Judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au decis la finalul acestei saptamani admiterea contestatiei formulata de fostul europarlamentar PSD, Adrian Severin (foto), impotriva ordonantei procurorilor DNA prin care s-au dispus sechestru pe conturile acestuia. Stirea, aparent, poate trece neobservata, nefiind prima decizie de acest fel pronuntata de o instanta. Ce ne-a atras atentia insa in acest dosar, este modul in care ICCJ a admis cererea, mod care face ca decizia sa reprezinte o victorie a eurodeputatului in fata Directiei Nationale Anticoruptie.

Conform minutei deciziei definitive pronuntata de Inalta Curte in data de 30 iulie 2015, judecatorii supremi au admis in totalitate contestatia lui Severin, ridicand sechestrul impus de procurori, dar, atentie, a desfiintat, in parte si nu in totalitate, ordonanta contestata de acesta. Dupa cum se poate vedea din minuta de mai jos, ICCJ nu a avut curaj sa anuleze masura DNA si sa invoce faptul ca nu este normal sa impui sechestru pentru recuperarea unui prejudiciu care nu a fost reclamat, ci mai ca i-a rugat frumos pe procurorii DNA sa isi reformuleze ordonanta prin aplicarea dispozitiilor legale. Mai exact, ICCJ cere DNA sa dispuna sechestru cu respectarea legii si nu dupa bunul plac.

Inalta Curte solicita astfel procurorilor anticoruptie ca ordonanta de luare a masurii asiguratorii pe numele lui Severin sa fie facuta cu respectarea articolului 729 din Codul de procedura civila care prevede “renuntarea la beneficiul dispozitiilor prevazute in articolele din prezenta sectiune, precum si urmarirea ori cesiunea facuta cu incalcarea acestor dispozitii sunt nule de drept”, dar si a articolului 629 din Cod procedura civila care stabilieste ca “veniturile si bunurile debitorului pot fi supuse executarii silite daca, potrivit legii, sunt urmaribile si numai in masura necesara pentru realizarea drepturilor creditorilor”. Cu alte cuvinte, DNA doreste cu ardoare sa ia niste bani de la Adrian Severin spre a-i restitui cui nu i-a cerut.

In aceeasi decizie, Inalta Curte a aratat ca DNA a marit ilegal suma asigurata cu 50.000 lei, reprezentand cheltuieli judiciare, astfel ca a dispus inlaturarea acestei dispozitii.

Iata minuta ICCJ din dosarul nr.2846/12015 pronuntata in data de 30 iulie 2015:

"Admite contestatia formulata de contestatorul Adrian Severin impotriva ordonantei privind luarea masurii asiguratorii din data de 08 iulie 2015 emisa in dosarul nr.140/P/2013 de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie– Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie privind luarea masurii asiguratorii a sechestrului penal. Desfiinteaza, in parte, ordonanta contestata si dispune: - inlaturarea dispozitiei privind luarea masurii asiguratorii a sechestrului pentru suma de 50.000 lei reprezentand cheltuieli judiciare; - modificarea masurii asiguratorii a sechestrului penal pana la concurenta sumei de 436.663 euro/echivalent 1.630.751,46 Ron, in sensul respectarii dispozitiilor art.729 alin.1 lit.b C.pr.civ. si art.629 C.pr.civ. Mentine celelalte dispozitii ale ordonantei contestate. Cheltuielile judiciare raman in sarcina statului. Definitiva".

Pronuntarea ICCJ in cazul sechestrului a fost data la trei zile de la momentul la care s-a judecat contestatia fostului eurodeputat, termen la care avocatii lui Adrian Severin au aratat de ce nu se impune aceasta masura asiguratorie.

In ce priveste infractiunea de afectarea intereselor financiare ale UE prin determinarea cheltuirii de fonduri europene pe baza unor acte false, incomplete sau incorecte – 432.000 Euro, avocatii Nicolae Traistaru si Ioan-Adrian Vilau au aratat ca “nici PE si nici o alta institutie a UE, dupa trei ani de la instiintarea sa de catre DNA, nu a declarat / constatat existenta vreunui prejudiciu cauzat de suspectul Adrian Severin si nu s-a constituit parte civila in acest dosar. In consecinta, in lipsa unei parti prejudiciate nu se justifica aplicarea de masuri asiguratorii pentru recuperarea unui asa zis prejudiciu nereclamat de nimeni.”

Totodata, Adrian Severin prin avocatii sai a aratat ca daca europarlamentarul PSD, spre a evita masurile asiguratorii, ar accepta sa repare imediat prejudiciul indicat de DNA, nu ar fi nicio persoana fizica sau juridica apta sa incaseze respectiva suma, astfel ca nu se stabileste clar in folosul cui se dispune un astfel de sechestru.

Iata ce au mai invocat avocatii in sala de judecata:

“Dupa trei ani de urmarire penala DNA nu a adus nici un element nou, fata de cele invocate initial, care sa consolideze caracterul rezonabil al suspiciunilor sale. In aceste conditii ceea ce se impune este scoaterea de sub urmarire penala a dlui Adrian Severin iar nu luarea unor masuri asiguratorii. Dupa trei ani de urmarire penala DNA nu poate prezenta nici un act presupus fals, incorect sau incomplet emis sau verificat de suspectul Adrian Severin, care sa fi stat la baza platii nejustificate de fonduri europene de catre PE. In lipsa unui asemenea act nu exista nici un temei pentru suspiciuni referitoare la dl Adrian Severin si, pe cale de consecinta, pentru aplicarea de masuri asiguratorii de tipul sechestrului sau popririi – respectiv pentru limitarea drepturilor sale patrimoniale. in masura in care actele pe baza carora PE a facut plati catre mai multe firme de consulting romane, intocmite de acestea si verificate pentru legalitate de un „tert platitor” specializat, au fost false, incomplete sau incorecte, dl Adrian Severin este parte vatamata iar nu autor al respectivei infractiuni.

Potrivit sustinerilor DNA, suspiciunile rezonabile privind comiterea de infractiuni impotriva intereselor financiare ale UE, sunt legate de modul de infiintare, organizare si functinare a firmelor de consultanta care au incasat banii platiti de PE. Or, suspectul Adrian Severin nu are si nu trebuia sa aiba nici o legatura cu infiintarea, organizarea si functionarea acelor firme.

Suspectul Adrian Severin a comandat firmelor a caror activitate a trezit suspiciuni DNA, o serie de servicii de consultanta care i-au fost prestate. in calitate de beneficiar suspectul era singurul care putea atesta realitatea acelor servicii. DNA nu a facut si nici nu putea face vreo proba care sa ateste ca serviciile platite nu au fost prestate. In lipsa unei probe cat de vagi nu se pot institui masuri asiguratorii care sa limiteze drepturile suspectului pe baza unor simple speculatii”.

Cu referire la infractiunea privind spalarea de bani – 585.000 RON, avocatii au aratat ca “platile facute de / incasate de la PE, pe baze contractuale si prin canale bancare oficiale, fie ele si necuvenite, nu sunt operate cu bani „negri” care sa poata fi apoi obiect al unor operatiuni de spalare”:

“Banii PE nu sunt „bani negri”. A califica operatiunea de cheltuire a lor, subsecventa incasarii (chiar si fara drept), ca fiind „spalare de bani” este in consecinta un abuz evident. Or, abuzul nu poate fi premisa instituirii legale de masuri asiguratorii. Legea prevede asemenea masuri numai in cazul unei acuzatii neabuzive.

Chiar daca operatiunile efectuate in relatie cu terte persoane de catre firmele care au incasat direct de la PE diferite sume de bani, ar fi calificate drept „spalare de bani”, suspectul Adrian Severin nu a fost, nu avea de ce si nu putea fi implicat in acele operatiuni. DNA nu a indicat nici o prezenta a dlui Adrian Severin in operatiunile calificate drept „spalare de bani”. De asemenea, DNA nu a indicat nici o actiune sau inactiune a dlui Adrian Severin in absenta careia pretinsa „spalare de bani” sa fi fost imposibila sau relativ mai dificila. (Simpla referire a DNA la o presupusa „coniventa”, altminteri inutila, sau la un „ajutor” a carui forma concreta nu este indicata, nu poate fi un indiciu suficient pentru limitarea drepturilor suspectului.) Fiind tert in raport cu faptele incriminate de DNA, dlui Adrian Severin nu i se pot limita drepturile patrimoniale sau orice alte drepturi prin masuri asiguratorii menite a garanta recuperarea / confiscarea sumei care ar face obiectul presupusei „spalari de bani”.

Desi DNA evalueaza operatiunea de „spalare de bani” la nivelul sumei de aprox. 585.000 RON, masura asiguratorie este instituita la nivelul unei sume de patru ori mai mari de aprox 432.000 Euro".