Cand vom ajunge in Romania ca magistratii sa raspunda pentru privarile nejustificate de libertate carora le cad prada victime cetateni nevinovati? Cazul mamei Anamaria Nedelcu (foto), tinuta 8 zile in inchisoare absolut nejustificat, fara ca procurorii sa solicite luarea acestei masuri, pe o infractiune adaugata "de la sine" de judecatorul Adrian Podar de la Curtea de Apel Bucuresti, reprezinta dovada vie a faptului ca este obligatoriu ca in Romania, la fel ca si in alte state, magistratii sa raspunda cu functia si cu banii pentru judecatile strambe pe care le fac in calitatea pe care o detin. Lumeajustitiei.ro a intrat in posesia incheierii pronuntata de judectorul CAB Adrian Podar in data de 13 aprilie 2016 din dosarul nr. 2259/2/2016/a1 privind-o pe Anamaria Nedelcu prin care aceasta a fost arestata provizoriu, hotarare care a fost desfiintata in totalitate de judecatoarele supreme Ioana Bogdan, Ioana Alina Ilie si Angela Dragne.

Inalta Curte a reparat greseala de la CAB

Decizia de arestare a fost anulata, in 21 aprilie 2016, de Inalta Curte de Casatie si Justitie dupa imensul scandal creat in care autoritatile romane au fost acuzate ca nu isi apara cetatenii si se comporta ca si cand ar fi un stat de mana a treia in fata oricarei cereri venite din straintate. Decizia judecatorului Adrian Podar a revoltat o intreaga tara si s-a dovedit ca a fost o uriasa greseala. A fost voita sau nu? A fost doar o gafa de judecata sau ne aflam in fata unei posibile represiuni nedrepte?

E greu de acceptat ca o mama isi poate rapi propriul copil! Cu atat mai mult cu cat mama nu era decazuta din drepturi, ci dimpotriva avea custodie comuna cu tatal copilului, acuzatia formulata impotriva ei de autoritatile canadiene fiind aceea de incalcare a unui ordin de custodie comuna. Trebuie mentionat faptul ca Conventia de la Haga din 1980 privind aspectele civile ale rapirii internationale de minori este o conventie civila, chiar daca titulatura ei duce cu gandul la o infractiune deosebit de periculoasa existenta in Codul penal roman. Poate aceasta confuzie a facut-o si judecatorul Podar care a putut sa creada ca o mama isi poate rapi propriul copil in intelesul articolului 205 din Codul penal care vorbeste de rapirea unui minor, infractiune care nu poate fi comisa de un parinte caruia nu i s-a impus vreo restrictie cu privire la cresterea minorului.

Judecatorul Adrian Podar nu a tinut cont de apararile mamei

Cert este ca mama a fost tinuta in arest timp de 8 zile si supusa unor suferinte groaznice, act de pe urma caruia a suferit chiar minorul ale carui interese s-a pretins ca sunt aparate. Ce poate fi mai cumplit decat sa rupi un copil de la sanul mamei? Si asta fara nicio judecata, ci doar dand curs in mod automat unor cereri venite de la autoritati straine. Culmea, judecatorul Podar nu a tinut cont nici macar de concluziile expertilor care relevau ca minorul a fost abuzat de tata si nici de faptul ca aceste concluzii se coroborau cu sustinerile mamei, care a aratat ca a venit in Romania cu fiul sau tocmai pentru a-l proteja de tatal violent.

Pentru Podar nu au contat sub nicio forma apararile mamei si interesul superior al copilului dupa cum reiese din propria incheiere (nicaieri in motivare nu se spune de ce apararile mamei nu erau temeinice), pentru el contand doar ce a spus procurorul canadian, care evident apara interesele cetateanului canadian.

Acest caz a fost criticat vehement de intreaga opinie publica din Romania, fapt pentru care credem ca se impune sesizarea din oficiu a Inspectiei Judiciare pentru a stabili daca judecatorul Podar si-a indeplinit sau nu atributiile profesionale cu rea-credinta sau grava neglijenta.

Halucinanta motivare a judecatorului Adrian Podar

Dupa cum reiese din incheierea pe care o atasam integral la finalul articolului, Anamaria Nedelcu a fost trimisa dupa gratii de judecatorul Adrian Podar de la Curtea de Apel Bucuresti intrucat acesta a apreciat ca pana la momentul la care va fi preluata de autoritatile canadiene in vedere extradarii sa fie arestata.

Pentru a justifica masura arestului provizoriu, intrucat nu era indeplinita conditia gravitatii pedepsei, judecatorul Podar a considerat oportun sa "puna in discutie", si mai apoi sa aplice, alaturi de infractiunea de nerespectare a masurilor privind incredintarea minorului, (corespondentul din Codul penal roman a infractiunii de rapire cu incalcarea unui ordin de custodie, fapta prevazuta de art.281 alin.1 din Codul penal canadian si pedepsita cu inchisoare de pana la 10 ani) o noua incadrare juridica a faptelor intr-o infractiune mai grava, respectiv lipsirea de libertate a unui minor. Tehnic, infractiunea adaugata de judecatorul Podar, de lipsire de libertate a unui minor – infractiune care nu putea sa isi gaseasca temei in acest caz, fiind imposibil ca un parinte sa isi rapeasca propriul copil – a avut scopul de a intruni cerinta ceruta de lege, potrivit careia trebuie sa fie o pedeapsa mai mare de un an de inchisoare.

Procurorii PCAB: "Nu exista o stare de pericol care sa justifice arestarea provizorie"

Pana si reprezentantul Ministerului Public s-a opus acestei masuri, apreciind potrivit incheierii CAB, ca "nu se impune luarea masurii provizorii fata de persoana extradabila si nici luarea unei alte masuri preventive". La acel moment, procurorul a invocat si faptul ca, data fiind incadrarea autoritatilor candiene si corespondentul acestei infractiuni in legislatia romana, nu sunt indeplinite "conditiile pentru a se acorda extradarea intrucat nu este vorba despre o pedeapsa mai mare de un an inchisoare". Anchetatorii au aratat ca este necesar sa se tina cont si de "atitudinea procesuala pe care persoana extradabila a avut-o pana in prezent", despre care s-a retinut ca "s-a prezentat in fata organelor judiciare ori de cate ori a fost chemata", motiv pentru care "nu exista o stare de pericol care sa justifice arestarea provizorie a acesteia, avandu-se in vedere motivul care a determinat-o pe aceasta sa-si aduca copilul in Romania".

Judecatorul Adrian Podar: "Autoare a infractiunii de rapire internationala, in speta, este mama minorului"

Pozitia procurorului Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti a fost retinuta de judecatorul Podar: "Parchetul a apreciat ca faptele retinute in sarcina persoanei extradabile nu constituie rapire". Cu toate acestea, judecatorul CAB a invocat ca "acuzatiile justitiei canadiene privesc faptele unei mame care, pentru a privata tatal de exercitarea drepturilor parintesti, a incalcat un ordin judecatoresc de custodie comuna si i-a rapit acestuia fiul, de cetatenie canadiana, plecand cu acesta in Romania".

Ulterior acestui rationament, Adrian Podar a sustinut ca "este evident ca un copil minor de 4 ani, la data presupuselor fapte penale de rapire, mai 2014, se afla in imposibilitate de a-si exprima vointa, fiind rupt de mediul in care s-a nascut si a copilarit, existand probabilitatea rezonabila de a suferi in urma presupuselor actiuni ilicite ale mamei, care l-a rapit din Canada, transportandu-l in Romania".

In consecinta, arata Adrian Podar in incheierea din 13 aprilie 2016, "autoare a infractiunii de rapire internationala, in speta, este mama minorului, mama si fiul fiind cetateni canadieni, mama si cetatean roman".

Pe langa acest aspect, in cuprinsul motivarii Adrian Podar isi sustine rationamentele si isi argumenteaza, conform propriilor convingeri, motivul pentru care a decis de la sine sa ii mai adauge o infractiune Anamariei Nedelcu.

Prezentam in continuare pasaje din halucianta motivare:

"Chiar si in conditiile in care mamei nu i se poate reprosa grija fata de minor, in Romania, infractiunea de rapire internationala a propriului copil, subzista, mama fiind presupusa a fi ignorat eventualele traume ale fiului, tatalui si decizia de custodie a organelor judiciare ale statului canadian. (...) Infractiunea de nerespectare a masurilor privind incredintarea minorilor poate fi comisa in orice mod, deci si fara rapirea minorului, dar in cazul de in speta, cele doua infractiuni cercetate, s-au succedat, in cadrul unui concurs de infractiuni, in sensul art. 38 alin. 1 CP.

Prima infractiune, din punct de vedere temporar, a constat in nerespectarea masurilor privind incredintarea minorilor prin retinerea abuziva a minorului, contrar ordinului judecatoresc, iar apoi cea de lipsire de libertate, in mod ilegal, prin rapire, asupra aceluiasi minor, acesta fiind adus intr-o alta tara decat cea natala.

Prin urmare, este indeplinita si cerinta prevazuta de art. 26 din Legea nr. 302/2004, republicata, privind cooperarea judiciara internationala in materie penala, referitor la gravitatea pedespei, intrucat infractiunea mai grava, presupus comisa de persoana solicitata, este pedepsita de legea penala romana, cu inchisoare de pana la 10 ani, asemenea cu infractiunea retinuta de justitia canadiana. (...)

In aprecierea luarii masurii arestarii provizorii, Curtea are in vedere mandatul de arestare emis la data de 10.07.2014 de Curtea din Quebec, districtul Montreal, provincia Quebec, Canada, impotriva persoanei solicitate, cu privire la infractiunea de rapire a unui minor, organele judiciare ale statului canadian pronuntandu-se in sensul oportunitatii luarii masurii arestarii preventive fata de persoana solicitata.

De asemenea, se mai are in vedere faptul ca persoana solicitata nu a recunoscut faptele pentru care este acuzata, existand probabilitatea rezonabila ca aceasta sa tergiverseze judecata cererii de extradare.

In aceste conditii, se apreciaza ca pentru urgentarea solutionarii cererii de extradare, este necesara arestarea provizorie in vederea extradarii, a persoanei solicitate Nedelcu Anamaria, pe o durata de 30 de zile".

*Cititi aici integral vasta incheiere a judecatorului Adrian Podar