28 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

CONDUITA NESINCERA I-A SPORIT PEDEAPSA – Judecatoarea Ciolca de la CAB a explicat de ce Lora Constantinescu, fosta prim-procuroare adjuncta de la PJ Buftea, a fost condamnata la 4 ani inchisoare pentru trafic de influenta: “Pozitia inculpatei de nerecunoastere, adoptata chiar si cu ocazia flagrantului, este infirmata de procesul-verbal de redare a inregistrarii ambientale... Curtea nu poate face abstractie de atitudinea procesuala a inculpatei, nesincera si ingreunand cercetarile” (Sentinta)

Scris de: Alex PUIU | pdf | print

14 August 2014 15:14
Vizualizari: 5937

Curtea de Apel Bucuresti a motivat hotararea prin care Lora Constantinescu (foto), fosta prim-procuroare adjuncta a Parchetului de pe langa Judecatoria Buftea, a fost condamnata la 4 ani de inchisoare pentru trafic de influenta. Este vorba despre sentinta nr. 241 din 4 iulie 2014 a judecatoarei Iuliana Marilena Ciolca de la Sectia a II-a penala a CAB, pronuntata in dosarul nr. 525/2/2014 (313/2014). Lora Constantinescu a fost trimisa in judecata sub acuzatia ca ar fi cerut de la denuntatoare 3.000 de lei si doua cartuse de Kent 8, promitand ca va interveni pe langa procurori de la alta unitate de parchet si politisti, cu scopul de a rezolva anumite cauze in care era vizat sotul denuntatoarei. Dupa ce a fost prinsa in flagrant si retinuta de DNA, fosta procuroare a stat in arest preventiv de la 18 mai 2013 la 5 iunie 2013, fiind eliberata de ICCJ inainte de sesizarea instantei. In aceasta cauza Curtea de Apel Bucuresti a dispus, la 12 septembrie 2013, restituirea dosarului la parchet in vederea refacerii rechizitoriului, pe motiv ca in actul de sesizare "nu sunt descrise, in totalitate, in mod coerent, faptele imputate inculpatei si nu este pe deplin clarificata modalitatea in care se pretinde ca a actionat inculpata".


Fosta adjuncta a prim-procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Buftea a aratat ca supravegherea tehnica la care a fost supusa a fost disproportionata in raport cu invinuirea care i-a fost adusa, iar masurile de supraveghere tehnica au fost luate cu mult anterior momentului la care s-ar fi putut presupune ca se pregateste savarsirea unei infractiuni in care ar fi fost implicata. Pe de alta parte, insa, in motivare se arata ca Lora Constantinescu a adoptat o pozitie de nerecunoastere inca din momentul flagrantului, fapt retinut de judecatoarea Iuliana Marilena Ciolca drept o circumstanta agravanta: Curtea nu poate face abstractie de atitudinea procesuala a inculpatei, nesincera si ingreunand cercetarile, atitudine pe care - raportat la dispozitiile art. 109 alin. 3 Cpp - o va aprecia ca o imprejurare ce agraveaza raspunderea penala, cata vreme avea posibilitatea legala de a refuza sa dea declaratii, dar renuntand la acest drept face declaratii nesincere, in scopul ingreunarii actului de justitie

Amintim ca sentinta de condamnare a Lorei Constantinescu a venit la mai putin de o luna dupa ce un alt sef al Parchetului de pe langa Judecatoria Buftea, Nelu Carpen, a ajuns dupa gratii. La 10 iunie 2014, judecatoarele Sorina Mirela Popescu, Simona Nenita si Rodica Cosma de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au mentinut sentinta Curtii de Apel Brasov, prin care, la 10 februarie 2012, Nelu Carpen a primit 6 ani de inchisoare. Fostul prim-procuror al Parchetului Judecatoriei Buftea fusese trimis in judecata de DNA pentru constituire a unui grup infractional organizat, trei infractiuni de luare de mita, doua infractiuni de trafic de influenta, primire de foloase necuvenite, opt infractiuni de favorizare a infractorului, fals material in inscrisuri oficiale si instigare la infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata.

Prezentam motivele condamnarii fostei procuroare Lora Constantinescu, asa cum au fost retinute in sentinta pronuntata pe fond de Curtea de Apel Bucuresti:

"Curtea retine ca, reaudiati fiind nemijlocit in faza de cercetare judecatoreasca (potrivit dispozitiilor alin. 8 al art. 374 Cod proc. Pen.) martorii sus-mentionati - fara exceptie - au declarat expressis verbis ca-si mentin declaratiile din faza de urmarire penala.

Aspectul potrivit caruia unii dintre acestia au incercat sa-si nuanteze pozitia in fata instantei de fond (cum este cazul martorei O.M.C., respectiv martorul D.G. M.), pe langa faptul ca nu inlatura concluzia de mai sus, se justifica obiectiv prin pozitia psihica si disconfortul incercat de catre acestia, atunci cand ceea ce au declarat in scris a fost necesar sa repete in prezenta inculpatei, cu care, pana nu cu mult timp in urma, au avut fie relatii de amicitie, fie profesionale.

In plus, se constata ca depozitiile martorilor prin care au relatat situatia de fapt expusa pe larg, se coroboreaza si cu inregistrari audio-video ale convorbirilor purtate in mediu ambiental, procese-verbale de redare in scris a convorbirilor interceptate si inregistrate in conditiile legii, inscrisurile ridicate.

In consecinta, Curtea constata ca inculpata CONSTANTINESCU AURELIA LORA a savarsit infractiunea pentru care este cercetata constand in aceea ca: in perioada februarie-17 mai 2013, a pretins si primit bani si alte bunuri de la numita M.T., lasand sa se creada ca, in virtutea functiei de prim procuror adjunct pe care a detinut-o, poate influenta organele care efectueaza urmarirea penala in vederea obtinerii unei situatii favorabile pentru numitul M.T., cercetat in stare de arest preventiv, retinand urmatoarele aspecte cu relevanta cauzala:

Numitul M.T. a fost arestat preventiv si trimis in judecata prin rechizitoriul nr. 2113/P/2012 din 19 martie 2013 al Parchetului de pe langa Tribunalul Ilfov, pentru savarsirea infractiunii de dare de mita prevazuta de art. 255 Cod penal cu referire la art. 7 al. 2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, fiind cercetat totodata si in alt dosar penal sub aspectul infractiunii de furt calificat.

Inculpata Constantinescu Aurelia Lora s-a intalnit in perioada februarie –mai 2013, in repetate randuri cu martora O.M.C, in diverse locatii, ocazie cu care au fost purtate discutii in legatura cu dosarele penale in care era cercetat numitul M.T. La unele dintre aceste intalniri a participat si martora denuntatoare M.T, astfel cum reiese din procesele verbale de redare a inregistrarilor ambientale, relatarile inculpatei cu privire la acest aspect de fapt, in sensul ca s-ar fi opus oricarei discutii cu martora, cat si sustinerea acesteia in sensul ca doar a furnizat date privind numarul de inregistrare al dosarelor, fiind infirmate de inregistrarile respective.

Referitor la contestarea de catre aparare a credibilitatii martorilor denuntatori, Curtea retine, pe de o parte, faptul ca declaratiile lor se coroboreaza cu toate celelalte mijloace de proba, iar pe de alta parte, ca imprejurarea potrivit careia, prin declaratiile lor martorii 'ar fi avut un interes in sensul de a-si crea o situatie juridica mai favorabila', nu echivaleaza cu incalcarea principiului loialitatii probelor, reglementat in art. 101 Cod proc.pen, dat fiind ca legiuitorul a prevazut drept cauza de impunitate in alin. 2 al art. 61 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 denuntarea faptei inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat, situatie in care se afla martorii M.T si G. E.C..

In ce o priveste pe martora O.M.C., judecatorul cauzei constata ca si in caz pretinsa incalcarea a exigentelor art. 101 Cod proc.pen. este o simpla asertiune, fara suport faptic, cata vreme procurorul a dispus o solutie de netrimitere in judecata cu privire la martora sus-mentionata si a aplicat o sanctiune administrativa pentru complicitate la infractiunea de trafic de influenta si, desi avea posibilitatea sa conteste solutia de netrimitere in judecata, inculpata nu a facut-o.

Probele administrate in cauza au reliefat ca intre inculpata si martora O.M.C. exista o relatie de amicitie, cunoscandu-se de multi ani, stabileau intalnirile de comun acord, existand situatii cand CONSTANTINESCU AURELIA LORA a fost cea care a initiat locul si data intalnirii, cum a fost cazul in data de 6 aprilie 2013, la restaurantul…, precum si in seara zilei de 17 mai 2013, cand a fost surprinsa in flagrant delict.

Mai mult, in situatiile in care CONSTANTINESCU AURELIA LORA nu raspundea solicitarilor in vederea intalnirii cu O.M.C., inculpata se scuza, oferindu-i explicatii intr-o maniera care denota disponibilitatea ei pentru intalnirile ulterioare, asa cum am relatat deja continutul unor mesaje telefonice.

Sustinerile inculpatei in sensul ca a cedat solicitarilor martorei O.M.C. de a se intalni cu aceasta, data fiind insistenta cu care i-au fost solicitate intalnirile, dar si faptul ca nu ar fi discutat niciodata cu martora denuntatoare, dimpotriva ca ar fi alungat-o pe aceasta ori de cate ori incerca sa intre in vorba, sunt contrazise de procesele verbale de redare a convorbirilor interceptate, cat si ale inregistrarilor ambientale, a caror legalitate s-a stabilit in mod definitiv in procedura de camera preliminara.

Astfel, din cuprinsul acestora rezulta faptul ca stabilirea intalnirilor se facea de comun acord, inculpata insistand in a oferi indicatii precise in legatura cu locul intalnirilor pentru a se asigura ca martora O.M.C. va ajunge la locul stabilit, dar si faptul ca in discutiile purtate cu susnumita, cat si cu M.T. atitudinea inculpatei a fost una amicala.

Singurele imprejurari in care inculpata apare vadit deranjata sunt acelea in care martora O.M.C. vine neanuntata chiar la sediul parchetului unde inculpata isi desfasura activitatea, precum si atunci cand discutiile tind sa devina prea explicite, creand riscul pentru inculpata de a fi dezvaluite natura relatiilor sale cu martora si scopul intalnirilor.

Pozitia inculpatei de nerecunoastere, adoptata chiar si cu ocazia flagrantului organizat la data de 17.05.2013, este infirmata, de asemenea, de procesul-verbal de redare a inregistrarii ambientale, din care reiese fara echivoc ca la aceasta intalnire inculpata a purtat o conversatie cu martora denuntatoare referitoare la dosarele penale in care este cercetat M.T., precum si faptul ca a primit punga continand cele doua cartuse de tigari si suma de 3.000 lei cunoscand continutul acesteia.

(...) Ca atare, Curtea constata ca in speta, in ce priveste infractiunea de trafic de influenta de care este acuzata inculpata CONSTANTINESCU AURELIA LORA, sunt intrunite toate elementele constitutive ale infractiunii: latura obiectiva (atat sub aspectul primirii, cat si al acceptarii de promisiunii de bani sau alte foloase), latura subiectiva, constand in intentia directa de a-si trafica influenta pe langa procurorii si politistii de caz de a solutiona in mod favorabil pentru M.T cauzelor penale in care acesta era cercetat, pe de o parte, pentru savarsirea infractiunii de dare de mita (in stare de arest preventiv – dosar nr. ... al Parchetului de pe langa Tribunalul Ilfov), iar pe de alta parte, in legatura cu sustragerea unei semiremorci (dosar nr. ... al Parchetului de pe langa Judecatoria Cornetu) si a tainuirii unui autovehicul marca … (dosar nr. ... al Parchetului de pe langa Judecatoria Cornetu, conexat la data de 01.02.2013 la dosar nr…. al Parchetului de pe langa Judecatoria Cornetu), sens in care a pretins si primit sume de bani si bunuri in valoare de 5.129 lei.

Din redactarea textului de lege, rezulta ca fapta trebuie savarsita de catre faptuitor pe baza influentei pe care o are sau lasa sa se creada ca o are asupra unui functionar, in scopul de a-l determina sa faca sau sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu. Nu are importanta daca interventia pe langa functionar s-a realizat sau nu (M. Basarab s.a. Codul penal comentat. Vol II. Partea speciala, Ed. Hamangiu, 2008, p. 638).

Cu privire la intrunirea elementelor constitutive ale infractiunii, Curtea nu impartaseste opinia apararii potrivit careia nu sunt stabilite elementele constitutive ale infractiunii de trafic de influenta din moment ce M.T. avea mai multi aparatori angajati, care au formulat mai multe cereri de punere in libertate sub diverse forme iar din actul de inculpare nu rezulta ce urma sa faca inculpata Constantinescu in favoarea lui M.T.

Implicarea infractionala a inculpatei rezulta si din numeroasele referiri la stadiul procesual, dar si la anumite mijloace de proba administrate in dosarul in care numitul M.T. era cercetat, dar mai ales 'artificiile' procedurale relatate de martora O.M.C care a primit informatii prin care i-a fost expusa modalitatea in care urma sa se obtina punerea in libertate a numitului M.T., respectiv prin efectuarea unei expertize medico-legale a carei finalizare cu intarziere ar fi condus la depasirea termenului maxim legal al arestarii preventive in cursul urmaririi penale, aspecte care exced formatia si cunostintele juridice ale martorei.

In plus, este fara echivoc indrumarea martorei O.C.M. in demersurile sale de o persoana care are cunostinte de specialitate in ceea ce priveste probatiunea in materie penala, cata vreme ea insasi i-a indrumat atat pe martora denuntatoare M.T., cat si pe martorul G.E. in ceea ce priveste eventualele declaratii pe care ar trebui sa le dea organelor de urmarire penala daca vor fi audiati in legatura cu relatia avuta cu ea si cu inculpata, dar si in legatura cu alte indicatii prin care se urmarea ascunderea demersurilor ilicite.

Cat priveste sustinerea inculpatei CONSTANTINESCU AURELIA LORA potrivit careia ar fi aflat numarul dosarului in care era cercetat M.T de la ofiterul de serviciu din cadrul Inspectoratului de Politie al judetului Ilfov, fiind un demers normal si accesibil, Curtea retine urmatoarele aspecte cu relevanta cauzala:

(…) Conform relatarilor martorilor ascultati in cauza, singura legatura pe care o aveau cu dosarele penale, a constat in comunicarea, dupa ora 16:00, a ultimului numar alocat cauzelor penale, in registrul penal, situatie necesara in cazul producerii unor evenimente dupa aceasta ora.

Toate acestea converg in realitate catre ideea ca inculpata a pretins si primit bani si alte bunuri de la numita M.T, direct sau prin intermediul lui O.M.C, lasand sa se creada ca, in virtutea functiei de prim procuror adjunct pe care a detinut-o, poate influenta organele care efectueaza urmarirea penala in vederea obtinerii unei situatii favorabile pentru numitul M.T, cercetat in stare de arest preventiv.

Curtea constata ca in speta este vorba de o infractiune continuata, fiind intrunite exigentele art. 41 alin. 2 din Codul penal din anul 1969, respectiv art. 35 alin. 1 din Codul penal in vigoare.

Avand in vedere obligativitatea aplicarii art. 5 Cod penal si a Deciziei nr. 265 din 6 mai 2014 a Curtii Constitutionale, Curtea apreciaza, fata de limitele de pedeapsa, de incidenta dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000 si la art. 7 alin. 1,2, 3 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal din anul 1968, ca legea penala mai favorabila o reprezinta cea in vigoare, considerent in baza caruia,

In baza art. 386 Cod proc. pen cu referire la art. 5 din Codul penal, va schimba incadrarea juridica a faptelor inculpatei CONSTANTINESCU AURELIA LORA din art. 257 din Codul penal din anul 1968, rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 si la art. 7 alin. 1,2, 3 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal din anul 1968, in art. 291 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 si la art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 36 din Codul penal.

In procesul de individualizare a pedepsei aplicate inculpatei, Curtea va da semnificatia cuvenita criteriilor generale de individualizare enumerate in art. 74 Cod penal, inclusiv celor relative la persoana acesteia.

Impartasind conceptiile doctrinei 'apararii sociale', Curtea are in vedere ca infractiunea reprezinta, in ultima instanta, o manifestare a persoanei faptuitorului.

Ca atare, pentru a se putea stabili un tratament de 'resocializare' cat mai adecvat, este necesar sa se cerceteze cu atentie personalitatea lor, toate datele biologice, psihologice si sociale privind persoana acestora.

Nu trebuie eludata nici imprejurarea ca pedeapsa trebuie sa aiba un caracter retributiv si sa se bazeze pe responsabilitatea penala a infractorului.

Este adevarat ca in cauza luate in mod singular elementele care caracterizeaza persoana inculpatei i-ar putea fi favorabile, in conditiile in care s-ar retine ca este o persoana titrata, fara antecedente penale, cu o cariera implinita. Insa toate aceste elemente nu pot avea un rol covarsitor in raport cu gradul mare de pericol social al faptelor cu privire la care exista probe ca le-a savarsit si cu necesitatea prezervarii increderii in autoritatea care trebuie sa sanctioneze ea insasi incalcari ale legii, nu sa permita si chiar sa fie autorul unor astfel de 'derapaje' de la legalitate, deziderat care justifica masuri de exemplaritate care in speta se vor concretiza intr-o pedeapsa privativa de libertate in regim de detentie. Si acesta pentru ca, potrivit normelor ce reglementeaza Statutul magistratilor, persoanelor care au dobandit aceasta calitate le incumba atitudini morale si profesionale si care sa nu le creeze la locul de munca o imagine nefavorabila sau chiar jenanta, care sa nu le puna sub semnul derizoriului autoritatea de a pretinde conduite conforme legii si de a sanctiona incalcarea acesteia.

Similar s-a pronuntat si Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 459/31.05.2000, in Buletinul Jurisprudentei, Editura Argessis, 2001): 'Consecintele pe care le pot avea fapte de felul celor comise de inculpata, ca si credibilitatea de care trebuie sa se bucure organele de politie si cele judiciare, impune considerarea cu exigenta a unor asemenea fapte'.

Dintr-o asemenea perspectiva, Curtea apreciaza ca se impune o pedeapsa in regim de detentie, orientata catre mediu, intrucat numai o asemenea pedeapsa ar fi in masura sa-si atinga scopul preventiv – sanctionator si sa aiba, de asemenea, si acel caracter de exemplaritate care sa preintampine savarsirea de fapte similare.

In stabilirea acestei concluzii, Curtea nu poate face abstractie de atitudinea procesuala a inculpatei, nesincera si ingreunand cercetarile, atitudine pe care - raportat la dispozitiile art. 109 alin. 3 Cod proc. penal - o va aprecia ca o imprejurare ce agraveaza raspunderea penala, cata vreme avea posibilitatea legala de a refuza sa dea declaratii, dar renuntand la acest drept face declaratii nesincere, in scopul ingreunarii actului de justitie.

Astfel, in baza art. 291 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 si la art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 36 din Codul penal, in referire la art. 5 din Codul penal, va condamna pe inculpata CONSTANTINESCU AURELIA LORA la o pedeapsa de 4 anii inchisoare si 5 ani interzicerea exercitiului drepturilor prev. de art. 66 al. 1 – alin. 2 lit. a, b si g pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta".

Acuzatiile DNA

"In actul de sesizare s-a retinut, in fapt ca, in perioada februarie-17 mai 2013, inculpata Constantinescu Lora, prim procuror adjunct al Parchetului de pe langa Judecatoria Buftea, in participatie penala cu invinuita O.M.C., a lasat-o sa creada pe denuntatoarea M.T ca are influenta asupra procurorilor de caz si politistilor in asa fel incat sa influenteze, in mod favorabil pentru M.T, solutionarea cauzelor penale in care acesta era cercetat, pe de o parte, pentru savarsirea infractiunii de dare de mita (in stare de arest preventiv – dosar nr.2113/P/2012 al Parchetului de pe langa Tribunalul Ilfov), iar pe de alta parte, in legatura cu sustragerea unei semiremorci (dosar nr.3736/P/2012 al Parchetului de pe langa Judecatoria Cornetu) si a tainuirii unui autovehicul marca Porsche (dosar nr.5870/P/2012 al Parchetului de pe langa Judecatoria Cornetu, conexat la data de 01.02.2013 la dosar nr.3736/P/2012 al Parchetului de pe langa Judecatoria Cornetu), sens in care a pretins si primit sume de bani si bunuri in valoare de 5.129 lei, fiind surprinsa ulterior in flagrant delict dupa ce a primit suma de 3.000 lei si doua cartuse de tigari.

In schimbul sumelor de bani si a bunurilor pretinse si primite, Constantinescu Aurelia Lora, direct si prin intermediul lui O.M.C., a lasat-o pe M.T. sa creada ca M.T. va fi pus in libertate in dosarul in care acesta este cercetat in stare de arest preventiv, iar la finalul cercetarilor se va dispune fata de el o solutie de netrimitere in judecata, iar in ceea ce priveste sustragerea unei semiremorci si a tainuirii unui autovehicul, sa se dispuna o solutie de netrimitere in judecata".

Cum a fost realizat flagrantul DNA

"In data de 17 mai 2013, conform intelegerii anterioare, O.M.C, insotita de M.T si G.E.C., s-a intalnit cu inculpata CONSTANTINESCU AURELIA LORA pe terasa localului situat in Bucuresti…

Initial, O.M.C, avand asupra ei o sacosa de culoare turcoaz, inscriptionata DOUGLAS, in care se aflau doua cartuse de tigari marca KENT 8, s-a asezat la o masa situata in partea dreapta a terasei.

In jurul orelor 19:00, inculpata CONSTANTINESCU AURELIA LORA a ajuns la terasa si s-a asezat la masa cu O.M.C, aceasta din urma spunandu-i ca M.T are 'ceva' pentru ea si ca doreste sa discute.

La scurt timp, O.M.C i-a facut semn denuntatoarei sa se apropie, M.T conformandu-se. Ajungand la masa la care se aflau cele doua, M.T a scos din buzunarul hainei un plic in care se afla suma de 3.000 lei, pe care i l-a dat martorei O.M.C, iar la cererea inculpatei CONSTANTINESCU AURELIA LORA, denuntatoarea s-a indepartat de masa respectiva, asezandu-se pe o banca in apropierea terasei.

O.M.C a introdus plicul cu bani in sacosa in care se aflau cartusele cu tigari, iar la un moment dat, in timp ce discuta cu inculpata CONSTANTINESCU AURELIA LORA a asezat-o pe masa, in fata acesteia.

La plecare, inculpata CONSTANTINESCU AURELIA LORA a luat sacosa ce continea tigarile si plicul cu bani si s-a indepartat de masa, fiind urmata la o distanta mica de O.M.C. in continuare, M.T s-a apropiat din spate de inculpata CONSTANTINESCU AURELIA LORA, fiind initiat un dialog referitor la situatia juridica a dosarelor in care sotul ei M.T este cercetat pentru savarsirea unor infractiuni de furt, discutie care a fost redata de catre organele de urmarire penala prin procesele-verbale incheiate la data de 18 mai 2013 .

(…) Totodata, i-a spus denuntatoarei ca este posibil ca unul dintre dosare sa fie inregistrat la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, afirmand ca cel de-al doilea este inregistrat la politie, iar nu la Parchetul de pe langa Judecatoria Buftea.

La interventia echipei operative a Directiei Nationale Anticoruptie, care a constatat savarsirea infractiunii flagrante, inculpata CONSTANTINESCU AURELIA LORA a lasat sa-i cada din mana pe asfalt sacosa in care se aflau suma de bani si cartusele cu tigari primite de la M.T, prin intermediul martorei O.M.C.

Atat in faza de urmarire penala, cat si de cercetare judecatoreasca, inculpata CONSTANTINESCU AURELIA LORA a negat constant pretinderea si primirea sumelor de bani si a bunurilor, sustinand ca nu a intervenit pe langa nicio persoana pentru a-l ajuta in vreun fel pe M.T in cauzele penale in care era cercetat pentru savarsirea unei infractiuni de coruptie si in legatura cu sustragerea unei semiremorci si a unui autovehicul, incercand sa prezinte o alta versiune asupra realitatii decat cea care rezulta din materialul probator administrat in cauza".

*Cititi aici integral sentinta nr. 241 din 4 iulie 2014 a Sectiei a II-a penale a CAB, pronuntata in dosarul nr. 525/2/2014 (313/2014)

Comentarii

# brrrrrrr date 15 August 2014 06:59 +4

Lucra bandita la parchetu lu masa , a uitat unde pleca deacasa . Botoxata infractoare!! .

# titrată + cultă date 15 August 2014 07:26 +4

Ca în fabulă: El se jură că nu fură/ Dar l-am prins cu rața-n gură.

# micky-spaga date 15 August 2014 08:06 +1

Observ ca in material se pomeneste de jud.Cornetu.Acolo se petrec niste fapte foarte asemanatoare cu cele retinute in sarcine fostei procuror-sef adjunct la Buftea. Coincidenta ( sau nu ?! ) numele uneia dintre ele este acelasi, adica Constantinescu, cealalta persoana fiind ajutorul de nadejde in manariile penale, adica Magdalena Nicolae Catalin. Mult succes celor de la DNA in legatura cu cei doi ! Asteptam vesti !

# lolaaaa date 15 August 2014 17:01 +3

Luati botoasa asta de pe pagina mai repede ca provoaca repulsie maxima .

# fara a fi o culpa pt. LUJU date 20 August 2014 10:47 0

dar ar trebui citat intreaga portiune din dosar. Astfel, "Aspectul potrivit caruia unii dintre acestia au incercat sa-si nuanteze pozitia in fata instantei de fond (cum este cazul martorei O.M.C., respectiv martorul D.G. M.)", de fapt a fost O.M.C. si-a negat intreaga pozitia - din faza urmaririi penale. Ceea ce este cu totul altceva!!! Doua depozitii antagonice, ce nu se pot corobora, darnici concilia

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 27.03.2024 – Oamenii s-au dus peste „Baronul Lamborghini” (Video)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva