Cine credea ca intalnirea judecatorilor Risantea Gagescu si George Dorel Matei in dosarul "Rarinca" este tangentiala, poate sa isi schimbe un pic perceptia dupa cele relatate mai jos. Daca judecatorul George Dorel Matei (foto) de la Curtea de Apel Bucuresti a decis sa o taxeze pe judecatoarea Risantea Gagescu pentru modalitatea "impartiala" in care ar fi judecat dosarul in care pensionara Mariana Rarinca a fost acuzata de santaj de sefa Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatoarea Livia Doina Stanciu, apreciind ca tehnica de argumentare a solutiei adoptate este una particulara si "oarecum exceptionala in peisajul practicii judiciare", trebuie sa stiti ca si judecatoarea Risantea Gagescu a avut in trecut placerea de a critica activitatea de magistrat a lui George Dorel Matei.

Intr-o incheiere din data de 16 decembrie 2013, avand ca obiect cererea de recuzare a judecatorului George Dorel Matei, promovat la Curtea de Apel Bucuresti in martie 2013, judecatoarea Risantea Gagescu a apreciat ca mai tanarul sau coleg de instanta nu poate judeca dosarul in care fostul procuror de la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 4, Mihai Betelie, alaturi de alte persoane este acuzat de infractiuni de coruptie, pentru ca "impartialitatea judecatorului Matei George Dorel, ar fi pusa la indoiala pe parcursul intregului proces penal atat de inculpatul B.M. cat si de aparatorii sai, pe motivul existentei unui conflict de interese, sanctionat de art. 6 parag.1 din CEDO".

Potrivit incheierii, motivul de impartialitate a constat in aceea ca, in perioada in care se afla la Tribunalul Bucuresti, judecatorul George Dorel Matei a retinut intr-o incheiere ca procurorii de la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 4, unde Mihai Betelie avea calitatea de prim-procuror al unitatii, nu si-ar fi facut profesionist datoria si intr-o cauza aflata in instrumentare ar fi propus arestarea unui inculpat "special pentru a nu fi arestat".

In respectiva motivare, George Dorel Matei a retinut ca fiind "extrem de stranie reticenta parchetului" fata de respectivul inculpat, ocazie cu care a afirmat ca exista "posibilitatea ca parchetul sa fie depasit de complexitatea cauzei de vreme ce s-a concentrat foarte mult pentru a propune la arestare o persoana pentru fapte neincriminate de lege".

De altfel, opiniile exprimate de judecatorul George Dorel Matei au facut obiectul unei actiuni disciplinare a Inspectiei Judiciare, acesta fiind cercetat alaturi de colegele sale de complet, respectiv, culmea, Anamaria Tranca (n.red. - alaturi de care judeca in prezent contestatia in anulare a DNA in cazul Marianei Rarinca) si Amalia Bontas.

In aceste conditii, ne intrebam: oare cat compatibil o fi fost, la randul lui, George Dorel Matei sa judece incompatibilitatea judecatoarei Risantea Gagescu in dosarul "Rarinca"?

Prezentam in continuare pasaje din incheierea din data de 16 decembrie 2013 a judecatoarei Risantea Gagescu in dosarul nr. 4847/2/2013 privind judecarea cererii de recuzare a judecatorul George Dorel Mate, formulata de Mihai Betelie:

"Prin cererea de recuzare, formulata de inculpatul B.M. au fost invocate doua motive de recuzare a judecatorului Matei George Dorel si anume:

1) In cadrul sedintei de judecata din data 25.10.2013, presedintele completului de judecata, judecator Matei George Dorel a facut afirmatia ”da, o cunosc pe sotia inculpatului, sunt foarte bun prieten cu ea, suntem colegi la facultate, unde ea este decan”

Potrivit sustinerilor inculpatului B.M., afirmatiile judecatorului Matei Gerge Dorel nu pot fi puse la indoiala, atata timp cat acesta si partenera sa …., sunt colegi la Universitatea D.C..

In acest sens inculpatul B.M. a aratat ca O.A.G., … in cadrul Universitatea D.C., Facultatea de Administratie Publica a indeplinit pana in data de .. si functia de .. in cadrul catedrei de administratie publica unde activeaza si domnul judecator Matei George Dorel.

In conditiile in care judecatorul Matei George Dorel isi asuma public o relatie de prietenie cu partenera sa de viata, mai arata inculpatul B.M. in cererea sa, impartialitatea actului de justitie va fi grav afectata in raport de dispozitiile art. 6 din CEDO.

In drept au fost invocate dispozitiile art. 48 lit.d Cod procedura penala

2) In perioada 1.04.2009- 19.01.2012 mai sustine inculpatul B.M., a indeplinit functia de prim procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria sector 6 Bucuresti.

In cursul lunii decembrie, unitatea de parchet pe care o conducea, a instrumentat dosarul 12143/P2011 in care erau cercetati mai multi inculpati din anturajul ”camatarilor”pentru infractiuni de santaj si camatarie.

Prin incheierea dispusa in dosarul nr.487/R/22.12.2011 prin care s-a admis recursul parchetului si s-a dispus arestarea inculpatilor s-a aratat urmatoarele:

”ce este surprinzator in prezentul dosar este ca parchetul s-a concentrat numai pe infractiunea de camatarie, propunand la arestare pentru acte dinaintea incriminarii faptei si a ignorat total activitatea inculpatului in legatura cu santajarea altor persoane in stransa colaborare cu tatal sau, B.V. zis „S.C.”.

Fata de aceste fapte si persoane reticenta parchetului apare ca fiind extrem de stranie, existand posibilitatea ca parchetul sa fie depasit de complexitatea cauzei de vreme ce s-a concentrat foarte mult pentru a propune la arestare o persoana pentru fapte neincriminate de lege.

Tribunalul se delimiteaza total de optica persoanelor de rea credinta ce a r putea crede ca inculpatul B.N.C. a fost propus la arestare in aceasta maniera, special pentru a nu fi arestat, marginindu-se a analiza doar actele si lucrarile dosarului cu care a fost investit.

Aceasta motivare calomnioasa, mai arata inculpatul B.M. a facut obiectul articolului de presa publicat in Lumea Justitiei in data de 16.01.2012, ”Acuzatii hazardate la adresa procurorilor PJS4-CSM ii verifica pe judecatorii Ana-Maria Tranca, Dorel George Matei si Amalia Bontas de la Tribunalul Bucuresti pentru afirmatiile dintr-o incheiere, potrivit carora procurorii Sectorului 4 ar fi fost, depasiti de complexitatea „dosarului fiului lui S.C.”.

In legatura cu aceasta motivare, inculpatul B.M. a mai aratat ca la data de 16.01.2012 in calitatea sa de prin procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti a avut o pozitie publica, aratand ca ”asemenea exprimari neinspirate ale judecatorilor, in motivarea incheierilor judecatoresti, in conditiile in care nu vor fi supuse unui control al Inspectiei Judiciare, pe viitor, pot crea confuzie in ceea ce priveste competentele organelor de urmarire penala si atributiile organelor judiciare in combaterea activitatii infractionale”.

De precizat ca luarea de pozitie in presa a fostului prin procuror B.M. a avut loc dupa ce in ziarul Romania Libera din data de 05.01.2012 a fost publicat articolul intitulat „De ce a fost arestat fiul lui S.C.. Tribunalul Bucuresti ridica problema jocului dubios al Parchetului”.

De asemenea postul Realitatea TV a difuzat in data de 09.01.2012 emisiunea „Judecatori: Procurori, depasiti de dosarul fiului lui S.C., ceea ce a determinat Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sa aduca la cunostinta opiniei publice printr-un comunicat ca, „in raport cu alte fapte si persoane, cercetarile fiind in curs, relatarile aparute in mass-media la data de 05.01.2012, respectiv la data de 09.01.2012 sunt inoportune”.

In drept au fost invocate dispozitiile art. 48 lit. d sau g Cod procedura penala.

In conformitate cu art. 52 alin.4 cod procedura penala s-a solicitat de catre inculpatul B.M. inlaturarea tuturor actelor de cercetare judecatoreasca si a tuturor deciziilor luate de catre judecatorul Matei George Dorel pana la data de 13.09.2013.

Au fost anexate cererii de recuzare urmatoarele acte:

(…)

Examinand cererea de recuzare formulata de inculpatul B.M. pe baza actelor depuse, Curtea constata ca aceasta este intemeiata pentru urmatoarele considerente:

Art. 6 parag. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale consacra dreptul la un proces echitabil, preluat de altfel si in art. 21 alin. 3 al Constitutiei Romaniei.

Curtea Europeana in jurisprudenta sa a statuat ca impartialitatea unui tribunal trebuie determinata potrivit unui demers subiectiv cat și a unuia obiectiv, analizate in raport cu fiecare magistrat din complet.

In ceea ce priveste criteriului obiectiv, Curtea Europeana are in vedere existenta unor fapte determinate si verificabile care pot ridica indoieli cu privire la impartialitatea judecatorului,

In timp ce impartialitatea subiectiva se prezuma ”pana la proba contrara” (a se vedea cauza Remli contra Frantei, 23 aprilie 1996”, impartialitatea obiectiva ”pune problema daca, independent de conduita personala a judecatorului, anumite fapte verificabile justifica suspectarea impartialitatii acestuia din urma” (a se vedea cauza Hauschildt contra Danemarca, 24 mai 1998).

In opinia Curtii Europene existenta acestei dreptati ”care se vede” este esentiala.

Mai mult, perceptia de impartialitate se masoara prin standardul observatorului rezonabil.

In ceea ce priveste primul motiv al cererii de recuzare, Curtea constata ca acesta este neintemeiat.

Aprecierile pe care judecatorul Matei George Dorel le-a facut cu privire la .. inculpatului B.M., astfel cum rezulta din transcrierea sedintei de judecata din 25.10.2013 si anume: ”si este buna prietena cu mine, fiind chiar decanul facultatii unde predau… un om deosebit”, nu sunt de natura a considera ca ar fi afectata impartialitatea actului de justitie.

Aceasta constatare se raporteaza la concluziile procurorului care a solicitat respingerea cererii de recuzare, desi in sala de sedinta dialogul dintre avocat U., aparatorul inculpatului B.M. si presedintele completului, judecator Matei George Dorel s-a desfasurat in termenii urmatori:

Avocat U.: Pai si ce o sa creada Parchetul?

Presedinte: Sa creada ce-o vrea, e un profesionist, un om de prima mana, am o relatie excelenta cu domnia sa.

In schimb, Curtea apreciaza ca fiind intemeiat cel de-al doilea motiv de recuzare, referitor la opinia inculpatului B.M., exprimat in Lumea Justitiei, in calitatea pe care o avea in data de 16.01.2013 de prim procuror al Parchetului de pe langa judecatoria sectorului 4 Bucuresti, fata de motivarea incheierii din 22.12.2011 a Tribunalului Bucuresti.

De precizat ca aceasta incheiere a fost redactata de judecatorul Matei George Dorel.

In acest context, impartialitatea judecatorului Matei George Dorel, ar fi pusa la indoiala pe parcursul intregului proces penal atat de inculpatul B.M. cat si de aparatorii sai, pe motivul existentei unui conflict de interese, sanctionat de art. 6 parag.1 din CEDO.

De asemenea, fata de existenta criteriului obiectiv al impartialitatii retinut, nu se poate vorbi de o incalcare a dispozitiilor art. 197 alin.2 Cod procedura, asa incat in temeiul art. 52 alin. 4 Cod procedura penala va mentine actele indeplinite si masurile dispuse pana la aceasta data".

*Cititi aici integral incheierea judecatoarei Risantea Gagescu privindu-l pe judecatorul George Dorel Matei