Judecatoarea Adriana Adina Radu de la Sectia I Penala a Curtii de Apel Bucuresti a stabilit ca fostul premier Adrian Nastase (foto) trebuie sa primeasca un spor de 6 luni de inchisoare la pedeapsa de 4 ani primita in dosarul “Zambaccian”, avand in vedere ca infractiunile pentru care a fost condamnat sunt grave si caracterizate printr-un grad de pericol social ridicat. Adriana Adina Radu arata in Decizia Penala nr. 414 din 24.06.2014, din dosarul 1745/3/2014*, prin care admis contestatia DNA fata de sentinta TMB prin care lui Nastase nu ii fusese acordat vreun spor, ca pregatirea profesionala si culturala a fostului premier nu pot fi considerate elemente pozitive, avand in vedere ca o asemenea persoana ar fi trebuit sa fie un exemplu pentru societate.

In Decizia Penala nr. 414, care este atasata integral la finalul articolului, judecatoarea precizeaza ca aspectele invocate de Adrian Nastase privind nesustragerea de la urmarirea penala, de la judecata si de la executarea pedepsei reprezinta o conduita normala. De asemenea, Adriana Adina Radu critica faptul ca Tribunalul Bucuresti a dat eficienta doar circumstantelor persoanele ale lui Nastase.

Iata un fragment din motivarea judecatoarei Adriana Adina Radu de la CAB, care i-a dat un spor de 6 luni lui Adrian Nastase, considerand ca nu se impune un spor de 1 an asa cum ceruse DNA:

“In mod corect, prima instanta a constatat ca infractiunile pentru care petentul Nastase Adrian a fost condamnat prin sentinta penala nr.176/30.01.2012 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie definitiva prin decizia penala nr.160/20.06.2012 pronuntata de inalta Curte de Casatie si Justitie si prin sentinta penala nr.474/30.03.2012 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie definitiva prin decizia penala nr.1/06.01.2014 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, sunt concurente, procedand la contopirea pedepselor aplicate, in baza art. 36 alin.2 Cod penal din 1968.

Insa, neintemeiat, instanta de fond a apreciat ca nu este necesara aplicarea unui spor.

Intr-adevar, sporirea pedepsei rezultante este facultativa in cazul concursului de infractiuni reglementat de Codul penal din 1968, care guverneaza prezenta cauza, dar, in speta, aceasta se impune raportat la numarul infractiunilor concurente, natura acestora, cuantumul pedepselor aplicate, precum si la persoana condamnatului, evaluandu-se, astfel, intreaga activitate infractionala, care nu a putut fi avuta in vedere de instantele care au pronuntat hotararile definitive de condamnare pentru infractiunile concurente.

Prima instanta a dat eficienta numai circumstantelor personale ale petentului, referindu-se la lipsa antecedentelor penale, la atitudinea acestuia fata de membrii familiei sale, la nivelul de pregatire culturala si politico-ideologica, la conduita sa dupa comiterea faptelor, concretizata in prezentarea in fata organelor de urmarire penala si instantelor de judecata, nesustragerea de la urmarire penala sau de la judecata, buna conduita ulterioara savarsirii ultimei fapte, prezentarea sa in vederea inceperii executarii pedepsei aplicate prin ultima hotarare de condamnare, precum si varsta inaintata.

Nesustragerea de la urmarire penala, de la judecata si de la executarea pedepselor nu poate constitui un criteriu care sa fie avut in vedere la stabilirea pedepsei rezultante in cazul contopirii, ci reprezinta o conduita normala, pe care orice persoana aflata sub imperiul unor proceduri de natura penala trebuie sa o aiba, in caz contrar, existand sanctiuni distincte prevazute de lege.

Nu trebuie ignorat nici faptul ca infractiunile pentru care a fost condamnat petentul sunt infractiuni grave, caracterizate printr-un pericol social ridicat si anume, infractiuni de coruptie si asimilate infractiunilor de coruptie, comise tocmai in considerarea functiilor pe care petentul le detinea-presedinte de partid, respectiv prim-ministru, functii de o deosebita importanta si care impun o conduita integra.

De aceea, elementele amintite de judecatorul fondului privind latura profesionala si culturala a personalitatii petentului, nu pot fi considerate ca avand un caracter pozitiv, intrucat, cu atat mai mult, o persoana cu o astfel de pregatire, aflata in inalte functii politice si publice, ar trebui sa fie un exemplu de probitate pentru societate.

Apararea a evidentiat si comportamentul pe care petentul l-a avut pe perioada executarii pedepsei, fiind depusa la dosar o caracterizare care releva participarea constanta la activitatile desfasurate in penitenciar, recompensarea sa, elaborarea de lucrari stiintifice si neaplicarea niciunei sanctiuni disciplinare, insa aceste aspecte nu pot fi analizate cu ocazia solutionarii unei cereri de contopire a pedepselor, urmand a fi avute in vedere la liberarea conditionata.

S-a invocat faptul ca in dosarul in care s-a pronuntat ultima condamnare, instanta de recurs, desi infractiunile ce faceau obiectul cauzei erau concurente, nu a aplicat un spor, in urma contopirii, astfel ca nu se justifica, in speta, sporirea pedepsei, dar aceste sustineri nu se pot retine in conditiile in care la efectuarea contopirii nu s-a avut in vedere si pedeapsa de 2 ani inchisoare la care petentul fusese condamnat definitiv anterior.

Fata de cele expuse, Curtea apreciaza ca un spor de 6 luni inchisoare este de natura a atinge scopul pedepsei, neimpunandu-se aplicarea unui spor de un an inchisoare, astfel cum a solicitat Parchetul”.

*Cititi aici integral motivarea judecatoarei Adriana Adina Radu