Fostul judecator roman la CEDO, prof. univ. dr. Corneliu Birsan (foto), recomanda instantelor, in special Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sa redacteze hotararile judecatoresti dupa modelul Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Corneliu Birsan considera ca judecatorii supremi ar trebui sa isi structureze hotararile pe paragrafe numerotate, pentru a le face astfel mai lizibile, si lauda tendinta Curtii Constitutionale de a urma exemplul CEDO in acest sens. Judecatorii, avocatii si procurorii, dar mai ales partile si justitiabilii, intampina adesea dificultati in parcurgerea si intelegerea hotararilor, mai ales atunci cand motivarile se intind pe sute de pagini in care cititorul abia daca desluseste expozitivul de considerente. Din acest punct de vedere, apreciem ca fiind binevenita sugestia lui Corneliu Birsan.

Recomandarea a fost facuta la seminarul Jurisprudenta CEDO in materia procedurilor penale, organizat de Societatea de avocati Zamfirescu Racoti & Partners, marti 19 mai 2015, la Hotelul Hilton Athenee Palace din Capitala, unde fostul judecator al Curtii de la Strasbourg a fost invitatul de onoare al avocatului Calin Zamfirescu. La un moment dat, in contextul discutiei pe marginea unei hotarari CEDO (cauza Francois c. Frantei), profesorul Corneliu Birsan a facut o paranteza pentru a semnala ca instantele ar trebui sa urmeze abordarea CEDO in redactarea solutiilor:

"La principiile generale aplicabile in materie, paragraful 47 din hotarare - apropo de paragrafe, ati bagat de seama ca hotararile Curtii Europene sunt numerotate pe paragrafe. Ar fi mare lucru daca s-ar realiza astfel si la nivelul cel putin al Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Daca am avea o astfel de inalta curte; vorbesc de casatie si justitie... Am observat o asemenea tendinta la Curtea Constitutionala, ati observat, in ultima vreme, unele hotarari sunt astfel numerotate si sunt foarte usor de urmarit si de analizat -, la principiile generale aplicabile in materie, Curtea reaminteste ca Art.5 din Conventie consacra un drept fundamental la protectia individului impotriva atingerilor arbitrare - iata un concept care trebuie avut in vedere - atingerilor arbitrare ale statului la libertatea sa (...)".

"In sensul Conventiei, procurorul nu este magistrat"

O alta tema abordata la dezbatere a fost controversa legata de statutul de magistrat al procurorului roman. Raspunzand unei intrebari adresate din sala, profesorul Corneliu Birsan a afirmat ca procurorul nu este magistrat in sensul Conventiei europene a drepturilor omului, fapt statuat de Curtea de la Strasbourg inca din anul 1998, subliniind ca acesta nu poate sta pe aceeasi treapta cu judecatorul, in cadrul procesului.

"Chestiunea cu procurorul considerat magistrat, ca o titulatura poate fi luata in discutie. In sensul Conventiei, procurorul nu este magistrat. Nu are acum rost sa redeschid o discutie care a fost pusa la punct de Curte inca din 1998 in cauza Vasilescu impotriva Romaniei si reluata apoi si in alte cauze. Dar ca sa linistesc procurorii, nu stiu daca sunt procurori romani in sala, Franta nu a recunoscut faptul ca procurorii francezi nu sunt magistrati in sensul Conventiei, pentru ca si la ei exista mobilitatea intre procuratura si magistratii de scaun. Nu spun ce fel de exemplu este, ca sa nu remarce presa... A fost aceasta discutie pana la cauza Medvedyev, de acum 3 ani, cand Curtea a spus limpede ca procurorul francez nu este un magistrat in sensul Conventiei. (...) Rolul esential in cadrul unui proces revine judecatorului".