Judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au decis ca fostul presedinte al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, Mihail Vlasov (foto), cercetat intr-un dosar pentru trafic de influenta, trebuie sa fie judecat sub control judiciar, ci nu in stare de arest la domiciliu asa cum stabilise CAB. Decizia a fost luata de instanta suprema la finalul saptamanii trecute, cand a fost admisa contestatia lui Mihail Vlasov fata de decizia Curtii de Apel Bucuresti, care in data de 19 august 2014, hotarase mentinerea arestului la domiciliu. Practic prin admiterea contestatiei de catre un Complet Special al Sectiei penale a ICCJ, Mihail Vlasov va putea parasi domiciliu, in care s-a aflat din data de 24 aprilie 2014, cand instanta a decis inlocuirea masurii arestului preventiv, unde s-a aflat din 19 martie 2014, cu arestul la domiciliu.  

Decizia de inlocuire a arestului la domiciliu cu masura controlului judiciar este justificata, in conditiile in care infractiunea de care este acuzat Mihail Vlasov a fost neelucidata de judecatori, desi DNA l-a acuzat de trafic de influenta dupa ce ar fi pretins si primit 200.000 euro de la omul de afaceri Gheza Iosif Petroczki. Nedumerirea judecatorilor consta in faptul ca din intregul material probator, pe baza caruia DNA si-a construit acuzatia de trafic de influenta constand in faptul ca Mihail Vlasov ar fi primit 200.000 de euro la punga pentru a interveni pentru influentarea unui dosar de pe rolul Curtii de Arbitraj, nu sustine sub nicio forma acuzatia de trafic de influenta deoarece LIPSESTE PROMISIUNEA.

Culmea, acest lucru a fost confirmat chiar de catre instanta de judecata care l-a arestat in 19 martie 2014 pe Mihail Vlasov, care recunoaste ca traficul de influenta este greu de incadrat juridic si ca fapta “poate imbraca o alta incadrare juridica”.

Judecatoarea Ana Maria Dascalu de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, este magistratul care a inlocuit masura arestului preventiv cu arestul la domiciliu dupa ce a stabilit ca are dubii in privinta incadrarii actiunii lui Vlasov la trafic de influenta. Si asta intrucat, conform articolului 223 Cpp, pentru a se putea lua masura arestarii preventive, trebuie sa existe “suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savarsit o infractiune”. Or, daca judecatorii sustin ca acuzatia de trafic de influenta poate “imbraca o alta incadrare”, cum oare s-a putut da arestare intr-o cauza in care infractiunea, ca incadrare, este incerta?

Mihail Vlasov a fost trimis in judecata de DNA in data de 9 aprilie 2014, data la care ocupa inca functia de presedinte al CCIR, fiind acuzat de DNA ca  a pretins 1.000.000 euro de la omul de afaceri Gheza Iosif Petroczki, din care a primit 200.000 euro. In schimbul acestei sume de bani, procurorii DNA au sustinut ca Vlasov i-a promis afaceristului, care are si calitatea de denuntator in cauza, ca-si va folosi influenta pe care a lasat sa se creada ca o are asupra arbitrilor din cadrul Curtii de Arbitraj Comercial International.

Totodata, Mihail Vlasov mai este urmărit penal pentru santaj, intr-un dosar in care este cercetată si fiica sa Vanda Vlasov. Actiunea a fostpornita de DNA la o zi dupa ce procurorii au inceput urmarirea penala impotriva Vandei Vlasov pentru instigare la fals intelectual. Potrivit DNA, in 5 mai 2014, Mihail Vlasov l-ar fi amenintat pe presedintele interimar al CCIR, Mihai Daraban, caruia, prin intermediul Vandei Vlasov, i-ar fi trimis o scrisoare. Procurorii sustin ca Daraban a afirmat ca s-a simtit amenintat, dupa ce Vlasov ar fi precizat in finalul scrisorii ca “n-as vrea sa sufere si copiii altuia”. De asemenea, conform DNA, presedintele interimar al CCIR a precizat ca anterior primirii scrisorii, a fost contactat de Mihail Vlasov care i-ar fi spus ca “nu este bine ce face”. Procurorii sustin ca, in opinia lui Daraban, demersurile lui Vlasov ar avea legatura cu actiunile intreprinse de Camera de Comert privind atragerea raspunderii penale si patrimoniale a acestuia pentru presupusele fapte comise in timpul mandatului sau de presedinte al CCIR.