Instantele din Romania aveau obligatia din anul 2000 sa ia masuri administrative pentru adaptarea salilor de judecata conform cerintelor Hotararii CSM nr. 111 din 27 septembrie 2000, in care s-a decis arhitectura/pozitionarea mobilierului si locul participantilor la proces. Potrivit schitei din anexa Hotararii CSM nr. 111/2000 (vezi facsimil) se observa ca in fata mesei judecatorilor, in stanga si in dreapta acestuia, au fost pozitionate mesele avocatilor si procurorului. Pe pozitii de egalitate.

La Institutul pentru Politici Publice a fost prezentat vineri un studiu realizat de aceasta institutie impreuna cu Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) care releva ca peste 60% dintre actiunile inaintate in instanta in baza legii 544/2001 privind liberul acces la informatii publice sunt respinse de catre tribunalele din tara. Raportul evidentiaza o problema majora a sistemului judiciar romanesc, si nume ca in acest segment exista o practica juriciara neunitara, iar durata medie a unui proces pe Legea 544/2001 este de 7,4 luni si ca cele mai chemate in judecata sunt primariile. Mai mult, studiul arata ca in practica exista situatii evidente in care informatiile solicitate sunt de interes public, insa prima instanta, de cele mai multe ori, da castig de cauza autoritatii.

Judecatoarea Gheorghita Sandu, de la Tribunalul Bucuresti, si-a motivat, joi, incheierea prin care a respins, ca nefondata, cererea procurorilor DNA Radu Mihaita Cazacu si Cristina Voicu, de arestare a presedintelui Camerei de Comert si Industrie Bucuresti (CCIB), Sorin Dimitriu, a directorului general al institutiei, Dan Mihut si a consilierului Gabriela Dumitriu, acuzati de santaj, abuz in serviciu si constituirea unui grup infractional organizat. Judecatoarea a explicat ca infractiunile de care au fost cei trei acuzati nu exista si ca singurul lucru care a fost probat de procurorii DNA este legat de existenta unor contracte de sponsorizare a CCIB de catre angajati, insa scopul acestor contracte a vizat insasi functionarea Camerei, si chiar si cei trei inculpati aveau semnate astfel de contracte. Mai mult, judecatoarea a precizat ca angajatii CCIB carora le-a fost desfacut contractul de munca se pot adresa instantelor civile, nu celor penale pentru rezolvarea nemultumirilor si ca din probele procurorilor nu se poate ajunge la concluzia ca cei trei inculpati ar fi comis infractiunea de santaj.

Proiectul ”Rosia Montana” are tot felul de ostacole juridice scoase din maneca de tot felul de fundatii sau ONG-uri care nu fac altceva decat sa deschida actiuni in instanta chiar daca un dosar cu cauza identica, in care a fost atacat acelasi act, a mai facut obiectul unei judecati, dar la o alta instanta din tara. Si asta, in conditiile in care judecatori sunt sufocati de dosare si volumul de munca a ajuns sa fie clamat la CSM in ultima perioada din ce in ce mai des, multi dintre magistrati sustinand ca nu mai fac fata unor gramezi de cauze care le vin pe cap, mai ales cand acestea sunt create doar de ”arta razboiului„.

Primul termen de recurs in dosarul “Trofeul Calitatii” a fost schimbat, de la sfarsitul lunii mai, in aprilie, un lucru extrem de rar, mai ales in dosarele complexe! Completul de 5 Judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prezidat de presedintele instantei supreme, judecatoarea Livia Stanciu, a luat din oficiu in discutie preschimbarea termenului de recurs in dosarul „Trofeul Calitatii”, unicul dosar in care fostul premier Adrian Nastase a fost condamnat la inchisoare cu executare, alaturi de Irina Paula Jianu, fost sef la Inspectoratul de Stat in Constructii, dar si de Bogdan si Marina Popovici, detinatorii Foruminvest si altii, pentru finantarea ilegala a campaniei prezidentiale a lui Nastase.

Statistici alarmante, care releva posibile incalcari ale Drepturilor Omului. Potrivit unor raspunsuri oficiale furnizate de Inalta Curte si CSM, judecatoarei Gabriela Birsan, prin avocatul ei, Corneliu Liviu Popescu, rezulta ca in materia interceptarii comunicatiilor si a incuviintarii perchezitiilor solicitate de DNA, si rareori de DIICOT, toate cererile de acest tip sunt admise. Evident, doar putine dintre dosarele penale in care s-au solicitat interceptari pentru magistrati, parlamentari, ministri si generali (care atrag competenta Inaltei Curti) sunt finalizate cu trimiteri in judecata, iar si mai putine cu condamnari. Rezulta ca in Romania, un procent cuprins intre 80 – 90% din dosarele cu interceptari pe cazuri de coruptie si alte infractiuni conexe nu au nicio finalitate, ceea ce inseamna ca majoritatea persoanelor sunt urmarite in mod nejustificat. La asemenea cifre, se ridica intrebarea daca judecatorii de la ICCJ abilitati sa emita autorizatii de interceptare isi justifica rolul de garant al legalitatii.

Curtea de Apel Bucuresti a decis obligarea jurnalistului Iosif Buble (foto) de la Antena 3, la plata a 20.000 de euro cu titlu de daune morale, catre Ana Brichal, acesta fiind gasit vinovat de incalcarea dreptului la viata privata si la imagine al PSD-istei. Initial, Tribunalul Bucuresti il obligase pe Buble la plata a 70.000 de euro si la inlaturarea, pe cheltuiala sa, a filmuletului de pe toate paginile de internet. CAB a respins acest ultim capat de cerere. Ana Birchal l-a dat in judecata pe Iosif Buble dupa ce acesta a publicat pe blogul sau, in timpul campaniei electorale din 2008, un filmulet in care sustinea ca apare PSD-ista intr-o postura intima. Birchal a adus insa in instanta o expertiza care a demonstrat ca nu ea era protagonista filmuletului si l-a acuzat pe Buble ca a defaimat-o „fara sa tina cont de adevar”, incalcand orice etica jurnalistica.

UPDATE - Deputatul Boldea ramane in arest. Asa au decis judecatorii IICJ, care au respins recursul acestuia.

”Am fost terfelit. Si viata mea sociala, profesionala, politica este zero, prin acuzatiile care mi s-au adus. Sunt victima unei telejustitii, a presiunii create de mediul politic, de mass media, care a dorit rastignirea mea!„ si-a inceput declaratia, data in premiera, deputatul Mihail Boldea, in fata completului de cinci judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care judeca recursul impotriva mandatului de arestare preventiva, emis de un alt complet al ICCJ, inainte ca avocatul sa fie adus in tara, dupa ce s-a prezentat singur la Consulatul roman din Kenya. La ora 13.00, in 2 aprilie 2012, Boldea era deja plasat in boxa acuzatilor. Avocatii acestuia au cerut instantei ca sedinta sa fie nepublica, intrucat prin declaratiile pe care doreste sa le faca, deputatului i-ar putea fi lezate viata privata si demnitatea. Procurorul nu a fost de acord, la fel si completul de judecata. Desi sedinta a fost in final declarata publica, Mihail Boldea a fost de acord sa faca prima declaratie, in fata celor cinci judecatori.

Va vine sa credeti ca in Romania se condamna pentru luare de mita, fara flagrant, fara identificarea unei sume de bani plasate undeva, pe simplul denunt al unui co-inculpat, despre care acesta din urma a declarat in instanta ca i-a fost luat sub santaj de catre procurorii DNA? Lumeajustitiei.ro va prezinta in continuare motivarea sentintei Curtii de Apel Bucuresti (judecator Mariana Constantinescu, de la Sectia I-a penala), in care nu se face altceva decat sa se reia povestea insirata de procurorii DNA in rechizitoriu, dupa care sa se conchida: „Fata de toate acestea, Curtea apreciaza ca faptele de luare de mita, respectiv complicitate la luare de mita, dare de mita si complicitate la dare de mita retinute in sarcina celor 5 inculpati au fost dovedite, probele administrate in cauza facand dovada, dincolo de orice indoiala ca inculpatii sunt vinovati.”

Judecatorul Petre Popescu, de la Curtea de Apel Bucuresti, a respins, printr-o incheiere din luna martie 2012, cererea de recuzare a judecatorului Dumitru Mirancea (foto) din dosarul in care fostul procuror Maximilian Balasescu, Cristian Ene si Marian Simirianu, au fost trimisi in judecata pentru luare de mita si complicitate la aceasta infractiune. Recuzarea a fost ceruta de avocatii lui Ene, pe motiv ca Mirancea are legaturi mult prea stranse cu procurorul cauzei, Viorel Ioan Cerbu. Desi judecatorul Petre Popescu a fost cel care a admis anterior, in alt dosar, scoaterea din cauza a judecatorului Mirancea, tot din cauza relatiei stranse a acestuia cu procurorul Cerbu, de aceasta data, Popescu a respins cererea de recuzare, pe motiv ca, in celalalt dosar, Mirancea fusese indrituit sa judece fondul cauzei, iar in dosarul lui Balasescu avea de solutionat o simpla cerere de liberare.