Sefa DIICOT Alina Bica (foto) a ajuns in arest. Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis sambata dimineata, 22 noiembrie 2014, cererea DNA de emitere a unui mandat de arestare preventiva pe numele Alinei Bica, in dosarul in care aceasta este acuzata de abuz in serviciu. Decizia nu este definitiva.

In referatul cu propunerea de arestare preventiva, procurorii Laurei Codruta Kovesi au sustinut ca masura se impune, avand in vedere ca din probele administrate pana la acest moment rezulta ca inculpatii au savarsit faptele de care sunt acuzati. De asemenea, DNA considera ca arestarea sefei DIICOT este justificata, tinand cont de gravitatea faptelor savarsite, dar si de conduita magistratului Alina Bica.

Prezentam un fragment din referatul cu propunerea de arestare preventiva a Alinei Bica:

“Din probele administrate in cauza pana in acest moment al urmaririi penale rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatii au savarsit infractiunile retinute in sarcina lor.

Pentru infractiunile reținute conform art. 223 alin.2 C.p.p., legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani si pe baza evaluarii gravitatii concrete a faptelor, a modului si a circumstantelor de comitere, precum si a imprejurarilor concrete privind persoana inculpatilor consideram ca privarea de libertate este necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica, o stare de pericol reala si actuala iar faptele sunt de gravitate maxima deoarece au vizat siguranta bugetului public alocat masurilor reparatorii.

In absenta unui raspuns ferm al autoritatii judiciare, lasarea in libertate a celor acuzati de fapte de o asemenea gravitate poate crea in randul cetatenilor un sentiment de neincredere in organele statului si temerea ca valorile sociale nu pot fi protejate in mod eficient in situatia unor fapte de același gen (I.C.C.J., s. p., decizia penala nr. 210/2004).

Arestarea raspunde cerintelor de actualitate, oportunitate si proportionalitate a arestarii preventive, avand in vedere ca nicio alta masura nu ar indeplini scopul urmarit de legiuitor.

Analiza acestei conditii in raport cu gravitatea faptelor savarsite, persoana si conduita magistratului Bica Alina Mihaela, reactia opiniei publice, rezonanta si gravitatea faptelor denota ca in speta sunt indeplinite exigentele pentru a putea fi dispusa privarea de libertate. Este incontestabil ca fenomenul coruptiei reprezinta o amenintare pentru democratie si drepturile omului, care erodeaza principiul echitatii si al justitiei sociale, punand in pericol insasi stabilitatea institutiilor democratice si a fundamentelor morale ale societatii. Totodata, institutia publica pe care o reprezenta Bica Alina Mihaela si ceilalti membrii in cadrul Comisiei Centrale sunt in egala masura fiecare in parte un serviciu public, de autoritate si legalitate.

Or, in prezenta cauza, urmarirea penala efectuata ne obliga sa analizam particularitatile si consecintele unor fapte de abuz in serviciu savarsite de catre functionari desemnati cu exercitiul autoritatii publice. Distinct de semnificatia cu caracter general a abuzului in serviciu, trebuie avute in vedere aspectele concrete rezultate din comiterea faptei pentru care a fost formulate acuzatie penala, asa incat apreciem ca se impune luarea masurii arestarii preventive, respectiv: indiferenta profesionala si superficialitatea indeplinirii atributiilor pusa in evidenta de validarea unor despagubiri exorbitante fara un minim efort de verificare a documentelor depuse la dosar; alterarea prestigiului ANRP si implicit a institutiilor publice pe care le reprezentau membrii intrucat facilitarea obtinerii unei despagubiri exorbitante are potentialul de a oferi beneficiarilor solutiilor increderea ca e afacere profitabila cesiunea de drepturi litigioase, dar si consecinta sporirii gradului de vulnerabilitate a sistemului de reparatie; dispretul manifestat fata de solicitantii ale caror dosare de despagubiri au ramas nesolutionate sunt de natura sa potenteze efectele negative produse, prin cresterea riscului de popularizare in masa a ideii ca reparatia pentru abuzul asupra proprietatii s-ar putea obtine tot printr-un abuz”.

CSM a incuviintat arestarea preventiva a Alinei Bica, dupa descinderea Laurei Codruta Kovesi

Procurorii DNA au pus in miscare joi seara, 20 noiembrie 2014, actiunea penala fata de sefa DIICOT Alina Bica, acuzand-o pe aceasta de abuz in serviciu. DNA a cerut CSM incuviintarea retinerii si arestarii preventive a Alinei Bica, dar Sectia pentru procurori nu a fost de acord decat cu retinerea si arestul la domiciliu.

A doua zi, vineri 20 noiembrie 2014, lucrurile s-au schimbat insa. Sectia pentru procurori a CSM a incuviintat arestarea preventiva a Alinei Bica, dupa vizita Codrutei Kovesi la CSM. Sefa DNA a explicat ca au fost puse la dispozitia procurorilor din CSM noi probe si elemente, de unde si decizia de a incuviinta arestarea preventiva.

Acuzatiile la adresa Alinei Bica privesc reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, in suprafata de 13,0535 ha, situat in Bucuresti, zona Plumbuita, sector 2. Potrivit DNA, la 15 martie 2011, Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor din cadrul Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, din care facea parte si Alina Bica, in calitate de reprezentant al Ministerului Justitiei, a aprobat raportul de evaluare, intocmit de un expert evaluator. Procurorii DNA sustin ca membrii Comisiei nu ar fi constatat ca expertul evaluator ar fi supraevaluat terenul respectiv, de la 113.954.741 lei (valoare reala) la 377.282.300 lei (valoarea unui teren asemanator situat intr-o zona centrala a Capitalei), desi ar fi fost constienti ca terenul era supraevaluat.

Ulterior, conform DNA, dupa emiterea deciziei de despagubire, beneficiarii drepturilor litigioase asupra terenului din anul 2010, ar fi obtinut titluri de conversie in actiuni la Fondul Proprietatea, in cuantum de 377.282.300 lei, echivalentul a 89.426.189 euro. In acest fel, statul ar fi fost prejudicat cu 263.327.559 lei, adica echivalentul a 62.548.113 euro, reprezentand supraevaluarea.

Iata acuzatiile DNA:

“Din ordonantele intocmite de procurori a reiesit ca, in cauza, exista date si probe din care rezulta suspiciunea rezonabila care contureaza urmatoarea stare de fapt:

La data de 15.10.2014 Directia Nationala Anticoruptie s-a sesizat din oficiu cu privire la savarsirea unor infractiuni de coruptie, in legatura cu reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, in suprafata de13,0535 ha, situat in Bucuresti, zona Plumbuita, sector 2.

Concret, la data de 15.03.2011, Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor din cadrul Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, din care faceau parte suspecta Bica Alina Mihaela si inculpatii Alexandru Lacramioara si Bogdan Dragos-George, a aprobat raportul de evaluare, intocmit de un expert evaluator, corespunzator dosarului nr. 22714/FFCC, cu incalcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente. Astfel, membrii Comisiei, luand la cunostinta de concluziile raportului de evaluare a terenului, nu au constatat ca expertul evaluator a supraevaluat terenul respectiv, de la 113.954.741 lei (valoare reala) la 377.282.300 lei (valoarea unui teren asemanator situat intr-o zona centrala a Capitalei).

Acestia au fost constienti insa ca terenul era supraevaluat, aspect ce reiese si din faptul ca, anterior, in sedinta din 24.02.2011, cand dosarul respectiv mai fusese analizat, s-a dispus amanarea luarii unei decizii pentru urmatoarea sedinta, fiind solicitata participarea evaluatorului si intocmirea unui scurt istoric al dosarului. Dupa emiterea deciziei de despagubire, la data de 15.03.2011, oamenii de afaceri, beneficiari ai drepturilor litigioase asupra terenului din anul 2010, au obtinut titluri de conversie in actiuni la FONDUL PROPRIETATEA, listat la bursa din data 25.01.2010, in cuantum de 377.282.300 lei, echivalentul a 89.426.189 euro (755/metru patrat).

Prin indeplinirea in mod necorespunzator a atributiilor de serviciu, de catre membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor, a fost produs statului romanun prejudiciu in valoare de 263.327.559 lei, (echivalentul a 62.548.113 euro, reprezentand supraevaluarea), concomitent cu obtinerea unor foloase necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase”.

*Cititi aici referatul DNA cu propunerea de arestare a Alinei Bica

foto:evz