MOTIVARE LA 7 LUNI DE LA CONDAMNARE – Completul de 5 ICCJ condus de Livia Stanciu a explicat de ce a mentinut pedeapsa de 5 ani inchisoare pentru Relu Fenechiu: “Acest dispret pentru finantele unei institutii, pentru mii de persoane, contureaza profilul inculpatilor care, in schimbul unor avantaje au acceptat sa incalce legea... Cei condamnati ar putea aparea intr-o alta lumina... Fapta poate sa se stearga din amintirea societatii...daca nu s-a sters, apare intr-o imagine neclara” (Decizia)
Inalta Curte de Casatie si Justitie a facut publica decizia penala prin care, in urma cu mai bine de 7 luni, Completul de 5 judecatori, condus de sefa instantei supreme Livia Stanciu (foto), a dispus mentinerea condamnarii fostului ministru PNL al Transporturilor, Relu Fenechiu, la 5 ani de inchisoare cu executare. Este vorba despre Decizia nr. 18 din 30 ianuarie 2014, din dosarul 4963/1/2013, cauza cunoscuta si sub denumirea de “Dosarul Transformatorul”, data de judecatoarele Livia Stanciu, Florentina Dragomir, Sofica Dumitrascu, Simona Encean si Alina Ilie. Pe langa condamnarea lui Fenechiu, pedepse la inchisoare cu executare au primit alti cinci inculpati. Este vorba despre fratele fostului ministru, Lucian Fenechiu, (5 ani), Mihai Bogdan Damian (5 ani), Ioan Turbatu (6 ani), Ion Marghidan (7 ani) si Petru Andronache (7 ani). Practic, au fost mentinute pedepsele aplicate, in 12 iulie 2013, de Completul de 3 judecatori al Inaltei Curti, format din Francisca Vasile, Mirela Sorina Popescu si Iulian Dragomir.
In cuprinsul motivarii, Completul de 5 judecatori precizeaza ca faptele “inculpatilor Fenechiu Relu, Fenechiu Lucian si Damian Bogdan intrunesc elementele constitutive ale complicitatii la infractiunea continuata de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata”, iar “faptele inculpatilor Marghidan Ion, Andronache Petru, si Turbatu Ioan intrunesc elementele constitutive ale infractiunii continuate de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata”.
Completul de 5 al ICCJ sustine ca instanta de fond a stabilit in mod corect ca inculpatii trebuie sa execute pedepsele la inchisoare, avand in vedere gravitatea faptelor, dar si refuzul acestora de a recunoaste infractiunile comise:
“Instanta de control judiciar apreciaza ca modalitatea in care inculpatii au desfasurat activitatea infractionala, prejudiciul semnificativ produs, numarul actelor materiale ce intra in continutul constitutiv al infractiunii, gravitatea concreta, pozitia procesuala a inculpatilor care nu au recunoscut savarsirea faptelor, refuzand practic sa isi asume fiecare raspunderea pentru activitatea sa, perseverand in a considera ca modalitatea in care au actionat ar fi fost una legala, justifica modalitatea de executare a pedepselor stabilita de prima instanta, singura apta a asigura indeplinirea scopului de exemplaritate si educativ al pedepsei.
Astfel, se constata ca probatoriile administrate in cauza au dovedit ca prin indeplinirea defectuoasa a indatoririlor de serviciu de catre inculpatii Turbatu Ioan, Marghidan Ion si Andronache Petru, constand in incalcarea dispozitiilor referitoare la derularea procedurilor pentru atribuirea contractelor de achizitie publica, in conditiile in care in fisa postului pentru functiile de director sau director comercial erau trecute atributii in acest domeniu acestia au savarsit infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma continuata si calificata.
Inculpatii Fenechiu Relu, Fenechiu Lucian si Damian Mihai Bogdan, prin conjugarea eforturilor si ajutorul pe care acestia l-au acordat inculpatilor Turbatu Ioan, Marghidan Ion si Andronache Petru pentru incheierea unor tranzactii cu eludarea procedurilor achizitiilor publice a intregit activitatea autorilor in cadrul acestor proceduri, acestia fiind cei ce au efectuat activitati sustinute pentru a crea aparenta de legalitate prin transmiterea de oferte, furnizarea certificatelor de calitate, prin activitati comerciale intre firmele grupului care sa justifice provenienta licita a aparatajelor, ulterior livrate catre SISEE. In aceste conditii faptele savarsite de catre inculpatii Fenechiu Relu, Fenechiu Lucian si Damian Mihai Bogdan intrunesc elementele constitutive ale complicitatii la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma continuata si calificata”.
ICCJ a decis ca inculpatii au dat dovada de dispret fata de banul public si fata de mii de persoane fizice si juridice
Judecatoarele Livia Stanciu, Florentina Dragomir, Sofica Dumitrascu, Simona Encean si Alina Ilie considera ca inculpatii au au dat dovada de dispret fata de banul public, dar si fata de mii de persoane juridice si fizice. De asemenea, Completul de 5 al ICCJ explica faptul ca aceste aspecte contureaza un profil al inculpatilor, care in schimbul unor avantaje imediate au acceptat sa incalce legea: “In acest context, instanta de control judiciar isi insuseste opinia exprimata de prima instanta, in sensul ca activitatea infractionala ce a facut obiectul prezentei cauze a avut ca unic scop obtinerea de catre complici a unor venituri considerabile in detrimentul patrimoniului unei institutii publice, dovedind un total dispret fata de banul public.
Acest dispret pentru finantele unei institutii publice, dar si pentru mii de persoane fizice si juridice, contureaza profilul inculpatilor care, in schimbul unor avantaje imediate au acceptat sa incalce legea”.
Completul de 5: “Prima instanta a procedat justificat atunci cand a apreciat ca, in cauza, se impune aplicarea pentru toti inculpatii a unor pedepse exemplare, care presupun eliminarea temporara din societate a acestora”
Totusi, cele cinci judecatoare au respins recursul DNA care dorea majorarea pedepselor, considerand condamnarile dispuse de Completul de 3 judecatori al ICCJ ca fiind suficiente. Livia Stanciu, Florentina Dragomir, Sofica Dumitrascu, Simona Encean si Alina Ilie mentioneaza ca instanta de fond a apreciat corect ca se impune eliminarea temporara a inculpatilor din societate. In opinia Completului de 5, aplicarea unor pedepse la inchisoare cu executare demonstreaza ca exista o reactie pentru diminuarea infractiunilor de coruptie:
“Desi reprezentantul Ministerului Public, in dezvoltarea motivelor de recurs, a sustinut ca prima instanta nu a avut in vedere, in cadrul procesului de individualizare judiciara a pedepsei, faptul ca infractiunile retinute in sarcina inculpatilor au fost savarsite in forma continuata, iar prejudiciul cauzat este unul deosebit de mare, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 5 Judecatori, considera ca nu se justifica majorarea pedepselor aplicate inculpatilor ci, se impune mentinerea acestora astfel cum au fost stabilite de catre instanta de fond.
Asadar, instanta de control judiciar, procedand la o noua evaluare a criteriilor de individualizare judiciara a pedepselor, prin raportare la cauza dedusa judecatii, constata ca prima instanta a aplicat inculpatilor pedepse corect individualizate in raport de criteriile prevazute de art.72 Cod penal, tinand seama de dispozitiile partii generale a Codului penal, de limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, de gradul de pericol social al faptelor savarsite, de persoana fiecarui inculpat in parte si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala, dar si de modalitatea concreta de savarsire a faptei, motiv pentru care, contrar solicitarii reprezentantului Ministerului Public, le va mentine, ca fiind legale si juste in raport de in raport cu criteriile generale enuntate.
Astfel, instanta de recurs apreciaza ca, prin mentinerea pedepselor aplicate inculpatilor, pe de o parte, au fost respectate toate garantiile procesuale conferite, atat de dispozitiile legale procesuale penale, cat si de cele ale Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, a caror finalitate, prin tragerea la raspundere penala, in conditiile stabilirii vinovatiei inculpatilor, corespunde si caracterului disuasiv al pedepsei, iar pe de alta parte, se poate asigura, in viitor, reinsertia sociala a acestora, precum si o reactie prompta a opiniei publice adecvata gradului de pericol pe care-l reprezinta savarsirea unor infractiuni de coruptie, consolidand perceptia cetatenilor ca organele judiciare sunt in masura sa realizeze un act de justitie dand o riposta ferma celor care au considerat ca pot fi mai presus de lege, dispretuind-o si incalcand-o.
Asadar, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul de 5 Judecator apreciaza ca pedepsele aplicate si modalitatea de executare a acestora, in regim de detentie, sunt apte sa asigure indreptarea atitudinii inculpatilor fata de comiterea de infractiuni, resocializarea acestora, precum si o reactie sociala adecvata in diminuarea savarsirii unor infractiuni de coruptie, intarind perceptia opiniei publice ca organele judiciare sunt in masura sa actioneze cu fermitate si sa realizeze un act de justitie, cu respectarea tuturor garantiilor procesuale conferite, atat de dispozitiile legale procesual penale, cat si de cele ale Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, a caror finalitate, prin tragerea la raspundere penala, in conditiile stabilirii vinovatiei, corespunde si caracterului disuasiv al pedepsei.
Inalta Curte - Completul de 5 Judecatori considera ca prima instanta, dand eficienta criteriilor de individualizare a pedepselor anterior mentionate, in scopul asigurarii deopotriva, a preventiei speciale, dar si a celei generale, a procedat justificat atunci cand a apreciat ca, in cauza, se impune aplicarea pentru toti inculpatii a unor pedepse exemplare, care presupun eliminarea temporara din societate a acestora, prin privarea lor efectiva de libertate, retinand astfel, ca scopul pedepselor aplicate a fost acela de a preintampina savarsirea in viitor, de catre ei sau de alte persoane, a unor noi infractiuni sau a altora de acelasi gen cu cele care au format obiectul judecatii.
In acest sens, instanta de recurs considera intemeiat punctul de vedere al primei instante, in sensul ca aceasta a avut un rationament corect prin aplicarea unor pedepse principale intr-un cuantum moderat, stabilite diferentiat, in raport cu participarea fiecaruia la activitatea infractionala, dandu-se relevanta efectiva valorii sociale atinse, gradului ridicat de pericol social concret, ce a fost agravat prin modalitatile de savarsire si prejudiciul substantial.
Totodata, cuantumul ridicat al prejudiciului releva nu numai un grad sporit de pericol social al infractiunilor, dar si un grad sporit de periculozitate al faptuitorilor care manifestau o desconsiderare evidenta a interesului general si public, activitatea infractionala vizand modalitatea de cheltuire irationala a banului public.
De asemenea, in mod corect instanta de fond a retinut ca lipsa antecedentelor penale, situatia familiala, ori pregatirea profesionala, nu sunt eficiente pe aspectul individualizarii judiciare si nu pot conduce la necesitatea reducerii cuantumului pedepselor deoarece acestea nu subliniaza decat elemente de normalitate si, in plus, nici nu pot fi privite izolat, ci in contextul tuturor criteriilor amintite.
In acelasi timp, pedepsele aplicate inculpatilor au menirea de a descuraja folosirea institutiilor publice si a resurselor acestora in beneficiul unor persoane particulare, dar si implicarea ilegala a altor persoane particulare in asemenea activitati”.
ICCJ: “Fapta poate sa se stearga din amintirea societatii sau a grupului social in care s-a petrecut, sa fie complet uitata; ori chiar daca nu s-a sters, ea apare intr-o imagine neclara, cu un continut deformat, gradul de pericol social pe care il prezenta fapta si faptuitorul s-ar putea diminua sau chiar ar disparea, aceeasi uitare sau amintire vaga fiind si in cazul condamnatului disparut si regasit dupa multi ani”
In aceeasi decizie, prin care Completul de 5 judecatori a mentinut condamnarea lui Relu Fenechiu la 5 ani de inchisoare, judecatoarele ICCJ explica faptul ca dupa trecerea unui interval de timp, mai indelungat e drept, condamnatii ar putea aparea intr-o alta lumina. Totodata, fapta poate sa se stearga din amintirea societatii sau a grupului social in care s-a petrecut sau chiar sa fie uitata, Iara daca nu s-a sters, fapta ar aparea intr-o imagine neclara, cu un continut deformat:
“Infractiunea, ca fapta socialmente periculoasa, creeaza o tulburare sociala, aduce o atingere valorilor sociale ocrotite de legea penala si ordinii juridice instituite intr-un sistem de drept. Pentru inlaturarea acestor consecinte negative ale infractiunii este necesar sa se reactioneze din partea societatii, este necesar sa se aplice anumite masuri de constrangere juridica celor ce savarsesc asemenea fapte. Mai mult, pentru inlaturarea nelinistii si tulburarii sociale, pentru restabilirea ordinii juridice trebuie ca persoanele care au savarsit infractiuni sa fie
de indata trasi la raspundere penala.
Pedeapsa constituie criteriul principal prin care legea penala, evalueaza, determina si diferentiaza gradul de pericol social abstract, generic al fiecarei infractiuni in parte.
Aplicarea si executarea pedepsei se realizeaza in vederea atingerii unor scopuri bine definite: pe de o parte, in scopul prevenirii savarsirii de noi fapte penale din partea infractorilor, prin reeducarea acestora si din partea altor persoane, prin exemplaritatea pedepselor, iar pe de alta parte, in scopul restabilirii linistii sociale si al reintegrarii ordinii juridice.
Aplicarea si executarea pedepselor pot conduce la atingerea scopurilor urmarite, daca efectuarea lor are loc in timp util. In general, sanctionarea infractorilor prin aplicarea pedepsei devine cu atat mai eficace si contribuie cu atat mai intens la realizarea scopurilor de mai sus, cu cat ea intervine intr-un interval de timp cat mai scurt si cat mai apropiat de momentul infractiunii.
De asemenea, exemplaritatea, care decurge din supunerea celui condamnat la executarea pedepsei, devine cu atat mai puternica cu cat punerea in executare se produce neintarziat dupa condamnare. In aceste conditii, constiinta sociala are inca vie si exacta imaginea pericolului pe care il prezinta fapta si faptuitorul, a urmarilor daunatoare sau primejdioase ale faptei savarsite si va reactiona mai adecvat.
Dupa trecerea unui interval de timp mai indelungat insa, fapta si faptuitorii, precum si cei condamnati ar putea aparea intr-o alta lumina. Astfel, in primul rand, fapta poate sa se stearga din amintirea societatii sau a grupului social in care s-a petrecut, sa fie complet uitata; ori chiar daca nu s-a sters, ea apare intr-o imagine neclara, cu un continut deformat, gradul de pericol social pe care il prezenta fapta si faptuitorul s-ar putea diminua sau chiar ar disparea, aceeasi uitare sau amintire vaga fiind si in cazul condamnatului disparut si regasit dupa multi ani.
In al doilea rand, atingerile aduse valorilor sociale prin faptele savarsite cu ani in urma si-ar putea pierde rezonanta sociala, urmarile acestor fapte s-ar putea estompa sau ar putea fi sterse de trecerea timpului.
Cu atat mai mult, in conditiile in care, in ultimii ani, in societatea romaneasca am asistat la o tendinta de crestere a faptelor de coruptie, ce au capatat o amploare deosebita se impune ca justitia sa riposteze cu fermitate ori de cate ori se probeaza asemenea cazuri, ca o dovada a faptului ca statul de drept nu asista pasiv la amplificarea si propagarea acestora, la toate nivelurile, ci dimpotriva, functioneaza si, mai ales, reactioneaza prin autoritatile si parghiile specifice puse in slujba propriilor cetateni.
Coruptia reprezinta o amenintare majora pentru democratie, constituind o negare a drepturilor omului si o incalcare a principiilor democratice, pentru echitatea sociala si pentru justitie, erodand principiile unei administratii eficiente, punand in pericol stabilitatea si credibilitatea institutiilor statului”.
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# bau 24 September 2014 16:54 +3
# Mirandolina 24 September 2014 22:11 +5
# vikkktor 24 September 2014 23:59 +4
# Deontoloaga Frate ,date la o parte! 25 September 2014 08:55 +2
# TITULESCU 24 September 2014 16:56 +14
# ina 24 September 2014 17:20 +8
# S-a molipsit de la cel mai puturos procuror 24 September 2014 17:24 +3
# stresată de dosarul cu cei 20 de mii de euroi 24 September 2014 17:31 +6
# ADEVARUL 24 September 2014 19:34 0
# remember 24 September 2014 20:59 +1
# slim 25 September 2014 07:31 +3
# Franculescu 25 September 2014 09:31 +9
# eljijinews 26 September 2014 10:27 +1
# MITRU 26 September 2014 15:29 +2
# ANTIBASESCIAN 30 September 2014 14:13 +1