Directia Nationala Anticoruptie formuleaza recurs din reflex, fara a tine cont de prevederile legale sau de cheltuielile judiciare care revin Statului odata cu formularea unor apeluri destinate din start esecului. O astfel de situatie s-a petrecut in cazul fostului ministru al Apararii Victor Babiuc (foto), care a fost liberat conditionat la circa zece luni de la data la care instanta suprema a dispus condamnarea sa definitiva la 2 ani inchisoare cu executare in dosarul "Schimbului de terenuri cu MApN", in care a fost acuzat de abuz in serviciu cu crearea unui prejudiciu statului de 400 mii euro. Prima instanta care a aprobat cererea de liberare conditionata a lui Victor Babiuc a fost Judecatoria Gaesti care a dispus punerea in libertate imediata a ex-ministrului Apararii, tinand cont de varsta inaintata a acestuia, 75 ani, dar si de faptul ca a executat, potrivit prevederilor legale, mai mult de o fractiune de 1/3 din durata pedepsei aplicata, respectiv 247 de zile. Sentinta a fost insa atacata cu promptitudine de Directia Nationala Anticoruptie care a invocat nelegalitatea si netemeinicia unei astfel de hotarari. Motivele care au stat la baza formularii apelului de catre DNA sunt, in opinia noastra, aiuristice, dat fiind ca dispozitia data de Judecatoria Gaesti s-a bazat in totalitate pe respectarea prevederilor penale.

Fiind pe punctul de a fi liberat conditionat lucru care nu ar fi fost pe placul unor, dupa ce DNA – Structura Centrala s-a batut in instanta pentru obtinerea unei condamnari cat mai dure in dosarul "Schimbului de terenuri cu MApN", Directia Nationala Anticoruptie - ST Ploiesti a formulat apel impotriva sentintei penale nr.1144/19.12.2013 pronuntata de Judecatoria Gaesti in care reclama ca la judecarea cererii de liberare conditionata a lui Victor Babiuc nu a participat procurorul competent, potrivit dispozitiilor art. 3 alin. 2 din OUG nr.43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie, actele procedurale efecutate sunt nule, iar hotararea este netemeinica intrucat nu sunt intrunite cerintele legale privind acordarea liberarii conditionate.

Procurorul DNA-ST Ploiesti, Lucian Onea, a invocat in fata Tribunalului Dambovita, competent cu solutionarea apelului, ca "acordarea beneficiului unei astfel de masuri este o simpla facultate a instantei si nu un drept al condamnatului" precum si ca faptele comise de Babiuc sunt grave, iar "timpul executat in detentie nu a fost suficient pentru a se putea realiza reeducarea condamnatului".

Apelul procurorului DNA a fost insa respins ca nefondat de judecatoarele Tamara Zegheru si Simina Negrea de la Sectia Penala a Tribunalului Dambovita care au retinut in Decizia penala nr. 32 din sedinta publica din data de 28 februarie 2014 ca Victor Babiuc a achitat prejudiciul retinut de instanta suprema, a executat o treime din pedeapsa pentru a putea fi liberat conditionat, data fiind varsta sa, intocmai cum este prevazut in Codul penal, a avut un comportament bun fata de personal si colegii sai cu care a relationat foarte bine, a fost recompensat de patru ori, nu a fost sanctionat disciplinar, a participat constant la numeroase activitati de educatie si are perspective pozitive de evolutie, detinand abilitati si deprineri sociale bine conturate pentru reintegrarea in societate.

Pe langa acest aspect, Tribunalul Dambovita a argumentat ca un alt motiv pentru care se respinge apelul DNA sta in faptul ca Ordonanta de Urgenta 43/2002 prevede expres ca atributiile DNA privesc activitatea referitoare la infractiunile de coruptie fiind circumscrisa fazei de urmarire penala si jurisdictionala, neexistand nicio dispozitie legala care sa instituie o competenta obligatorie a DNA pentru faza de executare a sentintei penale de condamnare, la sedinta de judecata. In cazul lui Victor Babiuc, la solutionarea cererii de liberare conditionata de la Judecatoria Gaesti a participat un reprezentant al Ministerului Public asa cum prevede legea, fiind vorba despre un procuror din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Gaesti, care a si pus concluzii de admitere a cererii de liberare conditionate.

Prezentam in continuare pasaje din motivarea Deciziei definitive a Tribunalului Dambovita prin care a fost liberat conditionat Victor Babiuc:

"Examinand hotararea atacata, pe baza lucrarilor si materialului din dosarul cauzei, prin prisma motivelor de apel invocate si a dispozitiilor legale incidente in materiile supuse verificarii, tribunalul apreciaza ca apelul declarat de DNA – Biroul Teritorial Ploiesti se priveste ca fiind nefondat, atat prin prisma exceptiei invocat cat si in ceea ce priveste fondul cauzei pentru urmatoarele considerente:

Prima critica formulata, vizeaza neparticiparea procurorului de sedinta competent din partea DNA la judecarea cererii de liberare conditionata potrivit dispozitiilor art.3 alin.2 din OUG nr.43/2002 si art. 2 alin.1 lit.c) din acelasi act normativ, astfel incat actele procedurale efectuate sunt nule in conformitate cu art.197 alin 2 cod procedura penala.

Tribunalul apreciaza ca dispozitiile art. 197 alin. 2 cod procedura penala, nu au in vedere participarea unui anume procuror la sedintele de judecata, ci doar a procurorului de sedinta, a unui reprezentant al Ministerului Public. (…) Practica judiciara a statuat ca neparticiparea unui procuror DNA la dezbaterile unor cereri formulate in cadrul etapei pedepsei ca urmare a unei condamnari pronuntate intr-o cauza instrumentata in cursul urmaririi penale de catre aceasta unitate de parchet, nu atrage nulitatea absoluta a actelor efectuate.

Potrivit regulamentului de functionare al DNA, participarea procurorului din cadrul DNA – Sectia judiciara la sedintele de judecata este necesara in cauzele in care instantele de judecata au fost sesizate prin rechizitorii emise de catre procurorii DNA. Ori, cererea de liberare conditionata nu se incadreaza in acesta ipoteza, astfel incat nu exista o dispozitie legala care sa impuna participarea procurorului DNA la solutionarea acestor cereri. (…)

Asadar, cum pedeapsa nu este un scop in sine, daca pe parcursul executarii pedepsei se ivesc date care releva ca acel condamnat s-a indreptat si totodata, ca a executat fractiunea de pedeapsa prevazuta de lege, el poate fi liberat inainte de terminarea executarii pedepsei. (...) Potrivit art. 60 alin. 2 Cod penal, condamnatii trecuti de varsta de 60 de ani, pentru barbati, pot fi liberati conditionat dupa executarea unei treimi din durata pedepsei in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani, daca indeplinesc celelalte conditii prevazute de art. 59 alin. 1 Cod penal.

Instanta de fond a facut o corecta aplicare a acestor dispozitii legale, constatand ca petentul condamant a executat fractia necesara pentru a putea beneficia de liberare conditionata conform disp. Art.60 alin. 2 Cod penal si art. 59 Cpd penal, acestea fiind incidente in cauza, fiind indeplinite cumultativ.

Din actele si lucrarile dosarului rezulta ca petentul a avut un comportament bun fata de personal si colegii sai cu care a relationat foarte bine, a fost recompensat de patru ori si nu a fost niciodata sanctionat disciplinar, a participat in mod constant la numeroase programe educationale, a desfasurat constant activitati lucrative in cadrul bibliotecii penitenciarului, ceea ce i-a adus 34 de zile castigate ca urmare a muncii prestate, aspecte ce denota staruinta condamnatului, fiind indeplinite astfel criteriile prevazute de art. 59 cod penal.

Din evaluarea psihologica efectuata atat la 12.12.2013 cat si la 18.02.2014 rezulta ca petentul condamnat, pe parcursul executarii pedepsei a participat la programe si activitati specifice de educatie, asistenta psiho sociala si moral religioase, aducand un aport de imbunatatire a relatiei persoanelor private de libertate si personalul unitatii ca urmare a sprijinului acordat prin activitatile de biblioteca derulate zilnic, a participat in mod activ la numeroase activitati educative, s-a remarcat la programul de valorificare a aptitudinilor de tip 'hobby' si din punct de vedere psihologic releva un potential intelectual ridicat, iar din punct de vedere comportamental nu au existat disensiuni in ce priveste modul de relationare cu colegii si cadrele penitenciarului, concluzionandu-se ca persoana privata de libertate are perspective pozitive de evolutie si detine abilitati si deprinderi sociale bine conturate pentru reintegrarea in societate.

Tribunalul apreciaza ca si judecatorul fondului ca timpul in care a trebuit sa ramana in detentie se raporteaza la gravitatea faptei comisa care a fost analziata la momentul individualizarii pedepsei care i-a fost aplicata, ci la indeplinirea cumulativa a dispozitiilor legale ce reglementeaza institutia liberarii conditionate.

Natura si gravitatea faptei nu au figurat printre cerintele disp.art.59 din vechiul cod penal, legiuitorul intelegand sa stabileasca doar in raport de cuantumul pedepsei, fractia obligatorie pe care fiecare condamnat trebuie sa o execute pentru a fi liberat conditionat. Motive de respingere a cererii cu referire la cerintele minime de conduita, consecintele faptei, functia detinuta la momentul savarsirii faptei constituie o interpretare excesiva a dispozitiilor legale in materie, art. 59 cod penal anterior, cerand pe langa executarea fractiunii de pedeapsa ca detinutul sa fie strauitor in munca, sa fie disciplinat si sa dea dovezi temeinice de indreptare, standardele in raport de care trebuie sa evaluata conduita celui care solicita liberarea conditionata, trebuind sa tina cont de normele impuse de un mediu privativ de libertate in care eforturile pentru respectrea lor si imbunatatirea comportamentului trebuie apreciate, ele facand dovada ca poate fi pus in libertate inainte de expirarea duratei pedepsei, caci daca ar fi ignorate respectiv eforturi, institutia liberarii conditionate ar ramane fara efect. Raportat la acest econsiderente, tribunalul apreciaya ca prima instanta a pronuntat o solutie legala si temeinica, urmand a respinge apelul declarat ca nefondat, cheltuielile judiciare avansate de stat, ramanand in sarcina statului".

Amintim ca Victor Babiuc a fost condamnat in dosarul "Schimbului de terenuri cu MApN" la 2 ani inchisoare cu executare, in 20 mai 2013, de Completul de 5 judecatori al Inaltei Curti format din sefa ICCJ Livia Stanciu, Francisca Maria Vasile, Sandel Lucian Macavei, Ionut Mihai Matei si Rodica Cosma. Fostul ministru al Apararii, Victor Babiuc, fostul secretar de stat in MApN si fost secretar al Marelui Stat Major General, Dumitru Cioflina, si omul de afaceri Gigi Becali au fost acuzati ca au savarsit infractiunile de abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma calificata si continuata, respectiv complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma calificata si continuata si trebuie sa isi ispaseasca in penitenciar pedeaspa de 2 ani de inchisoare aplicata. In recurs judecatorilor supremi Sandel Lucian Macavei si Rodica Cosma s-au pronuntat in sensul achitarii lui Gigi Becali, Victor Babiuc si Dumitru Cioflina, motivand ca cei trei au fost condamnati la ani grei de inchisoare cu executare de catre colegii lor de la ICCJ, judecatorii Livia Stanciu, Ionut Matei si Francisca Maria Vasile, in baza unor prezumtii. Macavei si Cosma aratau in opinia separata din motivarea hotararii definitive ca Babiuc, Becali si Cioflina au fost condamnati pe simple supozitii, dezvaluind in acelasi timp ca in cauza “nu s-au adminstrat probe sigure, certe, decisive si care sa nu lase loc nici unei indoieli”.

Anterior, in 24 mai 2012, Completul de 3 judecatori al ICCJ, format din Lucia Rog, Ana Maria Dascalu si Stefan Pistol, a dispus achitarea lui Victor Babiuc, Gigi Becali si Dumitru Cioflina pentru complicitate la abuz in serviciu in forma calificata.

*Cititi aici decizia definitiva prin care s-a dispus liberarea conditionata a lui Victor Babiuc