Judecatorii Camelia Bogdan (foto) si Alexandru Mihai Mihalcea de la Curtea de Apel Bucuresti sunt, fara echivoc, cei mai competenti magistrati. In descurs de o luna, au intrat aproape zilnic in dosare aflate pe rolul CAB, au stat ore intregi in sala de judecata, au finalizat cu maxima celeritate mai multe cauze si, cel mai important, au finalizat de redactat motivarea Hotararii nr. 888 din 8 august 2014, din dosarul "Telepatia", in care l-au condamnat definitiv pe fondatorul Partidului Conservator, Dan Voiculescu, la 10 ani de inchisoare. Rapiditatea cu care judecatorii CAB Camelia Bogdan si Alexandru Mihai Mihalcea au redactat motivarea ii surprinde chiar si pe cei mai experimentati magistrati, stiindu-se ca dosarul de privatizare al Institutului de Cercetari Alimentare (ICA) contine foarte multe volume si este extrem de greoi. Trebuie insa tinut cont si de faptul ca cei doi magistrati nu au avut prea multe de facut, dat fiind ca au respins in timpul judecatii cauzei toate solicitarile avocatilor, iar cercetarea judecatoreasca a fost practic inexistenta. De precizat si ca motivarea este plina de greseli de redactare, exprimare sau cacofonii si se bazeaza exclusiv pe demontarea declaratiilor facute in timpul asa ziselor audieri ale inculpatilor, mizandu-se pe contradictiile din unele declaratii sau mai degraba pe deductii bazate pe declaratiile martorilor.

Hotararea, care se intinde pe 224 de pagini, nu este practic o motivare, ci o redare a unor pasaje din timpul sedintelor de judecata, pe alocuri, judecati de valoare despre "inculpati fericiti" si "inculpati nefericiti", "oferta trucata”, “subevaluarea vadita”, “mod parsiv”, “spalatorul de bani Dan Voiculescu” emise de judecatorii Mihalcea si Bogdan, date din rapoarte, concluzii ale instantei de fond si... cam atat.

Spre exemplu, ne-a atras atentia comparatia pe care a retinut-o in motivare Completul CAB si care apartine ex-ministrului Comunicatiilor, Sorin Pantis. Referindu-se la modul de calcul al valorii de piata a intreprinderii ICA, CAB a stabilit ca "in expunerea motivelor de apel, apelantul inculpat a mentionat ca pentru stabilirea valorii activelor intreprinderii ICA, se ia in considerare valoarea cladirilor, apoi valoarea terenului, apoi valoarea dreptului de folosinta asupra terenului si a cladirilor si se aduna toate acestea pentru a se realiza in mod „caragialesc” „un total gen una la primarie si alta la prefectura” si de aici rezulta un prejudiciu de 60 de milioane de euro, in conditiile in care nu exista o lucrare stiintifica certa".

In Hotarare mai exista si fraze care nu au finalitate sau sunt lipsite de sens, cum ar fi aceasta: "Mai mult modul in care acestea au fost evaluate de expertul DNA, doamna N. si expertul avut in vedere de instanta de fond, cu inlaturarea expertizelor efectuate de B. si H., administrate la ICCJ."

sau aceasta: "Societatea s-a nascut 23.05.2002, iar in 06.03.2003 nu mai facea parte. Dupa ce societatea a avut o denumire si un statut, s-a oprit."

sau aceasta: "Curtea mai constata ca dupa finalizarea acestui proces de privatizare inculpatul, care deja fusese administrator al uneia dintre firmele care ii apartineau grupului Grivco si erau controlate de inculpatul Voiculescu, a ales secretar executiv al Partidului Conservator, iar dupa intrarea acestei formatiuni la guvernare a fost numit vicepresedinte al AVAS prin Decizia Primului- ministru nr. 429/14.09. 2004, institutie in care ulterior a ajuns in inculpatul Pop Flavius."

sau aceasta: "In ceea ce priveste faptul ca procurorul a sarit peste etapa si relatare libera si a trecut direct la etapa intrebarilor cu ocazia audierii inculpatului Popa, Curtea nu poate considera ca acest aspect nu produce nici o atingere normelor procesuale care sa fie relevanta sub aspectul veridicitatii acestei declaratii sau care aduca atingere principiilor loialitatii sau legalitatii administrarii probelor in procesul penal."

Judecatorii Camelia Bogdan si Alexandru Mihai Mihalcea au evidentiat ca in instrumentarea dosarului "Telepatia" organul de urmarire penala si prima instanta de judecata a fost preocupata de stabilirea situatiei de fapt, "in sensul evitarii administrarii numai a acelor probe care conduc la stabilirea vinovatiei inculpatilor si a interpretarii acestor probe spre acest obiectiv, fara a se omite a se da vreun raspuns incercarii inculpatilor de a dovedi corectitudinea si legalitatea operatiunilor derulate in cadrul procesului de privatizare al S C ICA SA".

Pe langa aceasta, CAB precizeaza ca "pe parcursul desfasurarii judecatii in faza procesuala a apelului, la termenele de judecata din datele de 07.07.2014 si 04.08.2014, au fost reaudiati inculpatii, declaratiile date de catre acestia fiind consemnate si atasate la dosarul cauzei". Nu precizeaza insa si conditiile in care s-au facut audierile si nici timpul alocat acestora, contestate cu vehementa atat de avocati, cat si de o parte a opiniei publice si care pot duce cauza "Telepatia" la CEDO pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil.

Spre finalul documentului se regaseste o fraza care noua ne-a atras atentia in mod deosebit: “Romania va face obiectul celei de-a V-a runde de evaluari Moneyval, potrivit Metodologiei adoptate in baza noilor recomandari FATF din februarie 2012, si pentru aducerea la indeplinire a masurilor asiguratorii dispuse prin incheierea de sedinta din 1.07.2014, Curtea a desemnat in mod corect pentru aducerea la indeplinire a acestor masuri care sunt executorii atat Administratiile Finantelor Publice de sector in incinta carora se afla bunurile cu privire la care s-a dispus sechestru asigurator, respectiv de la domiciliile numitelor Voiculescu Camelia Rodica si Voiculescu Corina-Mirela”.

CAB se face ca motiveaza

"Curtea, analizand motivele de apel sub toate aspectele de fapt si de drept, constata ca Tribunalul a analizat in mod corect situatia de fapt, prin raportare la ansamblul probatoriului administrat in ambele faze ale procesului penal. Totodata, efectuand propriul demers analitic, cu privire la situatia de fapt prin raportare la ansamblul probatoriului administrat atat in faza de urmarire penala, in fata instantei de fond si in prezenta cale de atac, retine urmatoarele..."

Dupa aceste doua fraze urmeaza o insiruire de date care arata cum a decurs procesul de privatizare al ICA, care a fost aportul lui Dan Voiculescu in acest proces, dar si ce implicare au avut restul inculpatilor din dosar:

"De mentionat ca declaratiile date de inculpatul Mencinicopschi a rezultat ca acesta nu a avut nici o implicare in desemnarea membrilor A.G.A sau cenzorilor SC "Institutul de Cercetari Alimentare"SA Bucuresti. De fapt, acesta s-a rezumat in realitate la a declara ca nu avea cunostinte despre ceea ce se intampla din punct administrativ sau legal cu SC "Institutul de Cercetari Alimentare"SA Bucuresti, el fiind de fapt implicat doar in procesul de cercetare. Aceasta atitudine a inculpatului este evident nesincera avand in vedere declaratiile date de catre inculpatii Baciu sau Sin, martorii A.T. sau S. E. care au aratat ca toate deciziile manageriale luate in cadrul societatii erau cele impuse prin vointa inculpatului Mencinicopschi. De asemenea, din declaratiile date de inculpatul Sin rezulta ca inculpatul Mencinicopschi i-a precizat ca el facuse toate demersurile pentru transformarea Institutului de Cercetari Alimentare in societate pe actiuni pentru a se putea colabora mai bine cu SC „GRIVCO” SA. De mentionat la acest moment si faptul ca acest inculpat era la acel moment implicat si in viata politica fiind membru si ulterior membru in biroul permanent al formatiunii politice create si conduse de inculpatul Voiculescu.Revenind la desemnarea membrilor A.G.A sau cenzorilor SC "Institutul de Cercetari Alimentare"SA Bucuresti, Curtea constata din declaratiile date de catre inculpatii Sin, Baciu sau Ene Vica sau de catre martorul Stroia Alexandru ca inculpatul Mencinicopschi a avut un rol nu numai activ ci determinant in desemnarea membrilor A.G.A sau cenzorilor SC "Institutul de Cercetari Alimentare"SA Bucuresti. (...) Analizand si situatia persoanelor care in final au fost desemnate in cadrul consiliului de administratie sau cenzorilor SC "Institutul de Cercetari Alimentare"SA Bucuresti, Curtea constata ca acestia au fost, printre altii inculpatii Pop Flavius Adrian, Mencinicopschi, Petre Alexandru, Marinescu Grigore si Ene Vica. Curtea constata si de aceasta data ca ultimii trei inculpati mentionati erau persoane angajate sau care dobandeau sume de bani din colaborarea cu societatea SC „BENEFICA”SA Bucuresti, societate ce facea parte din grupul GRIVCO, grup de societati aflat sub conducerea inculpatului Voiculescu. Un alt element interesant este si acela ca actul juridic care a condus la colaborarea dintre inculpatul Petre Alexandru si SC „BENEFICA”SA, contractul nr. 34/29.12.2000 a fost avizat din punct de vedere juridic de sotia inculpatului Sandu Jean Catalin.

De asemenea, pentru a consfinti concluzia ca aceste numiri nu au fost unele aleatorii determinate de simple si repetate coincidente, trebuie observat si faptul ca, potrivit declaratiilor date de martora S.M., inculpatul Petre Alexandru era singura persoana care facea contactul dintre SC”Expert Consult MP”SRL Bucuresti si SC GRIVCO SA".

In ce priveste dreptul de proprietate al SC Grivco SA asupra constructiilor situate pe terenul ICA, dobandit ca urmare a incheierii unei conventii datate in 28.02.2003, CAB a constata ca "redeventa ce se cuvenea potrivit contractului de superficie nu urma a fi platita catre SC ICA SA Bucuresti ci catre SC BIOPROD SA Bucuresti, ceea ce insemna in realitate ca SC GRIVCO SA si inculpatul Voiculescu plateau aceste sume de bani unei alte firme controlate ca structura financiara si a actionariatului in proportie covarsitoare tot de catre SC GRIVCO SA si inculpatul Voiculescu": "Curtea considera ca nu are nici o relevanta sub aspectul vaditei intentii a acestuia de a diminua patrimoniul societatii cine sau in ce mod fusese redactat actul atat timp cat conventia stipula clar ca SC ICA SA nu urma sa primeasca redeventa ce i se cuvenea in mod normal".

Instanta arata in motivare ca expertul Marian Gheorghe Domnisoru trebuia sa verifice modalitatea in care s-a facut reevaluarea terenurilor si a constructiilor apartinand ICA, intrucat "aceasta evaluare a pachetului de actiuni al SC ICA SA Bucuresti este cea care a stat la baza procesului de privatizare al societatii si dobandirii acesteia de catre firma controlata de inculpatul Voiculescu la un pret infim raportat la valoarea reala a bunurilor imobile pe care le detinea aceasta societate".

Dupa acesta precizare CAB vorbeste despre valoarea reala a bunurilor dobandite cu ocazia privatizarii ICA si constata ca "prin insusirea Notei cu privire la privatizarea societatii, au stabilit cu intentie o valoare a pachetului de actiuni mai mica de 94,5 ori decat valoarea comerciala a acestuia, valoarea totala a subevaluarii fiind de 289.507.926.860 Rol ( 7.817.145 euro) calculata ca fiind diferenta dintre valoarea de piata stabilita in baza raportului expertului evaluator evaluator - de 292.610.883.860 lei ROL si valoarea stabilita de A.D.S. prin raportul de evaluare simplificat".

Iata ce a retinut CAB:

"Curtea constata si cu aceasta ocazie ca exista un succesiune neintrerupta de aspecte ce tin de nelegalitatea acestui proces de privatizare precum si un sir continuu de „coincidente” care converg spre un singur si sigur rezultat final, acela al dobandirii SC ICA SA de catre SC Grivco SA la un pret infim in raport de valoarea de piata pe care o aveau bunurile SC ICA SA. Trebuie observat modul parsiv in care inculpatul Mencinicopschi Gheorghe le-a prezentat inculpatilor Baciu Constantin si Sin Gheorghe documentatia deja intocmita cu privire la constituirea unui drept de superficie asupra terenurilor ce apartineau SC ICA SA, precum si pe cea care viza majorarea capitalului social a SC BIOPROD SA in conditiile in care nu se majorase proportional cota de participare SC ICA SA, incercand sa minimalizeze efectele juridice ale acestor acte, dandu-le asigurari ca totul este legal, iar acestia au acceptat sa semneze in virtutea relatiilor de prietenie si incredere pe care le aveau cu inc. Mencinicopschi Gheorghe.

De asemenea trebuie observate relatiile apropiate dintre inculpatul Voiculescu Dan si inculpatul Mencinicopschi Gheorghe , care au aratat in mod constant ca nu aveau o relatie altfel decat profesionala, sustineri ce sunt insa evident contrazise de declaratiile inculpatilor Sin Gheorghe, Baciu Constantin, Popa Corneliu, Domnisoru Gheorghe-Marian, in care precizeaza ca era de notorietate la nivelul Academiei, ca inculpatul Mencinicopschi Gheorghe urmarea sa privatizeze in favoarea SC GRIVCO SA pentru ca a fost recompensat prin sponsorizarea participarii sale la simpozioane in strainatate, precum si de implicarea pe care Mencinicopschi Gheorghe o avea in formatiunea politica condusa de inculpatul Voiculescu. Tot in sustinerea acestei concluzii vin si declaratiile inculpatului Domnisoru Gheorghe-Marian in sensul ca a purtat discutii cu inc. S. referitoare la intocmirea documentatiei de privatizare caruia i-a semnalat ca nu s-a publicat anuntul privind intentia de privatizare si ca fiind vorba de un institut ce apartinea statului roman ar fi fost necesar sa procedeze la intocmirea unui raport de evaluare de piata, dar nu cunoaste din ce motiv, inculpatul S. nu a dat curs acestor propuneri si i-a sugerat ca in Capitolul II al Notei sa mentioneze in fals, faptul ca publicarea anuntului privind intentia de vanzare a pachetului de actiuni s-a facut in M. Oficial nr. 344 din 23. 05. 2002, in care fusese publicata Hotararea de Guvern nr. 451/2002 privind infiintarea societatii. (...) Curtea retine ca pentru a se finaliza procesul de dobandire fruduloasa a acestui pachet de actiuni de catre inculpatul Voiculescu fara absolut nici un fel de inconvenient, la licitatie au participat doar SC GRIVCO reprezentata de inc. Pantis Sorin si inc. Mencinicopschi Gheorghe in nume propriu, fiind reprezentat de martorul B. O. D.. Desemnarea inculpatului Pantis in vederea participarii la licitatie din partea firmei GRIVCO avusese loc in conditiile in care in baza unei hotarari adoptate la data de 28.02. 2003 s-a incheiat conventia autentificata prin incheierea numarul 672/28.02.2003 prin care SC”I.C.A.”SA Bucuresti a recunoscut dreptul de proprietate al SC”Grivco”SA Bucuresti asupra constructiilor situate pe terenul in suprafata de 6.917,8 mp- astfel cum a rezultat din masuratorile cadastrale efectuate de catre SC”Topcad”SRL Bucuresti si a constituit un drept de superficie in favoarea acestei societati pe durata de existenta a constructiilor existente sau a celor pe care le-ar putea edifica in viitor pe acest teren societatea in cauza, in decursul duratei de existenta a constructiilor deja edificate, contra unei redevente de 3 USD/mp/an (inclusiv T.V.A) platita insa catre SC”Bioprod”SA Bucuresti".

Influenta lui Voiculescu si prietenia cu Sorin Pantis

Desi Sorin Pantis a negat constant ca ar fi intr-o relatie de prietenie cu Dan Voiculescu, judecatorii CAB sustin ca “aceste afirmatii nu pot fi reale”, data fiind situatia in care a avut loc privatizarea ICA:

"De asemenea, inculpatul Voiculescu Dan si-a exercitat influenta asupra inculpatului Pantis Sorin, membru al Partidului Conservator si director general executiv al SC”Grivco”SA Bucuresti pentru a participa impreuna cu inculpatul Mencinicopschi Gheorghe, in mod concertat si cu oferte trucate la licitatia organizata de A.D.S. pentru vanzarea pachetului de actiuni detinuta la SC”I.C.A.”SA Bucuresti. In ceea ce priveste sustinerea inculpatului Pantis ca nu este si nu a fost membru al Partidului Conservator, Curtea constata ca aceasta afirmatie este in mod vadit nesincera avand in vedere ca pe site-ul oficial al acestei formatiuni politice la data de 17.09.2007 acest inculpat apare, impreuna cu inculpatul Mencinicopschi, ca fiind membru al biroului permanent al partidului desemnat la propunerea presedintelui partidului. De asemenea, chiar daca la un moment dat acest inculpat a ocupat functia de ministru ceea ce il pozitiona deasupra inculpatului Voiculescu in ierarhia politica, Curtea constata ca odata cu incetarea acestei functii odata cu schimbarea guvernului de la acel moment, inculpatul Pantis a ocupat functia de director general al executiv al SC GRIVCO SA Bucuresti iar ulterior acesta a fost directorul general al nou infiintatei SC COMPANIA DE CERCETaRI APLICATIVE sI INVESTItII SA si aceasta fiind evident sub controlul aproape exclusiv al inculpatului Voiculescu. Or, chiar daca inculpatii Voiculescu si mai ales Pantis au declarat ca nu au o relatie deosebita, inculpatul Pantis afirmand chiar ca relatia acestora a constat in relatia profesionala in cadrul Academiei de stiinte Economice si intr-o misiune diplomatica comuna in anul 1998, Curtea considera ca aceste afirmatii nu pot fi reale in contextul situatiei de fapt. Astfel, inculpatul Voiculescu a aratat ca grupul Grivco a fost creat de catre el si il considera ca fiind „copilul sau”. Inculpatul Pantis a ocupat functia de director general al executiv al SC GRIVCO SA Bucuresti, principala societate din acest grup. Or, Curtea considera ca este imposibil de crezut ca inculpatul Voiculescu ar fi lasat administrarea unei societati pentru care nutrea o asemenea afectiune unei persoane pe care abia o cunostea si in care nu ar fi avut deplina incredere, indiferent de cat de bine pregatita profesional ar fi fost aceasta persoana. Desi inculpatul Pantis s-a aparat ca nu a avut nicio legatura cu desemnarea sa in calitate de reprezentant al SC GRIVCO SA la participarea la licitatia organizata de ADS, aceasta fiind rezultatul Adunarii Generale al Actionarilor, Curtea considera ca relatia de incredere mentionata anterior pe care o avea cu inculpatul Voiculescu Dan, a determinat desemnarea si participarea sa in calitate de reprezentant al SC GRIVCO, pentru ca inculpatul Voiculescu sa poata fi sigur de succesul operatiunii in care a fost implicata SC GRIVCO SA. Acest aspect rezulta chiar si din declaratia unui martor propus de inculpatul Voiculescu, respectiv, L.M., in care a aratat intr-adevar, ca hotararile in cadrul SC GRIVCO SA se luau de catre Consiliul de Administratie, care avea puteri largi, iar in momentul in care s-a luat hotararea participarii la licitatie au fost prezenti toti membrii AGA printre care si inc. Voiculescu , care a fost de acord cu aceasta hotarare. Prin urmare, desi hotararile se luau de catre membrii Consiliului de Administratie, acestea nu erau straine inculpatului Voiculescu Dan care de altfel, a fost si prezent in sedinta in care membrii Consiliului de Administratie au decis cu privire la acest aspect.

Reluand rationamentul de pana in prezent, Curtea constata ca implicarea si coordonarea de catre inculpatul Voiculescu a activitatii infractionale a celorlalti inculpati rezulta fara dubiu din modul in care s-au succedat evenimentele si din relatia analizata anterior dintre acest inculpat si persoanele care au avut un rol determinant in procesul de privatizare al ICA".

CAB recunoaste ca nu cunoaste circumstantele exacte ale privatizarii ICA, dar apreciaza ca toate privatizarile care s-ar fi facut in aceleasi conditii ar fi fost ilegale

"In al doilea rand Curtea constata ca circumstantele exacte ale acestor privatizari nu sunt cunoscute, in cazul de fata detaliile fiind cele conduc la stabilirea situatiei de fapt in mod corect, iar in lipsa unei cunoasteri exact a acelor circumstante nu se poate realiza o comparatie intre acest caz si celelalte situatii mentionate. insa, trebuie aratat ca in masura in care acele procese de privatizare ar fi fost realizate in acelasi mod ca privatizarea din prezenta cauza, fara a contesta validitatea acelor solutii din motivele aratate anterior, Curtea considera ca in orice situatii identice cu cea din cauza de fata solutia care s-ar fi impus ar fi fost aceea ce urmeaza a fi adoptata prin prezenta decizie.Prin urmare, fata de cele mentionate pana la acest moment, Curtea constata ca probele administrate in cauza au demonstrat ca practic inculpatul Voiculescu Dan si ceilalti inculpati au urmarit un scop comun care s-a si realizat prin adjudecarea pachetului de actiuni de catre SC GRIVCO SA la un pret derizoriu, ca urmare a subevaluarii cu intentie de catre ceilalti inculpati, care au confirmat documentatia ce a stat la baza dosarului de privatizare, acestea conducand la concluzia logica si fireasca ca inculpatul Dan Voiculescu a cunoscut ca pretul platit pentru pachetul majoritar al SC ICA SA, achizitionat in urma licitatiei organizata de ADS, este consecinta subevaluarii cu intentie a bunurilor societatii, realizata de catre ceilalti inculpati."

CAB a decis ca privatizarea ICA nu s-ar fi realizat fara influenta lui Dan Voiculescu

Mergand pe premiza ca Dan Voiculescu a fost “capul rautatilor” in procesul de privatizare a Institutului de Cercetari Alimentare, judecatorii Bogdan si Mihalcea il acuza pe fondatorul PC ca fara influenta sa asupra celorlalti inculpati din dosar, privatizarea ICA nu ar fi fost posibila: "Cu alte cuvinte, daca inculpatii din acest dosar nu ar fost influentati de catre inculpatul Voiculescu Dan si corelativ acestia nu ar fi incalcat dispozitiile legale in materia privatizarii si regulamentele de ordine interioara, in exercitarea functiilor indeplinite, incalcari care au condus la subevaluarea vadita a bunurilor societatii si a pachetului majoritar de actiuni, SC GRIVCO SA , cea mai importanta firma din cadrul grupului de firme detinute de inc. Voiculescu Dan, nu ar fi achizitionat niciodata pachetul majoritar de actiuni cu suma derizorie de 104.730 euro, ce reprezenta un pret absolut infim raportat la valoarea bunurilor dobandite."

Fiicele lui Dan Voiculescu au fost considerate “persoane de buna credinta”in contractul de donatie a bunurilor apartinand fondatorului PC catre acestea

"Curtea constata astfel ca ultimul act material al infractiunii de spalare a titlurilor de participare de catre inculpatul Voiculescu s-a realizat ca urmare a dobandirii a 92,40955% din capitalul social total, in conditiile expuse anterior, pasul final fiind cel al unei operatiuni de majorare de capital in numerar la care a subscris exclusiv inculpatul Voiculescu Dan cu suma de 40.000.000.000 ROL cand practic nivelul participatiei sale a crescut la 92,40995 % iar ulterior, a intervenit contractul de donatie prin care acesta a donat celor doua fiice ale sale, pe care procurorul le-a considerat a fi persoane de buna credinta bunurile dobandite prin fapta prevazuta de legea penala, asupra carora Curtea urmeaza sa explice obligativitatii instituirii masurii de siguranta a confiscarii speciale".

CAB: "Curtea nu poate ajunge decat la concluzia ca inculpatul Voiculescu si-a exercitat influenta asupra coinculpatilor, iar acestia au actionat in realizarea scopului urmarit, de adjudecare a pachetului majoritar de actiuni al SC ICA SA la un pret derizoriu"

"Curtea mai retine ca fiecare dintre cei trei cenzori ai ICA era in sfera de influenta financiara a inculpatului Voiculescu, inculpata Ene fiind presedinta a consiliului de administratie a SC BIOPROD, iar ceilalti doi inculpati fiind angajati ai SC EXPERT CONSULT MP SRL, firma ce asigura consultanta pentru SC BENEFICA SA, aceste doua societati facand parte din grupul Grivco condus de inculpatul Voiculescu.

In raport de intregul probatoriu mentionat anterior, Curtea nu poate ajunge decat la concluzia ca inculpatul Voiculescu si-a exercitat influenta asupra coinculpatilor, iar acestia au actionat in realizarea scopului urmarit, de adjudecare a pachetului majoritar de actiuni al SC ICA SA la un pret derizoriu, de numai 104.730 euro, de catre GRIVCO SA. Mai mult, actiunile ulterioare adjudecarii pachetului de actiuni denota fara dubiu intentia inculpatului Voiculescu de a dobandi aceste bunuri imobiliare care au stat ulterior la baza incheierii unor contracte ce au generat sume importante de bani, precum contracte de credit bancar sau contractul de inchiriere cu ROMTELECOM SA. Curtea retine ca, din modalitatea in care s-a desfasurat procesul de privatizare, din modul in care au fost implicati in acest proces si in conducerea ICA atat de multe persoane ce aveau interese financiare sau politice legate de persoana inculpatului Voiculescu, din chiar modul in care a avut loc licitatia trucata prin care s-a ajuns la adjudecarea pachetului de actiuni al ICA coroborat cu repetata incalcarea de catre coinculpatii din dosar a normelor privind privatizarea, din totalitatea contractelor incheiate de inculpatul Voiculescu Dan , atat inainte, in timpul si dupa finalizarea operatiei de privatizare, nu se poate concluziona decat ca intentia inculpatului Voiculescu a fost de la bun inceput sa acapareze bunurile imobiliare ale ICA fara insa a fi nevoit sa si plateasca statului roman sumele de bani ce i se cuveneau, operatiune in care a fost sprijinit prin actiunile celorlalti inculpati. In acelasi sens, toate operatiunile comerciale, contractele incheiate succesiv de catre inculpat si firma SC GRIVCO SA Bucuresti ca si activitatea infractionala derulata de ceilalti coinculpati care au actionat prin incalcarea dispozitiilor legale aplicabile in domeniul privatizarii, in realizarea scopului urmarit de inculpatul Voiculescu Dan, demonstreaza ca adjudecarea pachetului de actiunila un pret derizoriu, de catre Sc Grivco nu s-a realizat in mod intamplator, distinct de activitatea celorlalti inculpati ci dimpotriva, demonstreaza ca inculpatul si-a exercitat influenta si autoritatea asupra celorlalti inculpati".

CAB: “Nu se poate retine incidenta autoritatii de lucru judecat a unei solutii pronuntate de catre altcineva decat o instanta de judecata care solutioneaza cauza in mod definitiv”

In timpul procesului, Dan Voiculescu a invocat principiul non bis in idem, respectiv autoritatea de lucru judecat, si a cerut sa se aiba in vedere ca se impune desfiintarea hotararii primei instante si rejudecarea cauzei cu privire la acuzatia de spalare de bani – Dan Voiculescu fiind acuzat ca ar fi cunoscut ca aportul sau de capital vine langa bunurile pe acea procedura a repartizarii care a fost urmata cu nerespectarea normelor in materie, respectiv subevaluare – si a solicitat sa fie apreciata notiunea de „cunostea” sub efectul rezolutiei de neincepere a urmaririi penale care era emisa din iunie 2005.

Instanta a apreciat insa ca incidenta autoritatii de lucru judecat poate fi retinuta doar de o instanta de judecata care solutioneaza cauza definitiv:

"In ceea ce priveste aplicarea principiului non bis in idem invocata de inculpatul Voiculescu cu privire la solutiile de netrimitere in judecata din anul 2005, Curtea constata ca, potrivit unei jurisprudente constante, nu se poate retine incidenta autoritatii de lucru judecat a unei solutii pronuntate de catre altcineva decat o instanta de judecata care solutioneaza cauza in mod definitiv, principiul fiind aplicabil inclusiv unor solutii adoptate de un procuror, indiferent daca sunt sau nu contestate. (...) In consecinta, instanta nu poate dispune incetarea procesului penal, pentru existenta autoritatii de lucru judecat, in aplicarea principiului non bis in idem, daca procedura penala intentata impotriva inculpatului nu a fost inchisa definitiv, potrivit dreptului national al acestui stat, ci numai provizoriu".

CAB a mers pe aplicare globala a normelor penale

"In ceea ce priveste incadrarea juridica a faptelor inculpatilor din prezenta cauza, Curtea constata ca de la data pronuntarii sentintei apelate si pana in prezent normele de drept penal material au fost modificate prin intrarea in vigoare a Noului Cod Penal la data de 01.02.2014.

In ceea ce priveste legea penala mai favorabila, Curtea apreciaza ca in cauza nu pot fi combinate dispozitiile din legile succesive considerate mai favorabile cu privire la fiecare institutie aplicabila, fiind posibila doar aplicarea globala a fiecareia dintre legile in vigoare si stabilirea in urma acestei operatiuni a acelei dintre cele doua legi care permite o solutie mai favorabila situatiei fiecarui inculpat, in raport de institutiile concret aplicabile in cauza. O combinare a dispozitiilor din mai multe legi succesive contravine atat principiului separatiei puterilor in stat (subrogand judecatorul puterii legiuitoare care a inteles sa adopte o lege in ansamblul sau, subordonand modalitatea de reglementare unor obiective finale de politica penala), dar si principiului egalitatii in fata legii (prin stabilirea unei situatii mai bune inculpatilor care sunt judecati in aceasta perioada si in raport de cei care au savarsit faptele anterior intrarii in vigoare a legii noi si au fost deja condamnati definitiv anterior acestui moment si fata de cei care au savarsit faptele integral dupa intrarea in vigoare a legii noi).

Aceasta interpretare corespunde jurisprudentei Curtii Constitutionale cu privire la crearea unei ”lex tertia”, jurisprudenta care se regaseste in considerentele mai multor decizii in care Curtea a analizat constitutionalitatea unor dispozitii legale noi, de natura a crea o situatie mai favorabila. Astfel, in considerentele deciziei 1740/08.11.2011, Curtea Constitutionala a precizat ”Cat priveste determinarea concreta a legii penale mai favorabile, este de observat ca aceasta vizeaza aplicarea legii, si nu a dispozitiilor mai blande, neputandu-se combina prevederi din vechea si din noua lege, deoarece s-ar ajunge la o lex tertia, care, in pofida dispozitiilor art. 61 din Constitutie, ar permite judecatorului sa legifereze”. ”Determinarea caracterului "mai favorabil" are in vedere o serie de elemente, cum ar fi: cuantumul sau continutul pedepselor, conditiile de incriminare, cauzele care exclud sau inlatura responsabilitatea, influenta circumstantelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativa, recidiva etc. Asa fiind, criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au in vedere atat conditiile de incriminare si de tragere la raspundere penala, cat si conditiile referitoare la pedeapsa. Cu privire la aceasta din urma pot exista deosebiri de natura (o lege prevede ca pedeapsa principala amenda, iar alta inchisoarea), dar si deosebiri de grad sau cuantum privitoare la limitele de pedeapsa si, evident, la modalitatea stabilirii acestora in mod concret.

In ceea ce il priveste pe inculpatul Voiculescu Dan, avand in vedere limitele speciale ale infractiunii pentru care se va dispune condamnarea inculpatului, astfel cum acestea erau anterior datei de 01.02.2014, care a adus odata cu ea Noul Cod Penal si modificarea Legii 656/2002, prin coborarea limitei de pedeapsa pentru infractiunea de spalare a banilor de la 12 la 10 ani, dar si Legii nr 78/2000 prin abrogarea sectiunii in care erau prevazute infractiunile in legatura directa cu ifractiunile de coruptie,, Curtea constata ca lege penala mai favorabila in cazul acestuia este noua reglementare penala. (...)

Cu titlu prealabil, achiesand la situatia de fapt retinuta de prima instanta, in temeiul art. 386 alin. 1 C.p.p. Curtea va dispune schimbarea incadrarii juridice a faptei retinute prin actul de sesizare al instantei in ceea ce il priveste pe inculpatul Voiculescu Dan din infractiunea de spalare a banilor prevazuta de art. 29 alin. 1 lit. c din Legea 656/2002, modificata cu trimitere la art. 17 lit. e din Legea 78/2000, cu referire la art. 10 alin. 1 lit. a din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin 2 din Cp din 1969 in infractiunea de spalare a banilor prevazuta de art. 29 alin. 1 lit. b) si lit. c) din Legea 656/2002, modificata cu aplicarea art. 35 alin 1 din Cp si cu aplicarea art. 5 C.pen. Curtea ia act ca inculpatul Voiculescu Dan a disimulat originea bunurilor provenite din infractiunea de stabilire, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este actionar, comisa in cadrul actiunii de privatizare in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite - fapta prevazuta si pedepsita de dispozitiile art. 10 alin.1 lit.a din Legea nr. 78/2000, de catre ceilalti inculpati trimisi in judecata in prezenta cauza".

Cum justifica CAB infractiunea de spalarea de bani

"In cazul variantei normative prevazute la art. 29 alin. 1 lit. b), spalarea banilor are ca element material fie actiunea de ascundere, fie actiunea de disimulare a adevaratei naturi a provenientei, a situarii, a dispozitiei, a circulatiei sau a proprietatii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscand ca bunurile provin din savarsirea de infractiuni.

Atat actiunea de ascundere, cat si actiunea de disimulare, vizeaza, in fapt, un ansamblu de fapte concrete prin care spalatorul de bani urmareste sa confere o aparenta de legalitate produsului infractiunilor. Ascunderea sau disimularea in acceptiunile date mai sus se refera atat la bunul material, cat si la drepturile asupra bunului material provenit din infractiunea principala.

Sintagma „adevaratei naturi” se opune naturii aparente a bunului si are sensul de apartenenta reala licita sau ilicita a bunului in cauza la subiectul care a fost deposedat prin infractiunea primara, adica o ascundere sau disimulare a bunului precum si a titlului care sta la baza adevaratei naturi a bunurilor respective.

Ascunderea adevaratei naturi sau a provenientei bunurilor presupune savarsirea de acte de natura sa denatureze provenienta reala si a drepturilor efective asupra bunului provenit din infractiunea principala carora sa li se atribuie o identitate falsa aparent legitima. Prin situare se intelege denaturarea locului ocupat de bunul respectiv intr-o anumita ordine, ierarhie, facand sa se creada ca ocupa un alt loc decat cel real. in ceea ce priveste denaturarea dispozitiei asupra bunurilor sau asupra naturii drepturilor privind bunurile respective, aceasta are loc ori de cate ori autorul infractiunii principale ascunde caracterul real al dispozitiei date intermediarului de a executa o anumita operatiune financiara lasand sa se creada ca aceasta dispozitie se referea la o operatiune licita. Cu privire la „circulatia” bunurilor, se arata ca sfera acestei sintagme include actele de denaturare a adevaratei circulatii a valorilor ori a drepturilor asupra bunurilor intre parteneri la tranzactie, pretinzandu-se ca aceasta circulatie se refera la valori dobandite licit.

Urmarind disimularea originii ilicite a proprietatilor si fondurilor murdare, spalatorul de bani Dan Voiculescu a cautat, astfel sa rupa filiera dintre delictul principal, care constituie sursa fondurilor si veniturile obtinute din comiterea acestui delict, pastrand controlul permanent al fondurilor in scopul orientarii acestora spre destinatia dorita care ii va permite sa profite intr-o maniera cat mai discreta de beneficiile obtinute si sa le investeasca in afaceri profitabile.

Ca o consecinta a actiunilor de ascundere si disimularii, prin incheierea contractului de imprumut intre inculpatul Dan Voiculescu si SC ICA SA, bunurile provenite din privatizarea ilegala a fostului Institut de Chimie Alimentara au aparut in materialitatea lor intr-o alta lumina si cu o alta semnificatie in patrimoniul inculpatului Dan Voiculescu printr-o majorare de capital si o conversie a pretinsului imprumut acordat ICA in actiuni, fara nicio legatura cu provenienta lor ilicita, reala.

Sub aspectul urmarii imediate juridice, faptele inculpatului cu urmarile lor naturale semnalate au adus atingere relatiilor patrimoniale din sectorul financiar, bancar, de credit, etc. denaturand aceste relatii prin infuzia de valori provenite din infractiune.

Pe de alta parte, desi procesul spalarii banilor are ca trasaturi definitorii complexitatea, sofisticitatea, iar datorita multitudinii de posibilitati oferite de sistemul financiar, asistam la un proces de evolutie a tehnicilor de spalare a banilor in paralel cu modernizarea sistemelor de prevenire a flagelului, nu mai putin adevarat spalatorii de bani sunt cei care fixeaza nivelul de complexitate al operatiunilor de spalare: or, in cauza de fata, desi inculpatul le-a transmis fiicelor sale cu titlu gratuit o parte din bunurile dobandite prin privatizarea ilegala a fostului Chimie Alimentara, le-a interzis, totodata, acestora, sa dispuna de aceste bunuri in timpul vietii fara acordul sau. Curtea nu a fost investita insa cu acest act material al procesului de spalare a banilor. (...)

In cauza de fata, din coroborarea tuturor mijloace de proba administrate, Curtea a argumentat in mod judicios de ce a retinut ca dobandirea in nume propriu a titlurilor de participare ale SC”I.C.A.”SA Bucuresti de catre inculpatul Voiculescu constituie infractiunea de spalare a banilor si nu infarctiunea de tainuire, distinctia intre cele doua infractiuni urmand sa se faca prin prisma laturei subiective: astel, daca in cazul de tainuire inculaptul urmareste sau acceapta sa impieteze asupra infaptuirii justitiei, acordand ajutor altei persoane sa tainuiasca bunul dobandit prin savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, in prezenta cauza obiectivul prioriar urmarit si atins de inculpatul Dan Voiculescu a fost disimularea unor bunuri in scopul de a le introduce in circuitul civil dupa disimularea provenientei acestora".

CAB: “Acestia (n.red. - inculpatii) au aratat ca fosta ICA SA condusa de inculpatul Pantis, este o societate care functioneaza foarte bine in prezent, incercand sa induca ideea ca prin aceste operatiuni de preluare a SC ICA SA activitatea de cercetare a fost salvata. Chiar daca acest lucru ar fi adevarat, acest aspect nu are nici un fel de relevanta asupra bunei credinte cu care ar fi actionat inculpatii, din moment ce nu activitatea de cercetare era cea care i-a interesat in mod prioritar ci obtinearea unor bunuri extrem de valoroase contra unui pret absolut derizoriu”

CAB sustine ca, exceptandu-i pe Dan Voiculescu si Sorin Pantis, inculpatii aveau obligatia contractuala si morala de a proteja interesele financiare ale ICA, cu toate ca admite ca dupa privatizare activitatea de cercetare a Institutului a fost salvata. Haluciant insa, judecatorii CAB apreciaza ca acest aspect nu are niciun fel de relevanta asupra bunei credinte a inculpatilor, “din moment ce nu activitatea de cercetare era cea care i-a interesat in mod prioritar pe inculpati, ci obtinerea unor bunuri extrem de valoroase contra unui pret absolut derizoriu":

"Pentru individualizarea pedepselor in acest caz Curtea va lua in calcul gradul de pericol social pe care il prezinta cazul concret si persoana infractorilor, astfel incat sa se asigure scopul ei si sa se realizeze finalitatea raspunderii penale. Curtea are in vedere ca scopul pedepsei nu poate fi atins decat in masura in care aceasta corespunde gravitatii infractiunii, pericolului socual concret al acesteia, situatiei personale a infractorului, periculozitatii lui etc. Ca atare, vor fi avute in vedere dispozitiile legale referitoare la limitele prevazute de lege pentru pedepsele aplicabile in raport de infractiunile comise, gradul de pericol social al faptei si al autorului ei, imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala. In ceea ce priveste criteriile pe care le enumera art. 74 C.pen., Curtea constata ca inculpatii au fost judecati pentru comiterea mai multor infractiuni de coruptie si de spalare a banilor precum si alte infractiuni in legatura directa cu cele deja mentionate, care prin natura diferita si gravitatea lor, prin amploarea activitatii infractionale retinute, prin aceea ca a existat o pluralitate de inculpati, releva un grad de pericol concret ridicat, avand in vedere si ca acest gen de infractiuni, prin amploarea lor deosebita, aduc atingere unor importante valori proteguite de legea penala, respectiv prestigiul, autoritatea, credibilitatea organelor, institutiilor, organismelor statului, serviciilor publice, precum si corectitudinea, cinstea functionarilor care-si desfasoara activitatea in cadrul acestora, indeplinind functiile incredintate. De asemenea, prin cuantumul extrem de ridicat al prejudiciului pe care inculpatii l-au cauzat prin actiunile lor convergente s-a adus o atingere extrem de importanta intereselor patrimoniale legitime ale statului roman. Aceasta Curte considera foarte important sa se mentioneze in mod clar ca modalitatea in care acesti inculpati au actionat si prejudiciul extrem de ridicat pe care l-au cauzat reprezinta o atingere directa a intereselor fiecarui cetatean al acestui stat si denota o lipsa evidenta de respect fata de proprietatea statului si fata de normala si corecta functionare a institutiilor acestuia. Cu exceptia inculpatilor Voiculescu si Pantis, toti ceilalti inculpati erau fie angajati ai statului fie aveau obligatia contractuala si morala de a proteja interesele financiare ale SC ICA SA. Acestia au aratat ca fosta ICA SA, actualul SC CCAI, condusa de inculpatul Pantis, este o societate care functioneaza foarte bine in prezent, incercand sa induca ideea ca prin aceste operatiuni de preluare a SC ICA SA activitatea de cercetare a fost salvata. Chiar daca acest lucru ar fi adevarat, acest aspect nu are nici un fel de relevanta asupra bunei credinte cu care ar fi actionat inculpatii, din moment ce nu activitatea de cercetare era cea care i-a interesat in mod prioritar ci obtinearea unor bunuri extrem de valoroase contra unui pret absolut derizoriu, bunuri de care s-au folosit ulterior pentru a obtine alte sume extrem de importante de bani. Faptul ca SC CCAI, condusa de inculpatul Pantis, este o societate care functioneaza foarte bine in prezent nu reprezinta decat o stare de normalitate avand in vedere ca de la data dobandirii acesteia interesul inculpatilor, ca in cazul oricarei afaceri, este acela de a obtine profit".

In continuarea motivarii, Curtea de Apel Bucuresti revine si sustine ca procesul de privatizare s-a finalizat prin pierderi enorme:

“De asemenea, Curtea considera ca modul in care sunt sanctionati acesti inculpati trebuie sa reprezinte o riposta ferma si dura a societatii fata de fenomenul coruptiei si fata de persoanele care comit infractiuni economice, precum si un puternic semnal de alarma in primul rand catre orice persoana, indiferent de functia pe care o ocupa, notorietatea acesteia, potenta financiara sau mediatica de care ar dispune, cu mesajul ca, indiferent de oricare dintre acesti factori, sau alte tertipuri menite sa intarzie justitia penala, savarsirea unei infractiuni nu trebuie sa fie ignorata si nu va ramane nepedepsita.

Mai ales in contextul importantei deosebite pe care l-a avut pentru societatea romaneasca procesul de privatizare ce s-a finalizat prin pierderi enorme suportate pana la urma de fiecare cetatean onest, pedepsele ce urmeaza a fi aplicate in aceasta cauza trebuie sa conduca la crearea unei stari de temere pentru cei ce comit astfel de infractiuni si sa conduca la un climat in care orice persoana, indiferent de inaltimea sau importanta functiilor pe care le detine sau le-a detinut, sa reflecteze asupra faptului daca sunt sau nu dispusi sa plateasca cu propria libertate atunci cand se lasa angrenati in activitati ilicite in favoarea unor alte persoane influente. Pentru aceste motive, Curtea va aplica inculpatilor pedepse cu inchisoarea, care vor indreptate spre maximul special prevazut de lege, in functie de criteriile mentionate anterior, pedepse ce vor fi executate in regim de detentie.

Sub acest aspect instanta va mai retine ca masurile dispuse impotriva persoanelor care sunt acuzate si fata de care exista probe ca au comis infractiuni economice generatoare de profituri uriase trebuie sa reflecte si mesajul social transmis prin intermediul sistemului judiciar”.

CAB despre infractorii fericiti si infractorii nefericiti

“Curtea, pornind de la premisa corectei intelegeri a profilului criminologic al infractorului financiar (investigatorii au constatat ca un infractor financiar fericit este cel care ramane cu banii in conturi, isi asuma posibilitatea de a suporta mecanismul represiv al statului, deoarece, atunci cand va termina de executat forma de constrangere a libertatii la care este supus, in vederea „reeducarii” va avea suficiente resurse pe care va putea, eventual sa le introduca in circuitul financiar, in scopul justificarii provenientei legale a veniturilor. Infractorii fericiti beneficiaza, de cele mai multe ori, de consultanta in schemele infractionale ce le intreprind, planificandu-si activitatea infractionala pe o perioada de minim 10 ani. Ei isi asuma riscul de a fi prinsi cam in al saptelea an. Infractorii nefericiti sunt cei care, la sfarsitul procesului penal, nu au posibilitatea sa-si dovedeasca nevinovatia, iar fondurile obtinute din activitati ilicite sunt confiscate), observa ca in prezenta cauza nu doar restrangerea libertatii individuale ocazionata de executarea in detentie a pedepsei inchisorii este conditia sine qua non pentru restabilirea ordinii de drept, a preventiei generale si speciale, ci se impune si aplicarea politicii de control social axate pe confiscarea bunurilor obtinute in mod fraudulos, pentru a preveni, in viitor, savarsirea unor infractiunilor generatoare de profit si a inlatura starea de pericol prin lasarea produsului infractiunii predicat a infractiunii de spalare a banilor savarsite de inculpatul Dan Voiculescu in circuitul civil, pentru reducerea motivatiei acestuia in implicarea in astfel de activitati criminale, dar si pentru reducerea capitalului operational folosit in vederea continuarii unor astfel de activitati”.

Donatia lui Dan Voiculescu catre fiicele sale

"Curtea va justifica posibilitatea confiscarii a produsului infractiunilor deduse judecatii, dar si a bunurilor si banilor obtinuti din exploatarea bunurilor supuse confiscarii, precum si a bunurilor produse de acestea de catre inculpatul Dan Voiculescu si de intervenientii Sc Grupul Industrial Voiculescu, Compania GRIVCO Sa Bucuresti si de catre Societatea Compania de Cercetari Aplicative si Investitii SA, Voiculescu Dan, Voiculescu Camelia Rodica, Voiculescu Corina-Mirela in lumina standardelor interne si internationale, avand in vedere necesitatea respectarii standardelor de protectie a drepturilor fundamentale, consacrate in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Se cuvine observat ca, in conceptia legiuitorului, este obligatorie confiscarea bunurilor dobandite din savarsirea faptei prevazuta de legea penala daca nu sunt restituite partii vatamate si in masura in care nu servesc la despagubirea acesteia, in temeiul disp. art. 112 alin. 1 lit. e C.pen., aspect ce rezulta din caracterul imperativ al normelor indicate de legiuitor, din modalitatea de redactare a art.112 C.pen, legiuitorul utilizand sintagma “sunt supuse confiscarii speciale”. “(...) In sistemul nostru de drept, confiscarea este o sanctiune de drept penal si nu o sanctiune penala, care poate fi dispusa impotriva persoanelor care au savarsit fapte prevazute de legea penala, dar nu ca o consecinta a raspunderii penale, nedepinzand de gravitatea faptei savarsite, neavand caracter punitiv, ci eminamente preventiv”.

Camelia Bogdan justifica Hotararea de condamnare cu evaluarile Moneyval

“Avand in vedere valentele principiului de interpretare a legii ACTUS INTERPRETARUM ESSE DEBET QUAM VALEAT QUAM UT PEREAT, avand in vedere concursul dintre norma generala, respectiv Codul de procedura penala si cadrul legal in care se aduc la indeplinire masurile asiguratorii luate de instanta, respectiv art. 129 Cod procedura fiscala, dar si Recomandarea 30 FATF care obliga tarile si autoritatile desemnate de aplicare a legii, cu responsabilitati in ceea ce priveste investigatiile privind cazurile de spalare a banilor si finantarea terorismului sa dezvolte o investigatie financiara paralela, proactiva, cand cerceteaza spalarea banilor si infractiunile predicat conexe si sa recurga, atunci cand este cazul, la grupuri multidisciplinare permanente sau temporare specializate in investigatii financiare sau privind activele, tinand cont ca Romania va face obiectul celei de-a V-a runde de evaluari Moneyval, potrivit Metodologiei adoptate in baza noilor recomandari FATF din februarie 2012, si pentru aducerea la indeplinire a masurilor asiguratorii dispuse prin incheierea de sedinta din 1.07.2014, Curtea a desemnat in mod corect pentru aducerea la indeplinire a acestor masuri care sunt executorii atat Administratiile Finantelor Publice de sector in incinta carora se afla bunurile cu privire la care s-a dispus sechestru asigurator, respectiv de la domiciliile numitelor Voiculescu Camelia Rodica si Voiculescu Corina-Mirela, cat si organele de cercetare penala, dispunand emiterea unei adrese la D.N.A. – Structura Centrala, pentru a se desemna organele de cercetare penala care vor contribui la aducerea la indeplinire a masurilor asiguratorii dispuse la acest termen de judecata”.

*Cititi aici integral motivarea Hotararii de condamnare la 10 ani inchisoare a lui Dan Voiculescu