Cel care astazi este cap de lista al Memoriului pentru aplicarea nediscriminatorie a OUG nr. 20/2016, prin care judecatorii cer Ministerului Justitiei sa elimine anomaliile din domeniul Justitiei si sa fie emise ordine de salarizare care sa corespunda real si efectiv rigorilor prevazute de legile in vigoare este si cel care in trecut a taxat la drepturi salariale mai multi judecatori, refuzandu-le drepturile banesti, conform cresterilor salariale de 5%, 2% si 11% dispuse in 2007. Este vorba despre co-presedintele Asociatiei Forumul Judecatorilor din Romania, judecatorul Dragos Calin (foto) de la Curtea de Apel Bucuresti care, in 2009, a respins recursurile declarate de nu mai putin de 28 de magistrati care isi cerereau drepturile salariale, in baza OUG nr. 10/2007.

Motivul pentru care judecatorul Dragos Calin, impreuna cu judecatoarele Daniela Georgeta Enache si Silvia Georgiana Ignat de la Curtea de Apel Bucuresti au respins cererile de acordare a drepturilor banesti cuvenite este unul halucinant: “Curtea retine ca acestea sunt tardive... constatam ca a fost depasit termenul de 10 zile prevazut in mod imperativ de lege”. Aceasta este explicatia Completului CAB pentru care s-au respins definitiv cererile a 25 dintre judecatorii care isi cerereau drepturile salariale.

Aspectele de mai sus se regasesc in Decizia nr. 4375R pronuntata in sedinta publica in data de 17 iunie 2009 in Dosarul nr. 2330/2/2009 solutionat de judecatoarea Daniela Georgeta Enache, in calitate de presedinte al Completului, si judecatorii Dragos Calin si Silvia Georgiana Ignat de pe rolul Sectiei a VII-a civila pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale a CAB, Hotarare pe care Lumeajustitiei.ro o prezinta exclusiv la finalului articolului.

Culmea, printre cei 25 de magistrati care si-au pierdut definitiv drepturile salariale obtinute in baza OUG nr. 10/2007 se afla si judecatorul Ionut Militaru, coleg de instanta si de Asociatie cu Dragos Calin, fiind la randul sau co-presedinte al Asociatiei Forumul Judecatorilor din Romania si semnatar al Memoriului adresat Ministerului Justitiei pentru aplicarea nediscriminatorie a OUG nr. 20/2016.

In motivarea Deciziei nr. 4375R, Completul format din judecatorii Calin, Ignat si Enache au retinut ca sanctiunea nerespectarii termenului de 10 zile o reprezinta decaderea din dreptul de a mai exercita calea de atac. Practic, decaderea din dreptul de a mai beneficia de drepturile salariale ce le reveneau magistratilor conform OUG nr. 10/2007.

Pe de alta parte, pentru trei dintre cei 28 de magistrati care si-au solicitat drepturile salariale, judecatorii Calin, Ignat si Enache au respins cererile apreciind ca nu se incadreaza in categoriile vizate de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007, iar pe cale de consecinta, nu pot beneficia de drepturile acordate prin acest act normativ.

Printre cei trei magistrati care si-au cerut drepturile salariale, insa au ramas cu ochii in soare pe motiv ca “nu se incadreaza”, se afla si presedintele Judecatoriei Ramnicu Valcea, judecatorul Bogdan Mateescu, la randul sau semnatar al Memoriului pentru aplicarea nediscriminatorie a OUG nr. 20/2016 si candidat la demnitatea de membru al CSM.

Altfel, la sedinta Plenului CSM din 23 august 2016 au participat si au fost destul de vocali pentru apararea drepturilor magistratilor atat judecatorul Bogdan Mateescu, cat si judecatorul Ionut Militaru, cei doi fiind semnatarii numarul 2 si 3 ai Memoriului. Pe prima pozitie in lista semnatarilor Memoriului il regasim pe judecatorul Dragos Calin, cel care in 2009 refuza drepturile salariale ale colegilor lor si cel care in 2016 se alatura demersului sutelor de magistrati... si cel care nu a luat parte la sedinta Plenului CSM din 23 august 2016.

Oare ce l-a determinat pe judecatorul Calin sa isi schimbe optica judiciara? Ce parere aveti?

Prezentam in continuare pasaje din Decizia nr. 4375R din dosarul nr. 2330/2/2009 de pe rolul Curtii de Apel Bucuresti:

"Analizand intregul material probator administrat in cauza, in raport de criticile formulate si de temeiurile de drept invocate de catre recurenti, cat si din oficiu, conform art.3041 C.pr.civ., Curtea retine urmatoarele:

In privinta recursurilor declarate de recurentii Puschin Corina, Feldioreanu Mariana, Rudareanu Mariana, Corneliac Elena, Mazilu Gabriela Cristina, Chirita Sandu Nicoleta Monica, Zeca Dorina, Popa Cornelia, Niculae Rodica, Marinescu Raluca Adriana, Militaru Ionut, Voina Victor Ionut, Rahaian Mihaela Oana, Giurchita Silviu Dumitru, Faget Liviu Eugen, Colina Petre, Cozma Mihai Paul, Carpinis Petre Danut, Popa Mocanu Iuliu Otonel, Popescu Lucian Dumitru, Zidaru Liviu Gheorghe, Ludusan Manuela, Ciubotaru (Perjaru) Mirela Monica, Cmeciu stefan Ciprian, Moteanu Luiza Ioan, Curtea retine ca acestea sunt tardive.

Astfel, sentinta recurata a fost comunicata recurentilor la data de 10.07.2008, iar recursurile , declarate prin aceeasi cerere, au fost depuse la data de 25.07.2008.

Potrivit art. 80 din Legea nr. 168 din 12 noiembrie 1999 privind solutionarea conflictelor de munca, termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicarii hotararii pronuntate de instanta de fond.

Avand in vedere data comunicarii hotararii instantei de fond si data declararii recursului, precum si dispozitiile art. 101 alin 1 Cpc. si ale art. 104 Cpc., constatam ca a fost depasit termenul de 10 zile prevazut in mod imperativ de lege.

Sanctiunea nerespectarii acestui termen este decaderea din dreptul de a mai exercita calea de atac, cf. art. 103 Cpc. care prevede ca „neexercitarea oricarei cai de atac si neindeplinirea oricarui alt act de procedura in termenul legal atrage decaderea, afara de cazul cand legea dispune altfel sau cand partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei”, in speta neexistand vreo dispozitie legala contrara, iar recurenta nefacand dovada vreunei imprejurari mai presus de vointa sa.

Prin urmare, Curtea va respinge recursurile ca tardiv declarate.

In ceea ce priveste recursul declarat de recurentii Roman Adrian, Lascu Gabriela, Mateescu Bogdan Mihai, Curtea retine urmatoarele:

Prin cererea de chemare in judecata, recurentii reclamanti au solicitat obligarea paratilor la acordarea de majorari salariale in procentele prevazute de dispozitiile art.1 al.1 din Ordonanta Guvernului nr.10/2007, respectiv 5% , 2% si 11%.

Curtea constata ca prima instanta a facut o interpretare si aplicare corecte a dispozitiilor legale relevante. Astfel, Ordonanta Guvernului nr. 10/2007 stabileste chiar in primul articol domeniul sau de aplicare sub aspectul categoriilor socio-profesionale si anume personalul contractual din sectorul bugetar, ale carui drepturi salariale sunt stabilite potrivit OUG nr.24/2000, privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar aprobata prin Legea nr.383/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si personalul care ocupa functii de demnitate publica, ale carui indemnizatii sunt stabilite potrivit anexelor nr.II si III la Legea nr.154/1998, privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel cum au fost majorate potrivit OG nr.3/2006.

Rezulta cu claritate ca recurentii reclamanti nu se incadreaza in aceste categorii vizate de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007, pe cale de consecinta, nu pot beneficia de drepturile acordate prin acest act normativ.

In speta, nu se aduce atingere principiilor egalitatii de tratament sau al nediscriminarii, asa cum sustin recurentii reclamanti, deoarece acestia nu se pot raporta decat la persoane aflate in situatii identice sau comparabile. Or, recurentii nu pot pretinde sa li se recunoasca anumite drepturi acordate altor categorii profesionale atat timp cat au un statut diferit de al acestora din urma, nu au aceleasi drepturi si nu sunt tinuti de aceleasi obligatii. Discriminarea nu este o cale de a beneficia de un anumit drept acordat altei persoane, ci inseamna a beneficia de un anumit drept ca o consecinta a identitatii sau similitudinii situatiei in care cele doua persoane se afla. Or, dupa cum in mod corect a retinut si tribunalul, recurentii nu se afla intr-o situatie identica sau similara cu cei vizati prin Ordonanta Guvernului nr. 10/2007.

Pentru aceste considerente, Curtea va respinge recursul formulat de recruentii Roman Adrian, Lascu Gabriela, Mateescu Bogdan Mihai, ca nefondat, nefiind incident vreunul din motivele de recurs prev. de art. 304 Cpc si neexistand un alt motiv de nelegalitate sau netemeincie a sentintei recurate".

*Cititi aici integral Decizia CAB