A fost motivata hotararea care a stat la baza gravului atentat comis de Inspectia Judiciara impotriva independentei judecatorilor. Este vorba despre incheierea judecatorului Constantin Luchian Constantinescu de la Sectia a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti de eliberare a fostului primar al Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone, arestat in dosarul „Colectiv” pentru abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit si fals intelectual. O hotarare in urma careia, chipurile dupa relatarile din presa, Inspectia Judiciara s-a autosesizat, declansand verificarile cu privire la posibila comitere a unor abateri disciplinare de catre Luchian Constantinescu. Verificari dispuse, culmea, inainte ca Luchian Constantinescu sa-si motiveze hotararea de eliberare a lui Piedone.

Dupa cum se stie, actiunea deplasata a Inspectiei Judiciare a provocat furia judecatorilor din intreaga tara, in conditiile in care nimeni nu poate ancheta o solutie a unui judecator, in caz contrar fiind calcata in picioare independenta acestuia. Demersul Inspectiei Judiciare a fost criticat extrem de dur de Asociatia Magistratilor din Romania, de Uniunea Judecatorilor din Romania, puncte de vedere separate exprimandu-si totodata inclusiv judecatorii de la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dar si judecatorii de la alte instante din tara. Actiunea Inspectiei CSM a fost de asemenea condamnata si de mai multe ONG-uri, care au denuntat gravul atentat la independenta judecatorului. Iar, in opinia noastra, exact cu asta avem de-a face. Prin verificarile declansate in legatura cu decizia lui Luchian Constantinescu de a-l elibera pe fostul primar Cristian Popescu Piedone, Inspectia Judiciara a comis un atentat extrem de grav impotriva independentei judecatorilor, in conditiile in care magistratul este suveran pe solutiile sale, acestea neputand fi verificate decat prin intermediul cailor de atac prevazute de lege.

Revenind la eliberarea lui Cristian Popescu Piedone (foto), dar si a altor doua angajate ale Primariei Sectorului 4 – Larisa Luminita Ganea si Aurelia Iofciu, acuzate de complicitate la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit si complicitate la fals intelectual – aceasta a fost dispusa prin incheierea nr. 1167/CO/DL din dosarul 40055/3/2015, din 11 noiembrie 2015, care se regaseste atasata integral la finalul articolului. In curpinsul acesteia, Luchian Constantinescu arata ca, in pofida opiniei judecatorului de la Tribunalul Bucuresti care a dispus arestarea celor trei inculpati, probele administrate pana la acel moment nu contureaza convingerea unei suspiciuni rezonabile privind savarsirea de catre Piedone si cele doua angajate ale Primariei Sectorului 4 a infractiunilor de care sunt acuzati. In acest context, judecatorul Luchian Constantinescu precizeaza ca nu sunt indeplinite conditiile necesare angajarii raspunderii penale a inculpatilor pentru infractiunile de abuz in serviciu si fals intelectual.

Iata un fragment din incheierea judecatorului Luchian Constantinescu de la Curtea de Apel Bucuresti:

„In dezacord cu opinia exprimata de judecatorul de la Tribunal, Curtea apreciaza ca probele administrate pana la momentul examinarii sesizarii referitoare la arestarea preventiva, nu formeaza convingerea unei suspiciuni rezonabile privind savarsirea de catre inculpati a infractiunilor pentru care sunt cercetati.

Avand in vedere particularitatile cauzei, precum si solutia care urmeaza a fi adoptata in calea de atac formulata de inculpati, Curtea considera ca se impune, pe langa evaluarea probelor in acuzare si in aparare, o analiza a continutului constitutiv al infractiunilor care formeaza obiectul anchetei in desfasurare, bineinteles intr-o maniera provizorie si rezonabila, pentru a nu influenta solutia ce va fi pronuntata la sfarsitul procesului penal.

Astfel, potrivit art. 297 alin.1 din Codul penal, constituie infractiunea de abuz in serviciu fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice.

Conform art. 132 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, in cazul infractiunilor de abuz in serviciu sau de uzurpare a functiei, daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale de pedeapsa se majoreaza cu o treime. In aceasta forma infractiunea se savarseste, din punct de vedere subiectiv, cu intentie directa, fiind necesar ca functionarul public sa fi actionat sub impulsul acestui mobil special, respectiv al obtinerii unui folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.

In privinta infractiunii de fals intelectual, prevazute de art. 321 din Codul penal, este necesar ca functionarul public, cu prilejul intocmirii unui inscris oficial, intentionat sa altereze faptele, datele sau imprejurarile pe care actul respectiv este destinat sa le probeze.

In speta, pentru a se retine existenta unei suspiciuni rezonabile ca au fost savarsite aceste infractiuni si care sa justifice luarea unor masuri preventive, este necesar ca probele administrate sa releve faptul ca inculpatii au urmarit sa obtina pentru ei sau pentru actionarii Clubului Colectiv un folos injust, un profit necuvenit, constientizand ca legislatia privitoare la protectia impotriva incendiilor ar trebui interpretata in sensul ca Primaria Sectorului 4 avea obligatia de a verifica existenta autorizatiei P.S.I. si ca Hotararea Consiliului Local nr. 22/29.02.2012 care reglementeaza procedura obtinerii acordului de functionare pentru agentii economici ar incalca aceasta legislatie.

In opinia Curtii, aceste conditii necesare angajarii raspunderii penale a inculpatilor pentru infractiunile de abuz in serviciu si fals intelectual nu sunt indeplinite in stadiul actual al anchetei, avand in vedere considerentele ce vor fi expuse in continuare.

In primul rand se remarca faptul ca pana la data solutionarii propunerii de arestare preventiva, in afara contactelor prilejuite de procedura de obtinere a avizului si autorizatiei de functionare, nu s-a conturat existenta altor relatii intre administratorii Clubului Colectiv, pe de-o parte si inculpatii POPESCU CRISTIAN VICTOR PIEDONE, GANEA LUMINITA LARISA si IOFCIU AURELIA, apropiati ai acestora sau alti functionari ai Primariei Sectorului 4 Bucuresti, pe de alta parte.

Relevanta in acest sens este declaratia lui Gancea Paul Catalin, administrator al Clubului Colectiv, care a fost audiat ca martor in prezenta cauza, acesta sustinand ca nu au fost facute sponsorizari pentru activitati desfasurate de Primaria Sectorului 4 prin SC COLECTIV CLUB SRL SA ori prin alte societati in care are calitatea de actionar sau administrator, nu a fost rugat de vreun functionar din cadrul Primariei Sectorului 4 sa gazduiasca evenimente la clubul Colectiv, nu i s-a cerut in mod direct sau prin persoane interpuse bani, bunuri sau alte servicii de catre functionarii publici in cadrul procedurii, nu a oferit asemenea foloase functionarilor, nu il cunoaste personal pe Popescu Cristian Piedone si nici pe vreun membru al familiei acestuia.

In al doilea rand, este foarte greu de acceptat din punct de vedere logic ca inculpatii si ceilalti functionari ai Primariei Sectorului 4 care isi desfasoara activitatea in Serviciul 'Autorizari Comerciale' sau in Directia Juridica au cunoscut sau au prevazut ca H.C.L. nr. 22/29.02.2012 privind aprobarea procedurii obtinerii acordului de functionare pentru desfasurarea activitatilor economice nu ar respecta legislatia in domeniul securitatii la incendiu si cu toate acestea, in decurs de mai multi ani, au acceptat sa incalce legea, riscand sa suporte sanctiuni chiar de natura penala.

Curtea are in vedere, in acest sens, ca potrivit art. 45 alin.1 si art. 49 alin.1 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, in exercitarea atributiilor de serviciu ce ii revin, Consiliul Local adopta hotarari, cele cu caracter normativ devenind obligatorii si producand efecte de la data aducerii lor la cunostinta publica.

Conform Hotararii nr. 55/28.08.2008 emisa de Consiliul Local al Sectorului 4 privind aprobarea procedurii obtinerii acordului de functionare pentru desfasurarea activitatilor economice in zonele publice, modificata si completata prin H.C.L. nr. 22/29.02.2012, rezulta care sunt conditiile pentru ca un agent economic sa obtina acordul de functionare.

Conform Anexei nr.2 a Hotararii nr. 22/29.02.2012, actele necesare eliberarii acordului de functionare sunt:

-cerere tip;

-BI/CI (asociat, administrator/reprezentant);

-Certificatul de inregistrare de la Oficiul Registrului Comertului;

-Actul constitutiv sau Statutul societatii comerciale, iar in cazul persoanelor fizice autorizate, al intreprinderilor individuale si familiale – rezolutie;

-Certificat constatator in baza Legii nr. 359/2004 emis de Biroul unic de pe langa Oficiul Registrului Comertului pentru punctul de lucru;

-Autorizatiile sau avizele necesare desfasurarii activitatii economice mentionate in anexa la Certificatul de inregistrare, emise de institutiile abilitate (autorizatie de mediu, sanitar veterinara, etc.);

Este de subliniat faptul ca in anexa la Certificatul de inregistrare de la Oficiul Registrului Comertului, la care se face trimitere, se mentioneaza 4 domenii pentru care solicitantii trebuie sa depuna, dupa caz, declaratii pe proprie raspundere ca sunt indeplinite conditiile de functionare, respectiv sanitar, protectia mediului, sanitar – veterinar si pentru siguranta alimentelor, protectia muncii, in concordanta cu art. 15 alin. 1 lit. b din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice.

-Dovada detinerii spatiului sau a structurii de vanzare de catre agentul economic in care este specificat ca spatiul este folosit ca punct de lucru;

-Contract de salubrizare si ultima chitanta de plata;

-Dovada achitarii taxei de eliberare a acordului de functionare;

-Schita amplasamentului solicitat pentru activitatea desfasurata pe domeniul public, dupa caz;

-Acordul asociatiei de locatari, cu specificarea expresa a orarului de functionare solicitat pentru orice unitate care solicita activitate cu program prelungit – dupa ora 22,00 sau non – stop;

-Declaratie pe proprie raspundere;

-Certificat fiscal din care sa rezulte ca solicitantul nu are datorii la bugetul local.

Asadar, printre actele necesare pentru obtinerea acordului de functionare nu se regaseste autorizatia de prevenire si stingere a incendiilor.

Potrivit art. 19 alin. 1 lit. e si art. 20 din Legea nr. 340/2004, competenta verificarii legalitatii actelor administrative ale consiliului local apartine prefectului; acesta poate verifica masurile intreprinse de primar sau de presedintele consiliului judetean in calitatea lor de reprezentanti ai statului in unitatea administrativ teritoriala si poate sesiza organele competente in vederea stabilirii masurilor necesare, in conditiile legii.

Or, pana in prezent, prefectul nu a sesizat nici un aspect care sa atraga atentia in sensul nelegalitatii H.C.L. sus – mentionate sau in legatura cu nerespectarea acesteia a H.G. nr. 1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendiu.

Curtea mai retine ca, din punct de vedere al masurii de respectare a securitatii la incendiu, potrivit Legii nr. 307/2006 agentul economic este obligat sa solicite si sa obtina autorizatiile de securitate la incendiu prevazute in H.G. nr. 1736/2006.

Ordinul nr. 3/2011 pentru aprobarea normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila este un act normativ emis de ministrul Administratiei si Internelor, iar Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta este institutia care are obligatia de a lua masuri pentru ducerea la indeplinire a dispozitiilor actului.

Astfel, articolul 23 prevede ca 'Inspectoratele, prin inspectiile de prevenire, pe timpul executiei obiectivului de investitii pana la emiterea autorizatiilor, verifica prin controale periodice, prin sondaj, respectarea executarii lucrarilor din documentatiile avizate privind indeplinirea cerintei esentiale 'securitate la incendiu', respectiv realizarea adaposturilor de protectie civila sau a punctelor de comanda'.

De asemenea, conform art. 28 alin. 2 din Legea nr. 307/2006 pentru apararea impotriva incendiilor 'Controlul de stat in domeniul apararii impotriva incendiilor se exercita, la nivel central, prin inspectia de prevenire si alte compartimente si unitati din structura sau subordinea Inspectoratului General, respectiv, la nivel local, prin inspectiile de prevenire din cadrul inspectoratelor, in scopul aplicarii unitare a prevederilor legale pe intregul teritoriu al Romaniei, potrivit competentelor'.

Potrivit art. 46 alin. 1 din aceeasi lege 'Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 44 se fac de catre personalul prevazut la art. 28 alin. (2)'.

Asadar, prerogativele principale privind apararea impotriva incendiului apartin Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta.

Art. 14. lit. f) din Legea nr. 307/2006 prevede ca primarul 'dispune verificarea indeplinirii masurilor stabilite prin avizele, autorizatiile si acordurile pe care le emite'.

Or, primarul nu emite autorizatia de prevenire si stingere a incendiilor, asadar nu intra in atributiile sale sa verifice daca agentul economic indeplineste masurile stabilite printr-o astfel de autorizatie.

Judecatorul de la Tribunal nu s-a aplecat insa cu suficienta atentie asupra legislatiei in acest domeniu, atribuind primarului responsabilitati in ceea ce priveste controlul in domeniul apararii impotriva incendiilor care, in realitate, apartin altei institutii, concluzionand doar pe baza unei interpretari discutabile ca eliberarea de catre Primarie a autorizatiei de functionare era conditionata de prezentarea autorizatiei la incendiu emise de Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta si ca acest aspect a fost cunoscut de catre inculpati.

Din probele administrate reiese ca administratorii Clubului 'Colectiv' au avut intalniri cu reprezentantii Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, modul in care acestia din urma si-au indeplinit atributiile de serviciu facand obiectul cercetarilor intr-un alt dosar penal instrumentat de D.N.A. – Sectia de combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari.

In contextul de ansamblu al faptelor astfel cum a fost retinut de catre Curte, imprejurarea ca cererea pentru obtinerea avizului de functionare a fost depusa in 06.11.2014 iar solicitantul nu s-a prezentat in termenul de 50 de zile prevazut pentru ridicarea actelor, dar cu toate acestea in 14.01.2015 documentele au fost eliberate, nu poate atrage o raspundere de natura penala a functionarilor din cadru Primariei Sectorului 4 Bucuresti.

Asadar, Curtea constata ca nu este indeplinita conditia generala prevazuta de art. 202 alin. 1 din Codul de procedura penala pentru a se dispune arestarea celor trei inculpati sau luarea unei alte masuri preventive fata de acestia, neexistand probe sau indicii temeinice din care sa rezulte suspiciunea rezonabila ca inculpatii au savarsit infractiunile pentru care sunt cercetati, motiv pentru care, in temeiul art art.4251 alin. 7 pct.2 lit. a Cod procedura penala va admite contestatiile, va desfiinta incheierea atacata”.

*Cititi aici integral incheierea prin care judecatorul Constantin Luchian Constantinescu de la CAB a dispus eliberarea fostului primar Cristian Popescu Piedone