Facatura oribila la Parchetul General, condus de Tiberiu Nitu, in dosarul in care Traian Basescu este acuzat ca a santajat-o pe senatoarea PSD Gabriela Vranceanu Firea. PICCJ a constatat vineri, 18 aprilie 2014, ca fapta exista, dispunand inceperea urmaririi penale cu privire la fapta (in rem), dar a suspendat cauza, invocand asa-zisa imunitate de care s-ar bucura presedintele. Este o minciuna sfruntata, prin care procurorii lui Tiberiu Nitu - cel caruia Basescu i-a spus public ca il va mai suna dupa ce a facut-o cand i-a cerut sa nu il schimbe pe Papici - sfideaza o tara intreaga, calcand in picioare Constitutia Romaniei, care prevede ca presedintele se bucura de aceeasi imunitate ca senatorii si deputatii, care pot fi urmariti penal si trimisi in judecata pentru orice fapte care nu au legatura cu voturile sau opiniile politice exprimate, fiind nevoie de incuviintarea forului din care fac parte doar cand vine vorba de retinere sau arestare.

De-a lungul timpului, procurorii PICCJ si DNA au jonglat asa cum au vrut cu pretinsa imunitate prezidentiala, inventata de fostul sef DNA Daniel Morar si preluata de Codruta Kovesi, fie pentru a inchide dosarele lui Traian Basescu, fie ca, in cazul in care vreunul ar mai fi vreodata reactivat, sa se poata invoca prescriptia speciala. Iata ca asa se intampla si in cazul senatoarei PSD Gabriela Vranceanu Firea. Practic, Parchetul General, sub mandatul lui Tiberiu Nitu, continua politica de favorizare a inculpatului Traian Basescu. Parchetul invoca imunitatea prezidentiala sustinand ca Traian Basescu poate fi tras la raspundere doar dupa incheierea mandatului. Oriunde in lume insa imunitatea, ca este parlamentara, ministeriala, diplomatica sau de alta natura, este insotita de o procedura legala de ridicare, tocmai pentru ca infractorii, indiferent ce functii ar ocupa, sa stie ca legea ii poate ajunge. Inclusiv judecatorii CEDO care au imunitate de rang de sef de stat au procedura de ridicare a imunitatii, la care Daniel Morar a apelat atunci cand, in mod abuziv, a vrut sa determine debarcarea judecatorului roman de la Strasbourg Corneliu Birsan.

In cazul dosarului de santaj, mai ales ca au stabilit ca fapta exista si s-a inceput urmarirea penala cu privire la fapta, procurorii PICCJ aveau obligatia sa-i ceara Procurorului General Tiberiu Nitu sa solicite ridicarea imunitatii lui Traian Basescu, presupunand ca aceasta ar exista. Cu alte cuvinte, din moment ce au constatat ca fapta exista, procurorii trebuiau sa ceara ridicarea imunitatii, nu sa stea cu mana in san si sa astepte ca Traian Basescu sa-si termine mandatul. Iar cererea de ridicare a imunitatii se putea face doar prin intermediul lui Nitu. Nu doar ca nu au facut asta, dar practic astfel i se da unda verde lui Traian Basescu sa comita orice infractiune doreste, fara sa poata fi anchetat decat dupa terminarea mandatului. Lumeajustitiei.ro solicita in mod oficial declansarea procedurilor de ridicare a imunitatii presedintelui Traian Basescu (in cazul in care imunitatea ar exista), astfel incat acesta sa poata fi audiat, anchetat si, de ce nu, trimis in judecata.

Explicatiile PICCJ pentru suspendarea dosarului de santaj

Revenind la dosarul de santaj, procurorii au dispus inceperea urmaririi penale cu privire la fapta, dar au suspendat cauza. PICCJ a invocat articolul 84, alineat 2, din Constitutia Romaniei, cu raportare la articolul 96.

Iata comunicatul PICCJ:

„In urma plangerii formulate de doamna Firea Gabriela (senator) la care a fost conexata si sesizarea semnata de mai multi parlamentari, pe rolul Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a constituit un dosar penal.

In cauza, procurorii au dispus, la data de 17.04.2014, inceperea urmaririi penale cu privire la fapta sesizata, sub aspectul savarsirii infractiunii de santaj, prevazuta de art. 207 alin. 2 Cod penal.

Prin ordonanta din 18.04.2014, constatandu-se ca in cauza exista un impediment legal temporar pentru punerea in miscare a actiunii penale, s-a dispus, in temeiul prevederilor art. 312 alin. 2 Cod procedura penala, suspendarea urmaririi penale.

S-a apreciat ca in conformitate cu dispozitiile art. 84 alin. 2 raportat la art. 96 alin. 1 din Constitutie, Presedintele Romaniei se bucura de imunitate”.

Imunitatea, o diversiune folosita pentru a-l scapa pe Traian Basescu de dosare

In realitate, imunitatea prezidentiala nu este decat o diversiune. Inventata de Daniel Morar si preluata de Codruta Kovesi, ea a fost folosita de procurori doar pentru a-l scapa pe presedinte de dosare penale. Chiar textele din Constituta Romaniei dovedesc faptul ca Traian Basescu nu se bucura de imunitate absoluta:

Art. 72 – Imunitatea parlamentara

(1) Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului. (2) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Art. 84 - Incompatibilitati si imunitati

(2) Presedintele Romaniei se bucura de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplica in mod corespunzator.

Art. 96 - Punerea sub acuzare

(1) Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor, pot hotari punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru inalta tradare. (2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi initiata de majoritatea deputatilor si senatorilor si se aduce, neintarziat, la cunostinta Presedintelui Romaniei pentru a putea da explicatii cu privire la faptele ce i se imputa. (3) De la data punerii sub acuzare si pana la data demiterii Presedintele este suspendat de drept. (4) Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Presedintele este demis de drept la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare”.

Rezulta fara echivoc din raportarea art. 84, la art. 72, ca imunitatea prezidentiala este identica cu cea a parlamentarilor, adica doar pentru “opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului”. Cat priveste art. 96 din Constitutie, acesta se refera doar la o posibilitate a Parlamentului de a-l pune sub acuzare pe seful statului (de a sesiza Parchetul General) pentru infractiunea de inalta tradare, legata strans de efectul suspendarii. Nicaieri in acest text nu se spune ca seful statului nu poate fi acuzat decat pentru inalta tradare.

De altfel, in comunicatul in care a anuntat suspendarea dosarului presedintelui Traian Basescu, PICCJ a invocat alineatul 2 al articolului 84, care spune ca acesta se bucuara de imonutate. De asemenea, procurorii au facut trimitere la articolul 96 privind punerea sub acuzare de inalta tradare. PICCJ nu a amintit nimic insa despre articolul 72, care, asa cum am vazut prevede ca presedintele are aceeasi imunitate ca deputatii si senatorii. Este evident ca, in acest fel, nu s-a dorit altceva decat sa se creeze impresia ca Basescu nu poate fi anchetat.

Mai trebuie insa amintit un articol din Constitutia Romaniei. Este vorba despre articolul 16, potrivit caruia:

(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

Procurorii Carmen Damian si Horia Valentin Selaru i-au dat NUP lui Basescu desi acesta s-ar bucura de imunitate prezidentiala. Cum a fost emisa aceasta solutie in conditiile marile parchete pretind ca in dosarele presedintelui nu se poate lucra

Pe de alta parte, mergand pe logica procurorilor conform careia nu se poate lucra din cauza imunitatii, ne intrebam cum a fost posibil in aceste conditii ca presedintele sa primeasca neinceperea urmaririi penale in dosarul privind spalarea de bani, privind achizitia terenului din Aleea Privighetorilor si vandut ulterior Gabrielei Blaj, despre care se afirma ca ar fi cumnata afaceristului Costel Casuneanu? In acest caz, deschis dupa o plangere a Grupului de Investigatii Politice condus de Mugur Ciuvica, inainte de suspendarea presedintelui Traian Basescu, procuroarea Carmen Damian, adjuncta procurorului sef al Sectiei de urmarire penala din PICCJ (Parchetul General era condus atunci chiar de Kovesi) de la acea vreme, Horia Valentin Selaru (ajuns intre timp judecator la ICCJ), a simulat o cercetara penale si, la 25 iunie 2012, cu stiinta sefului sau i-a dat NUP lui Basescu, sustinand ca nu exista probe pentru spalarea de bani ori pentru infractiunea de mita. Ancheta s-a facut strict in birou, Basescu nu a fost audiat, cum nu a fost audiat niciun martor, totul fiind pro-causa, procurorii transformandu-se in aparatori ai lui Traian Basescu.

Pe langa faptul ca este de neinteles cum SUPC din PICCJ si-a permit sa ancheteze o infractiune de mita, in conditiile in care aceasta fapta este una de coruptie, de competenta stricta a DNA si ca in rezolutia de NUP se observa ca se vorbeste despre acuzatia de mita, dar solutia efectiva se da doar pentru spalarea de bani, ne intrebam cum a fost cercetat presedintele atat timp cat s-a pretins mereu ca are imunitate? Nu cumva pentru a se da o rezolutie de NUP trebuie sa se efectueze anumite lucrari in dosar? Asa stand lucrurile, se poate trage o alta concluzie. Anume ca procurorii Carmen Damian si Horia Valentin Selaru au incalcat imunitatea prezidentiala atunci cand au instrumentat dosarul si i-au dat NUP lui Traian Basescu.

Parchetul General a recunoscut practica neunitara in privinta imunitatii presedintelui Basescu

De altfel, la nivelul Parchetului General nu este foarte clar daca presedintele se bucura sau nu de imunitate, existand o practica neunitara, asa cum a explicat Tiberiu Nitu. Intr-un raspuns oferit, la 17 ianuarie 2014, directorului editorial al Antena 3, Adrian Ursu, pe tema imunitatii presedintelui Traian Basescu, Parchetul General a recunoscut ca de opt ani procurorii din aceasta institutie au adoptat o „practica neunitara in materie... unii procurori au apreciat ca presedintele Romaniei se bucura de imunitate, potrivit art. 84 alin. 2 din Constitutia Romaniei, ceea ce impiedica efectuarea de verificari cu privire la existenta faptei sesizate si raspunderea vreunei persoane pentru comiterea acesteia.” Practica neunitara consta in faptul ca, in dosarele penale ale lui Traian Basescu, unii procurori PICCJ au dat direct solutii de neincepere a urmaririi penale, iar altii au invocat ca presedintele nu poate fi cercetat penal, intrucat ar avea imunitate:

„In perioada 2005 – 2013, la Sectia de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au fost inregistrate mai multe cauze avand ca obiect plangeri formulate impotriva presedintelui Romaniei, domnul Traian Basescu, in care a fost dispusa neinceperea urmaririi penale, solutiile avand la baza temeiuri de drept diferite. Astfel, in unele dosare s-a dispus neinceperea urmaririi penale, intrucat s-a apreciat ca fapta nu exista (art. 10 lit. a C.p.p.), iar in altele solutia a fost dispusa in baza art. 10 lit. b, c, d, f sau g C.p.p.

Practica neunitara in materie rezulta din interpretarea diferitelor norme incidente in cauza.

Astfel, unii procurori au apreciat ca presedintele Romaniei se bucura de imunitate, potrivit art. 84 alin. 2 din Constitutia Romaniei, ceea ce impiedica efectuarea de verificari cu privire la existenta faptei sesizate si raspunderea vreunei persoane pentru comiterea acesteia.

In alte cauze, procurorii au apreciat ca, atata vreme cat din cuprinsul sesizarii si actelor premergatoare inceperii urmaririi penale rezulta existenta unei cauze care impiedica punerea in miscare a actiunii penale, alta decat imunitatea (fapta nu exista, nu este prevazuta de legea penala, nu a fost comisa de persoana la care se refera plangerea, nu intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni etc.), trebuie sa fie avut in vedere cu prioritate acest aspect si, ca urmare, au adoptat o solutie pe fondul cauzei.

Din cele aratate mai sus, rezulta ca solutiile diferite nu sunt urmarea diferentelor de conceptie cu privire la imunitatea prezidentiala, ci ale interpretarilor diferite date art. 10 din Codul de procedura penala.

Trebuie precizat ca cele doua interpretari coexista in practica si literatura de specialitate inca de la intrarea in vigoare a Codului de procedura penala.

In aceste conditii, exprimarea publica a unui punct de vedere de catre un magistrat, referitor la solutia considerata corecta si la celelalte aspecte decurgand din aceasta, este impiedicata de existenta obligatiei de rezerva prevazuta de art. 10 alin. 1 din Legea nr. 303/2004.

In plus, atunci cand magistratul in cauza este procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, s-ar putea pune si problema unei incalcari a principiului independentei procurorului, consacrat de art. 3 alin. 1 din actul normativ mentionat.

Intrucat Directia Nationala Anticoruptie, desi structura a Ministerului Public, are un compartiment distinct care se ocupa de gestionarea informatiilor publice si a relatiilor cu mass-media, urmeaza ca datele de interes pentru dumneavoastra sa le solicitati direct acestei directii”.

*Cititi aici comunicatul PICCJ in legatura cu suspendarea dosarului de santaj al lui Traian Basescu