Judecatorul Gabriel Nasui, de la CA Cluj, care a admis sotiei sale o preschimbare de termen a incercat sa scape la ICCJ, dar nu i-a tinut. Instanta suprema i-a respins recursul cu concluzia: „Consecinta a faptei imputate ar putea reprezenta perceptia petitionarilor si a opiniei publice, a presei, asupra justitiei”

Judecatorul Gabriel Adrian Nasui (foto) de la Curtea de Apel Cluj nu s-a multumit cu sanctiunea blanda aplicata de catre Sectia pentru judecatori in materie disciplinara a CSM, respectiv cu diminuarea indemnizatiei de incadrare lunara bruta cu 15% pe o perioada de 3 luni, si a formulat recurs la Inalta Curte, in care a solicitat anularea sanctiunii. Completul de 5 judecatori al instantei supreme a analizat hotararea CSM atacata, in raport cu actele si lucrarile dosarului, cu criticile formulate de recurent, precum si cu reglementarile legale incidente” si a constatat ca recursul este nefondat. Instanta suprema a decis: „nu poate fi retinuta sustinerea recurentului privind „lipsa ascultarii celui cercetat” pentru ca dovada o face in acest sens „continutul procesului verbal incheiat la sediul Curtii de Apel Cluj, semnat si de catre recurent.” Inalta Curtea a constatat ca magistratul judecat de catre instanta de disciplina s-a opus probei testimoniale, intrucat nu ar fi utila si a cerut audierea ca martor a socrului sau. Gabriel Nasui a invocat in recurs ca cercetarea disciplinara asupra sa este lovita de nulitate, deoarece s-a incalcat autoritatea de lucru judecat, iar ICCJ i-a respins motivul ca fiind nefondat. „Ceea ce invoca, in fapt, recurentul sub acest aspect, nu este in realitate o veritabila critica de nulitate a cercetarii disciplinare.” Concluzia la care au ajuns magistratii Inaltei Curti, in cazul „Gabriel Nasui” este urmatoarea: „Consecinta a faptei imputate ar putea reprezenta perceptia petitionarilor si a opiniei publice (a presei) asupra justitiei”

Judecatorul de la Curtea de Apel Cluj Gabriel Nasui s-a opus administrarii probei cu martori, intrucat nu ar fi utila si a cerut audierea ca martor a socrului sau

Judecatorul Gabriel Nasui a intrat in vizorul Inspectiei Judiciare, la data de 7.06.2011, ca urmare a articolului publicat pe site-ul www.luju.ro, intitulat „Judecatorul Gabriel Nasui, de la Curtea de Apel Cluj, i-a admis sotiei sale preschimbarea termenului de judecata intr-un dosar de opozitie la executare”. In cuprinsul articolului se facea referire la situatia de incompatibilitate in care s-a aflat domnul judecator Gabriel Adrian Nasui din cadrul Curtii de Apel Cluj constand in aceea ca, la data de 1.04.2011, a participat la solutionarea unei cereri de preschimbare a primului termen de judecata in dosarul nr. 313/33/2011 al Curtii de Apel Cluj, Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal, cauza in care unul dintre asociatii contestatoarei S.C. B S.R.L. era chiar sotia domnului judecator Gabriel Nasui.

In urma articolului din Lumeajustitiei.ro, CSM l-a sanctionat pe judecatorul Nasui cu diminuarea idemnizatiei cu 15% pe trei luni pentru incalcarea dispozitiilor legale privitoare la incompatibilitati si interdictii. Nemultumit, Nasui a atacat cu recurs hotararea CSM. Prin decizia civila nr. 97 din 20 februarie 2012 (recent motivata), Completul de 5 judecatori al ICCJ a respins recursul magistratului de la Curtea de Apel Cluj Gabriel Nasui, pe motiv ca toate criticile formulate de acesta sunt nefondate.

Iata cateva paragrafe din motivarea deciziei sus mentionate, care confirma faptul ca motivele de recurs invocate de magistratul Gabriel Nasui nu sunt adevarate critici de nulitate a cercetarii disciplinare:

„Primul motiv de recurs invocat de judecator are in vedere modul de solutionare a exceptiei nulitatii absolute a cercetarii disciplinare (iar nu „judecatoresti” cum, in mod eronat, consemneaza recurentul)...Astfel, in faza cercetarii disciplinare, au fost stabilite faptele si urmarile acestora, imprejurarile in care au fost savarsite, au fost analizate toate datele concludente, din care sa se poata aprecia asupra existentei sau inexistentei vinovatiei si s-a procedat la verificarea apararii formulate, la prezentarea si administrarea probelor in aparare, precum si la sesizarea Comisiei de disciplina in termenele legal prevazute. Nu poate fi retinuta sustinerea recurentului privind „lipsa ascultarii celui cercetat”. Astfel, din analiza actelor si lucrarilor dosarului de cercetare disciplinara (dosar nr 119/CSJ/2011), rezulta ca magistratul si-a exprimat pozitia cu privire la aspectele care au formulat obiectul cercetarii disciplinare, acesta depunand „note scrise”...Din analiza continutului notelor mentionate, rezulta ca judecatorul si-a expus punctul de vedere referitor la faptele cercetate, referitor la nota continand rezultatul verificarilor prealabile, dar si cu privire la probele administrate de inspectori in cursul cercetarii disciplinare. ..Imprejurarea ca magistratul a fost ascultat in mod nemijlocit de catre inspectori rezulta si din continutul procesului verbal incheiat la sediul Curtii de Apel Cluj, semnat si de catre recurent. In acest sens, in cuprinsul actului, s-a consemnat ca: judecatorul cercetat s-a opus administrarii probei cu martori, intrucat nu ar fi utila si concludenta cauzei, a solicitat audierea ca martor a socrului sau (proba administrata in cursul cercetarii disciplinare)...Mai mult, in acelasi proces verbal, s-a mentionat expres ca magistratul „nu are alte precizari de formulat... modalitatea in care s-a concretizat aceasta procedura fiind corecta in raport cu dispozitiile art 46 din Legea nr 317/2004. Nu este fondata nici sustinerea recurentului privind nulitatea absoluta a cercetarii disciplinare ca urmare incalcarii autoritatii de lucru judecat a rezolutiilor de clasare din 2005 si 2006... Pe de alta parte, se poate vorbi despre incalcarea autoritatii de lucru judecat relativ la cele doua rezolutii ale Comisiei de disciplina, numai in ipoteza in care, pentru aceleasi fapte, s-ar fi exercitat actiuneav disciplinara, cu toate ca, prin respectivele acte, s-a dispus clasarea ambelor cauze. Aceasta situatie nu se regaseste insa in speta. Imprejurarea ca, in circumstantiere si pentru a se raspunde unei aparari a judecatorului in sensul asigurarii garantiilor de impartialitate in dosarul la care se refera actiunea disciplinara, s-au retinut aspecte de fapt constatate anterior (fara a se stabili caracterul de abatere disciplinara a acestora) nu este de natura sa conduca la concluzia incalcarii autoritatii de lucru judecat....Ceea ce invoca, in fapt, recurentul sub acest aspect, nu este, in realitate o veritabila critica de nulitate a cercetarii disciplinare.”

Magistratul Gabriel Nasui a invocat ca motiv de recurs nedepunerea juramantului de catre martorii audiati de instanta de disciplina, un motiv considerat nefondat de ICCJ

Inalta Curte a mai explicat in motivarea deciziei nr. 97 din 20 februarie 2012 de ce este nefondata critica formulata de judecatorul Gabriel Nasui „din perspectiva neindeplinirea formalitatii audierii martorilor in cursul cercetarii disciplinare, constand in nedepunerea juramantului, este de asemenea nefondat”. „Asa cum rezulta din dispozitiile art 47 alin4 (devenit alineat 7) din Legea nr 317/2004, dispozitiile Codului de procedura civila sunt aplicabile numai in procedura solutionarii actiunii disciplinare, astfel incat obligatia depunerii juramantului de catre martorii audiati in cursul cercetarii disciplinare nu subzista... In mod eronat recurentul sustine si ca instanta de disciplina nu s-ar fi pronuntat cu privire la apararile sale formulate din aceasta perspectiva. Sectia pentru judecatori a inalturat motivat respectivele sustineri, considerand ca exced limitelor investirii sale prin actiunea disciplinara, faptele respective nefiind retinute in continutul abaterii disciplinare supusa examinarii. Nefondate sunt si criticile recurentului privind inalturarea nemotivata a apararilor formulate. Ceea ce invoca, in fapt, sub acest aspect este lipsa elementelor constitutive ale abaterii disciplinare, recurentul apreciind ca, in cauza o asemenea abatere nu exista ...Astfel, potrivit dispozitiilor art 99 li 1 din Legea nr 303/ 2004, ...” reprezinta abatere disciplinara incalcarea prevederilor legale referitoare la (...) incompatibilitati si interdictii. In speta, s-a retinut corect angajarea raspunderii disciplinare a recurentului pentru savarsirea acestei abateri disciplinare. Ceea ce i se imputa, in fapt, recurentului este ca, in calitate de judecator, a facut parte din completul care a solutionat o cerere de preschimbare a termenului de judecata a unei contestatii in anulare, in conditiile in care petenta contestatoare este societatea comerciala al carei administrator este socrul magistratului, iar unul dintre asociati este sotia acestuia... instanta de disciplina a dat o apreciere completa elementelor probatorii rezultate din actele dosarului, reliefandu-se corect existenta faptei, a conduitei ilicite, a vinovatiei si a legaturii de cauzalitate dintre fapta ilicita si rezultatul produs.”

„Consecinta a faptei imputate ar putea reprezenta perceptia petitionarilor si a opiniei publice (a presei) asupra justitiei”

Magistratii ICCJ au decis ca judecatorul Gabriel Nasui a incalcat obligatia legala de abtinere in procesul pe care l-a judecat, iar acest fapt a avut drept consecinta ”lezarea unor valori fundamentale in stansa legatura cu calitatea actului de justitie si anume impartialitatea”.

„Inalta Curte subliniaza ca impartialitatea magistratului trebuie privita si in contextul dreptului la un proces echitabil, asa cum este reglementat de art 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.Incalcarea obligatiei legale de abtinere in cazul dat a avut drept consecinta, pe de o parte, crearea unei suspiciuni legitime ca magistratul a fost impartial (suspiciunea evidentiata in sesizarile formulate). Pe de alta parte, o alta consecinta a faptei imputate ar putea reprezenta perceptia petitionarilor si a opiniei publice (a presei) asupra justitiei, aprecierile negative ale acestora fiind determinate de lipsa lor de incredere in obiectivitatea si impartialitatea judecatorului care participa la solutionarea unui dosar. Nu pot fi retinute sustinerile recurentului potrivit carora, in speta, solutionarea cererii de preschimbare a termenului de judecata fiind o operatiune cu caracter administrativ, nu ar atrage obligatia de abtinere a magistratului. Asa dupa cum, pe buna dreptate a retinut instanta de disciplina, solutionarea acestui tip de cereri, formulate in temeiul art 153 alin 3 din Codul de procedura civila, nu se reduce la un simplu act de adminsitrare a dosarului, ci este rezultatul analizei a temeiniciei acestei solicitari, pe baza deliberarii, constituind o masura care se circumscrie activitatii de judecata, concretizata atat intr-un act procesual, cat si intr-un act procedural. In contextul examinat, Inalta Curte constata ca sustinerile recurentului referitoare la practica instantei si a completului din care magistratul a facut parte, precum si imprejurarea ca, pe fondul cauzei, contestatia in anulare formulata de societatea comerciala in discutie a fost respinsa, recurentul neparticipand la solutionarea dosarului (ca urmare a admiterii cererii sale de abtinere), ca de altfel si faptul ca ceilalti doi membrii din complet, prin opiniile lor, au constituit o majoritate suficienta pentru admiterea cererii si nu a reclamat vreo ingerinta a recursului in proces, nu au semnificatia care li se atribuie prin motivul de recurs , fiind inapte sa acopere nici situatia de incompatibilitate in care s-a aflat judecatorul si nici consecinta directa si imediata a incalcarii obligatiilor profesionale sub acest aspect si pe care recurentul incearca sa le minimalizeze.”

* Cititi aici decizia integrala a ICCJ in cazul disciplinar al judecatorului Nasui