a fost gândită cu necesitate”.

3. Toate probele în acuzare au fost ilegal obţinute
A. În ce priveşte declaraţiile şi recunoaşterile de pe fotografie făcute de Seker Sefa, Seker Serdar şi Cengiz Binali.
Procurorul susţine că i-ar fi audiat şi fotografiat pe aceşti cetăţeni într-o singură zi (06/03/2010), la Istanbul, în Republica Turcia. Însă, această susţinere este neverosimilă, din mai multe motive:
- procurorul nu avea dreptul (competenţa) să îndeplinească acte de procedură, pe teritoriul Republicii Turcia. Audierea de martori, recunoaşterea de pe fotografie, folosirea de interpreţi şi martori asistenţi etc. se puteau îndeplini numai prin comisie rogatorie internaţională, în condiţiile stabilite de art.158 şi urm. din Legea nr.302/2004 şi de prevederile Convenţiei de asistenţă juridică între România şi Turcia;
- Cengiz Binali, Seker Serdar şi Seker Sefa locuiesc în zone aflate la mare distanţă una de alta, iar din actele dosarului nu rezultă că procurorul i-ar fi citat şi convocat la o întâlnire, într-un loc anume;
- procurorul nu a depus la dosar declaraţiile originale, în limba turcă, ale martorilor turci audiaţi. La dosar se află doar nişte traduceri, scrise în întregime de procuror;
- legal şi logic, martorii turci nu puteau semna traducerile respective, ei nefiind traducători şi nici măcar cunoscători ai limbii române;
- pretinsa traducătoare Stoica Mariana este o persoană complet necunoscută. Ea nu a dat nici o declaraţie în cauză – aşa cum pretind dispoziţiile art.128 alin.3 C.pr.pen.
În consecinţă, rugăm onorata instanţă ca, privitor la aceste mijloace de probă, să facă aplicarea dispoziţiilor art.64 alin.2 C.pr.pen., potrivit cărora mijloacele de probă obţinute în mod ilegal nu pot fi folosite în procesul penal.
Aplicarea sancţiunii prevăzute de art.64 alin.2 C.pr.pen. se impune îndeosebi fiindcă, în caz contrar, s-ar încălca prevederile art.6 paragraful 3 lit.d din Convenţia europeană a drepturilor omului, care consacră principiul contradictorialităţii procesului penal.
Astfel, potrivit textului convenţional menţionat orice acuzat are dreptul să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării şi să obţină citarea şi audierea martorilor apărării în aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzării.
Or, după cum a precizat procurorul anchetator (Bocşan Gheorghe) în dosarul nr.2232/2/2010 al aceleiaşi instanţe (la termenul din 10 martie 2010), martorii turci nu se vor înfăţişa niciodată, de bună-voie, în faţa instanţelor române, pentru a depune mărturie în cauză.
Iar apoi, instanţa nu va putea dispune aducerea lor silită, deoarece, potrivit dispoziţiilor art.13 din Convenţia de asistenţă juridică în materie civilă şi penală între Republica România şi Republica Turcia, cetăţenii turci nu pot fi constrânşi să dea curs unei citaţii emise de o instanţă judecătorească română.
Iar, în aceste condiţii, la pronunţarea soluţiei nu se poate ţine seama de declaraţiile martorilor turci, decât încălcându-se principiul contradictorialităţii (dreptul acuzatului de a pune întrebări tuturor martorilor acuzării).
Într-o altă ordine de idei, la recunoaşterea de pe planşa foto, nu s-a respectat niciuna din regulile specifice de efectuare a acestei activităţi. Deşi se impunea ca toate fotografiile să fie recente şi să prezinte persoane cu semnalmente şi haine asemănătoare, iar fiecare martor să fi fost lăsat, mai întâi, să redea liber înfăţişarea celui bănuit (semnalmente, îmbrăcăminte), să descrie împrejurările în care l-a văzut şi să precizeze dacă l-a revăzut şi în ce împrejurări, în fapt, au fost încălcate toate regulile de efectuare a recunoaşterii: s-au folosit fotografii foarte vechi, făcute cu circa 10-15 ani în urmă, nu s-a cerut martorilor să descrie fizionomia şi îmbrăcămintea celor bănuiţi etc.
B. În ce priveşte procesul-verbal prin care DNA a constatat SMS-ul primit de Abdullah Kocatas
La fila 129, vol.II din d.u.p. a fost depus, ca probă în acuzare, un proces-verbal întocmit la data de 9 ianuarie 2008 de către inspectorul principal Smarandache Antonie Irinel, ofiţer de poliţie judiciară în cadrul DGA-Serviciul anchete, prin care acesta constata personal, prin vizualizarea telefonului mobil aparţinând denunţătorului Abdullah Kocatas, un mesaj scris în limba turcă, a cărui traducere, asigurată de traducătoarea Halil Reihan, ar fi următoarea: „Domnule Abdullah, traducătorul de aici cere bani, zice că dacă nu, el nu se va amesteca, iar dacă nu, va fi nevoit să aştepte decizia tribunalului. Vă rog, să facem ceva”
Privitor la acest proces-verbal, rugăm onorata instanţă să facă, de asemenea, aplicarea dispoziţiilor art.64 alin.2 C.pr.pen., potrivit cărora mijloacele de probă obţinute în mod ilegal nu pot fi folosite în procesul penal.
În sprijinul cererii noastre, invocăm următoarele aspecte:
- procesul-verbal de la fila 129, vol. II d.u.p. nu cuprinde menţiunile obligatorii, impuse de art.91 C.pr.pen.: nu se arată ora când a început şi ora când s-a terminat încheierea lui, nu se arată numele, ocupaţiile şi adresele martorilor asistenţi, nu se arată numele, ocupaţiile şi adresele persoanelor la care se referă, obiecţiile şi explicaţiile acestora etc.;
- procesul-verbal menţionat nu este certificat pentru autenticitate de către procuror;
- la acest proces-verbal nu s-a ataşat suportul care conţine înregistrarea SMS-ului;
- ofiţerul de poliţie judiciară a omis să ridice telefonul mobil invocat ca mijloc de probă, încălcând astfel prevederile art.96 C.pr.pen.
C. În ce priveşte pretinsa discuţie telefonică dintre Abdullah Kocatas şi Cengiz Binali, din data de 9/01/2008
Denunţătorul Abdullah Kocatas pretinde că, la cererea ofiţerilor DGA, la data de 9/01/2008, l-a sunat pe „martorul” Cengiz Binali, în Turcia, solicitându-i să relateze telefonic ce s-a întâmplat pe aeroportul Băneasa, în zilele de 5-7 septembrie 2007.
Cu toate acestea, ofiţerii DGA nu au întocmit un proces-verbal, cu privire la conţinutul acestei discuţii telefonice, iar, ca urmare, rămâne incert atât faptul dacă DGA a solicitat, într-adevăr, să se efectueze această convorbire, aşa cum pretinde inclusiv martorul Acmambet Esvet, cât şi faptul dacă respectiva convorbire telefonică a avut sau nu loc.
În orice caz, dacă se acceptă că Abdullah Kocatas şi Acmambet Esvet spun adevărul, atunci rugăm onorata instanţă să constate că era vorba de audierea unui martor în străinătate şi că, la efectuarea acestei activităţi, DGA nu a respectat niciuna din regulile privind asistenţa judiciară penală internaţională, prevăzute în art.158 şi urm. din Legea nr.302/2004.
Pe scurt, e vorba de o altă probă ilegal obţinută.
D. În ce priveşte recunoaşterile de persoane făcute de Geambulat Fetin
În declaraţia din 8/04/2008 (fila 67, vol.II), Geambulat Fetin a precizat că, la data de 2/04/2008, l-a recunoscut după planşa fotografică pe poliţistul care a formulat cererea de a i se plăti o sumă de bani, cu această ocazie aflând (nu se ştie din ce sursă) că poliţistul respectiv se numeşte Guiu Lucian Cătălin.
În declaraţia din 9/03/2010 (fila 65, vol.II), Geambulat Fetin a precizat că i-a recunoscut după planşa fotografică pe Grama Dănuţ, Micu Iustin, Barbor Bogdan şi Guiu Lucian Cătălin ca fiind poliţiştii care au pretins şi primit bani şi, de asemenea, că l-a recunoscut pe Micu Iustin Robertino, ca fiind poliţistul care a primit efectiv 700 USD din mâna lui Seker Sefa, în prezenţa sa.
În declaraţia dată în faţa instanţei, Geambulat Fetin a precizat că îi recunoaşte pe inculpaţii Grama Dănuţ şi Barbor Bogdan, ca fiind poliţiştii care au efectuat ancheta penală împotriva lui Seker Serdar, şi că banii ar fi fost ceruţi numai de inc. Grama Dănuţ, într-un moment când ceilalţi inculpaţi nu erau de faţă.
De unde se poate desprinde concluzia că, în realitate, Geambulat Fetin nu a recunoscut pe nimeni şi că pretinsele sale „recunoaşteri” de persoane au fost dictate de organele de anchetă, care i-au întocmit dosar penal acestuia, în scopul de a-l şantaja şi de a obţine astfel probe în acuzare. Mai precis, organele de anchetă l-au constrâns (instigat) pe Geambulat Fetin să facă afirmaţii mincinoase, în sensul că cei 4 inculpaţi ar fi săvârşit fapte de corupţie – ceea ce Codul de procedură penală interzice expres, prin dispoziţiile înscrise în art.68, potrivit cărora „este oprit a determina o persoană să săvârşească sau să continue săvârşirea unei fapte penale, în scopul obţinerii unei probe”.
În orice caz, ceea ce interesează, în acest context, nu este atât caracterul mincinos al declaraţiilor lui Geambulat Fetin (căci, aşa cum rezultă, în mod neîndoielnic, din probele administrate în cauză, nici unul dintre inculpaţi nu era anchetator şi nu a participat la audierea lui Seker Serdar), cât, îndeosebi, faptul că „recunoaşterile” de persoane făcute de Geambulat Fetin au fost obţinute în mod ilegal şi, aşadar, că ele cad, de asemenea, sub incidenţa dispoziţiilor art.64 alin.2 C.pr.pen., neputând fi folosite ca mijloace de probă în proces.

# DOREL date 18 noiembrie 2010 08:37 +4

Dlui Justin Micu: 100 % corect !

# racaceanu catalin date 18 noiembrie 2010 15:35 +7

Cu un lucru ne-am lamurit...dl. Bocsan e turist dar din cate imi aduc aminte propunerea de trimitere in judecata trebuie avizata de seful lui. Si acela o fi tot turist...

# cotili date 19 noiembrie 2010 23:02 -11

"simplele depozitii de martor neputand fi considerate nici macar indicii temeinice" - asa ceva inca nu am auzit. Eu stiam ca declaratiile de martori (chiar si simple :-) ) sunt chiar probe, nu doar indicii. Cel putin din acest motiv articolul mi se pare tendentios.
Iar un alt motiv ar fi chiar titlul articolului. De cate feluri pot fi declaratiile de martori : simple sau comlexe ??? Iar daca e o luare de mita care nu a fost surprinsa in flagrant ori nu e filmata de vreo camera de supraveghere, cum o mai dovedim altfel decat prin martori ? NU stiu vreun text care sa impuna alte probe pentru probarea acestor fapte.
NU am nimic in comun cu DNA, dar pe acest site vad ca ei sunt tot timpul denigrati. Eu cred ca la ce coruptie avem in tara asta, ar trebui incurajati. Desigur, la noi toti coruptii zic ca e inscenare, razbunare, eroare judiciara, rea-vointa, tot ce vrei. Un inculpat nu e corupt, parca ar fi Finlanda aici.

# Justin Micu date 20 noiembrie 2010 13:58 +7

Si ce mai este de spus cand martorul da 4 declaratii, care nu au nimic in comun una cu alta? Cand nimic nu se coroboreaza cu alte probe?
Cum se numeste fapta procurorului care scrie cu manuta lui declaratii pe care le atribuie anumitor martori pe care nu numai ca nu i-a audiat vre-odata, dar nici macar nu i-a vazut in viata lui?

# Carlos date 20 noiembrie 2010 09:14 +12

cotili, daca declaratiile martorilor nu sunt coroborate cu alte probe(solide), valoarea juridica a acestora este zero! daca nu ar fi asa, oricine ar putea fi condamnat prin simpla marturie(mincinoasa, de multe ori) a unor indivizi.

# pompiliu bota date 20 noiembrie 2010 09:26 +5

Ai dreptate, Carlos. Totuşi, în România...Cazul Tănase: Condamnat pentru mită de ÎCCJ la 4 ani, pe o mărturisire dată doar la urmărire penală(după 2 achitări, la Tb şi C. Apel Constanţa)!

# mary date 25 noiembrie 2010 22:16 -5

procurorii saracii asi fac treaba si ai trimit pe infractori in istanta,daca judecatorii ai lasa liberi pt ca sant oameni influenti si un batranel care a furat o ceapa face puscarie.dan diaconescu a facut averi pe santaje si e liber ca psarea.unde e justitia?judecatorii ce fac?

# pompiliu bota date 26 noiembrie 2010 05:49 +2

Rectific: Cazul Dănilă, nu Tănase(mă uitam la Steaua-Rapid!).

Adauga comentariu

Nume*
Email*
Website
:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

IMPORTANT

Folositi cu responsabilitate rubrica de comentarii.

IP-urile celor care vor posta comentarii indecente vor fi blocate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar – 15.04.2014 – Mazare a suparat-o rau pe Kovesi

+ DETALII

ALTE VORBE DE FUMOAR

FACEBOOK

ULTIMELE COMENTARII

CELE MAI CITITE

LUMEA JUSTITIEI

ARHIVA

NEWSLETTER