UPDATE, 9.02.2016 - ICCJ a amanat pronuntarea sentintei pentru 23 februarie 2016.

Completul ICCJ format din judecatorii Ana Maria Dascalu, Stefan Pistol si Cristina Arghir se va pronunta marti, 9 februarie 2016, in dosarul in care fostul europarlamentar PSD Adrian Severin (foto) a fost trimis in judecata de procurorul DNA Radu Cazacu pentru luare de mita si trafic de influenta, in baza unei inregistrari cu camera ascunsa realizata de doi ziaristi britanici cu identitati false, inregistrare despre care expertul Mihai Caramihai a stabilit ca este 100% modificata/neveridica. La termenul din data de 24 noiembrie 2015, cand a avut loc audierea jurnalistilor britanci Jonathan Calvert si Clarie Newell, acestia au marturisit ca “au fost contactati din Romania” fara a sti de catre cine, si ca nu aveau intentia de a incheia un contract cu Severin sau sa il plateasca pe acesta, fiind “un exercitiu pur jurnalistic pentru a expune catre public o problema importanta”. Odata cu finalizarea cercetarii judecatoresti, urmeaza ca judecatorii supremi sa decida daca Adrian Severin se face vinovat de faptele de care procurorii DNA il acuza sau vor tine cont de probele aduse in aparare, care releva faptul ca dosarul este o facatura care a avut scopul inlaturarii lui Severin de pe scena politica europeana.

Trebuie precizat ca pronuntarea in dosarul nr. 4528/1/2013 al fostului eurodeputat social-democrat, Adrian Severin, trebuia sa aiba loc in data de 26 ianuarie 2016, insa magistratii au amanat pronuntarea pentru data de 9 februarie 2016. Hotararea pe care ICCJ o va lua marti, 9 februarie 2016, nu este definitiva.

Cu aceasta ocazie, Adrian Severin prin avocatul Nicolae Traistaru a sustinut in instanta, la momentul concluziilor, care sunt motivele pentru care nu se impune condamnarea, fiind depus la dosar si un memoriu concluziv in care Severin prezinta faptele de care este acuzat, atat in contextul inscenarii, cat si in contextul politic general care a condus la compromiterea sa.

In esenta, Adrian Severin arata ca depozitia jurnalistului din Marea Britanie care a publicat in ziarul The Sunday Times articolul privitor la faptele de copruptie pe care eurodeputatul le-ar fi savarsit in calitatea functiei sale – articol despre care fostul deputat, a sustinut permanent ca a avut scopul de a-l compromite si elimina de pe scena politica, date fiind sansele de a fi sustinut pentru ocuparea unor functii inalte in ierarhia UE – este clarificatoare pentru demonstrarea nevinovatiei sale. Mai exact, Severin scoate in evidenta ca jurnalistul Calvert a precizat ca in spatiul public a aparut o varianta editata a inregistrarii, fapt care confirma concluziile expertului Mihai Caramihai care a aratat ca inregistrarea video este 100% prelucrata, un trucaj.

Avocatul Nicolae Traistaru: “Nu s-a mai vazut mita luata cu factura”

In concluziile orale ale aparatorului lui Adrian Severin, avocatul Nicolae Traistaru, evidentiaza ca faptele de care fostul europarlamentar este acuzat nu imbraca forma unor fapte penale si nu pot fi considerate infractiuni, intrucat este vorba de o activitate de consultanta, consemnata intr-un contract de consultanta incheiat intre Adrian Severin si jurnalistii britanici, ca agenti provocatori. In plus, arata avocatul, suma promisa si acceptata a se constitui in onorariul contractului de consultanta incheiat nu poate constitui un folos (luare de mita), intrucat Severin nu a solicitat sau acceptat suma in scopul de a indeplini, a nu indeplini sau a intarzia un act privitor la sarcinile sale de serviciu, ci ca onorariu pentru consultanta.

Avocatul Traistaru a evidentiat ca relevanta in speta pentru a se sustine nevinovatia inculpatului este si concluzia OLAF, in care s-a retinut ca „investigatia nu a condus spre nici o proba care sa indice ca Adrian Severin a participat la vreo parte a procesului legislativ oficial privind acest amendament, fie prin intalnirile oficiale ale comisiei care s-a ocupat in mod concret de problema fie in dezbaterile si votul din sesiunile plenare ale Parlamentului European insusi”.

De mentionat ca Adrian Severin nu avea calitatea de membru in Comisia Juridica in care ar fi trebuit depus, discutat si votat amendamentul si, context in care aparatorul fostului eurodeputat a subliniat ca “Adrian Severin nu s-a angajat sa modifice legislatia in favoarea unor terti ci doar sa ii invete pe acei terti metodele obiective prin care puteau determina modificarea legislatiei in calitate de lobisti. (Cu mentiunea ca lobbiul este o activitate licita in Parlamentul European, la ea facandu-se referire si in Regulile de procedura ale acestuia.)”.

Adrian Severin mai evidentiaza intr-o postare pe Facebook ca “in anul 2013 un ONG cu sediul in Bruxelles a dat publicitatii o lista cu numele mai multor europarlamentari 'incomozi' pe care anumite puteri voiau sa ii scoata din joc prin actiuni de compromitere”. Pe aceasta lista, publicata si de presa din Romania, pe locul patru, aparea numele lui Adrian Severin.

Prezentam pasaje din concluziile apararii fostului europarlamentar Adrian Severin:

“Activitatea desfasurata Adrian Severin, astfel cum a fost expusa in Rechizitoriu, nu imbraca forma unor fapte penale. Faptele inculpatului nu pot fi considerate infractiuni ci se circumscriu sferei civilului. In speta este vorba de o activitate legata de consultanta, respectiv de un contract de consultanta valabil incheiat intre Adrian Severin si agentii provocatori.

Varianta oferita de inculpat in legatura cu activitatea derulata se coroboreaza cu probele cauzei, spre deosebire de alternativa agentilor provocatori si procurorilor vizand incidentarea sferei penalului....Suma promisa si acceptata a se constitui in onorariul contractului de consultanta care a fost incheiat nu poate constitui un folos in sensul dispozitiilor art. 254 C. pen. – luare de mita. Adrian Severin nu a solicitat sau acceptat suma in scopul de a indeplini, a nu indeplini sau a intarzia un act privitor la sarcinile sale de serviciu, ci ca onorariu pentru consultanta... (…)

… Relevanta in speta pentru a se sustine nevinovatia inculpatului este si concluzia OLAF: „Investigatia nu a condus spre nici o proba care sa indice ca Adrian Severin a participat la vreo parte a procesului legislativ oficial privind acest amendament, fie prin intalnirile oficiale ale comisiei care s-a ocupat in mod concret de problema fie in dezbaterile si votul din sesiunile plenare ale Parlamentului European insusi”. (…)

Nu se poate retine ca suma facturata (12000 euro) ca onorariu pentru consultanta ar reprezenta echivalentul unei conduite ilicite la care s-ar fi angajat inculpatul.... Suma de 12000 euro nu putea fi contravaloarea depunerii de amendamente pentru ca nici un amendament nu a fost depus de Adrian Severin. Oricum nu s-a mai vazut mita luata cu factura. Suma respectiva nu putea fi nici contravalorea traficului de influenta intrucat Adrian Severin nu s-a anagajat sa exercite influenta asupra cuiva si nici nu a pretins ca are o asemenea influenta, precizand in schimb in mod expres ca depunerea amendamentului in chestiune de catre terti europarlamentari nu a fost urmarea cererii sale ci a initiativei si convingerii lor. Oricum, nu s-a mai vazut un traficant de influenta care ii spune celui de la care asteapta bani in schimbul influentei vandute, ca rezultatul obtinut nu este consecinta influentei exercitate de el. (…)

…Factura (Nota de onorarii) trimisa de Adrian Severin firmei fictive sub acoperirea careia operau cei doi agenti provocatori a fost consecinta executarii contractului de consultanta iar nu a traficarii influentei asupra altor europarlamentari pentru promovarea de amendamente. In dosar nu exista nici o proba care sa arate ca exercitarea unei asemenea influente a fost ceruta sau promisa. Refuzand sa depuna amendamentul de care erau interesati agentii provocatori, Adrian Severin le-a spus acestora ca „de principiu”, adica independent de particularitatile fiecarui caz, va trebui lucrat prin „prin alte persoane”, fara ca sa promita ca va exercita vreo influenta asupra lor sau fara sa pretinda ca are o asemenea influenta. Cu atat mai putin Adrian Severin a pus problema ca exercitarea unei posibile influente sa aiba loc contra unei recompense banesi. ...Remuneratia promisa inculpatului pentru activitatea de consultanta derulata in speta nu se confunda cu remuneratia pentru activitatea unui lobbyst si nici cu platile aferente faptelor de coruptie de care Adrian Severin este acuzat in mod gresit. Ea reprezinta plata unor servicii de consultanta calculata potrivit contractului incheiat in acest scop. (…)

Nici o piesa a cauzei nu a facut dovada ca Adrian Severin a actionat si si-a declinat o influenta reala pentru ca cei doi jurnalisti sa fi fost determinati sa tranzactioneze cu inculpatul in sensul de a incheia contractul de consultanta. Contractul de consultanta s-a incheiat anterior oricarei discutii despre interesul pretins al agentilor provocatori in promovarea unor amendamente concrete si nu a fost conditionat de vreun sprijin – platit sau gratuit – pentru promovarea lor. (…)

Adrian Severin nu s-a angajat sa modifice legislatia in favoarea unor terti ci doar sa ii invete pe acei terti metodele obiective prin care puteau determina modificarea legislatiei in calitate de lobisti. (Cu mentiunea ca lobbiul este o activitate licita in Parlamentul European, la ea facandu-se referire si in Regulile de procedura ale acestuia.)…- Adrian Severin nu a afirmat ca ar avea vreo influenta asupra unor persoane din Parlamentul European, comisie, grup politic etc. Sondajele facute in randurile europarlamentarilor spre a se cunoaste opinia lor asupra amendamentului in discutie si spre a se putea oferi consultanta in cunostinta de cauza, nu sunt un atribut specific functiei sale parlamentare; asemenea sondaje pot facute de oricine in cadrul unei proceduri legislative care este prin lege transparenta. (…)

…Este evidenta influentarea martorilor de catre procurori, indemnul procurorilor DNA fiind unul care se constituie intr-o instigare la marturie mincinoasa dar si un abuz in serviciu.

Indemnul procurorilor de caz ai DNA a fost necesar pentru ca potrivit art. 101 alin. (3) C. proc. pen. [NCPP] – „Este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care actioneaza pentru acestea sa provoace o persoana sa savarseasca ori sa continue savarsirea unei fapte penale, in scopul obtinerii unei probe”.

Consecinta in dosar a celor semnalate mai sus este ca, in lipsa unei marturii mincinoase care sa sustina ca Adrian Severin savarsise deja infractiunea de care era banuit sau era in curs de a o savarsi la data inceperii asa zisei „investigatii jurnalistice”, aparea ca probele cauzei au fost obtinute in mod nelegal si nu pot fi folosite in procesul penal prezent, conform prevederilor art. 102 alin. (2) C. proc. Pen.”

*Cititi aici concluziile expuse la ICCJ de aparatorul lui Adrian Severin