29 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

MASCA, RIDICATA ABIA LA A DOUA STRIGARE – Judecatoarea Oana Maria Boureanu de la CA Brasov a admis actiunea studentului la Drept Adrian Secu de a desfiinta obligativitatea purtarii mastilor in toate spatiile publice, prevazuta in HG 1065/2020 privind prelungirea starii de alerta din decembrie 2020 pana-n ianuarie 2021. Initial, magistrata respinsese actiunea, invocand din oficiu lipsa de interes. ICCJ a admis recursul lui Secu, dispunand ca Boureanu sa continue judecata pe fond (Documente)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

13 July 2022 17:05
Vizualizari: 3715

Studentul la Drept Adrian-Cristian Secu (foto) loveste din nou. Si tot in lupta impotriva restrictiilor pandemice. Dupa ce a obtinut la Curtea Constitutionala a Romaniei desfiintarea OUG 192/2020 (prin care guvernul Ludovic Orban a impus purtarea mastilor pe strada), de data aceasta Secu a repurtat o victorie impotriva aceleieasi obligatii – dar ne referim atat la spatiile publice deschise, cat si la cele inchise.



Miercuri, 13 iulie 2022, Secu a obtinut din partea judecatoarei Oana Maria Boureanu de la Curtea de Apel Brasov anularea pasajului din Hotararea de Guvern nr. 1065/2020 privind obligativitatea purtarii mastilor in toate spatiile publice (indiferent daca vorbim despre strazi, institutii etc). Prin acea HG, premierul interimar Nicolae Ciuca a prelungit starea de alerta din decembrie 2020 pana in ianuarie 2021.

Mai exact, judecatoarea Boureanu a dispus eliminarea sintagmei „in spatiile publice” din art. 1 al Anexei 2 din HG 1065/2020, care prevede in felul urmator: „In conditiile art. 5 alin. (2) lit. d) si ale art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificarile si completarile ulterioare, in spatiile publice, spatiile comerciale, mijloacele de transport in comun si la locul de munca se instituie obligativitatea purtarii mastii de protectie, astfel incat sa acopere nasul si gura, in conditiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sanatatii si al ministrului afacerilor interne, emis in temeiul art. 13 si art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificarile si completarile ulterioare”.


Redam minuta sentintei CA Brasov nr. 99/2022 din dosarul nr. 1828/1/2021:


Admite in parte actiunea in contencios administrativ formulata de reclamantul Secu Cristian Adrian in contradictoriu cu paratul Guvernul Romaniei.

Anuleaza in parte art. 1 din Anexa 2 a HG 1065/2020 in sensul eliminarii sintagmei “ in spatiile publice”.

Respinge in rest actiunea. Obliga paratul Guvernul Romaniei la plata cheltuielilor partiale de judecata catre reclamantul Secu Cristian Adrian in suma de 84,90 lei. Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Curtea de Apel Brasov. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei, astazi, 13.07.2022”.


ICCJ a pus-o la treaba pe judecatoare


Initial, la 7 mai 2021 (deci in plina stare de alerta), judecatoarea Oana Boureanu a respins actiunea lui Adrian Secu. Dar nu pe fond, ci invocand din oficiu exceptia lipsei de interes a petentului. Totusi, in 3 mai 2022 (la doua luni dupa incheierea starii de alerta), magistratele Elena Diana Ungureanu, Andreea Marchidan si Luiza Maria Paun de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au admis recursul lui Secu, dispunand ca Oana Boureanu sa continue judecata pe fond.

Remarcam ca atat decizia ICCJ, cat si sentinta CA Brasov pe fond (dupa pronuntarea Inaltei Curti) au venit dupa 24 martie 2022 – data la care CCR a declarat neconstitutionala Ordonanta de Urgenta 192/2020 privind impunerea mastilor pe strada.


Prezentam minuta sentintei nr. 44/2021 din cauza nr. 89/2/2021, prin care CA Brasov a respins actiunea pe lipsa de interes:


Admite exceptia lipsei de interes. Respinge ca lipsita de interes actiunea in contencios administrativ formulata de reclamantul Secu Cristian Adrian, in contradictoriu cu paratii: Guvernul Romaniei (cu sediul in Piata Victoriei nr. 1, sector 1, Bucuresti), Ministerul Afacerilor Interne (cu sediul in Bucuresti, Piata Revolutiei nr. 1 A, sector 1 Bucuresti) si Ministerul Sanatatii (cu sediul in Bucuresti, strada Cristian Popisteanu nr. 1- 3 , sector 1 Bucuresti).

Respinge ca lipsita de interes cererea de suspendare.

Cu drept de recurs in termen de 5 zile de la comunicare in ceea ce priveste solutia asupra cererii de suspendare si 15 zile de la comunicare in ceea ce priveste actiunea in anulare, recurs care se va depune la Curtea de Apel Brasov.

Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei, astazi, 07.05.2021”.


Iata minuta deciziei nr. 2385/2021 din cauza nr. 1828/2/2021, prin care ICCJ a dispus continuarea judecatii:


Admite recursul declarat de recurentul-reclamant Secu Cristian Adrian impotriva Sentintei nr. 44 din 7 mai 2021 a Curtii de Apel Brasov – Sectia Contencios Administrativ si Fiscal.

Caseaza in parte sentinta recurata si rejudecand:

Trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante in ceea ce priveste cererea in anulare.

Mentine celelalte dispozitii ale sentintei atacate.

Definitiva. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei, conform art. 402 din Codul de procedura civila, astazi, 3 mai 2022”.


ICCJ: Judecatoarea Boureanu a confundat Legea contenciosului cu Codul de procedura civila


In esenta, dupa cum veti vedea mai jos, judecatoarea Oana Boureanu a respins actiunea pe lipsa de interes, pretextand ca hotararea de Guvern atacata deja incetase sa mai fie in vigoare. Pe de alta parte, Inalta Curte a constatat ca magistrata de la CA Brasov a argumentat admiterea exceptiei lipsei de interes ca si cum ar fi judecat procesul in baza interesului procesual asa cum este definit in Codul de procedura civila. Or, in speta este incidenta Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, a subliniat ICCJ. De asemenea, instanta suprema a aratat ca nu conteaza daca un act administrativ mai este sau nu in vigoare, cata vreme el a produs deja efecte.


Prezentam pasajele relevante din Codul de procedura civila si din Legea contenciosului:

- art. 33 CPC:

Interesul de a actiona

Interesul trebuie sa fie determinat, legitim, personal, nascut si actual. Cu toate acestea, chiar daca interesul nu este nascut si actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni incalcarea unui drept subiectiv amenintat sau pentru a preintampina producerea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara”;

- art. 2 alin. 1 lit. p-r din Legea contenciosului:

p) interes legitim privat - posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat;

r) interes legitim public - interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei autoritatilor publice”;

- art. 8 alin. 1/1-1/2 din Legea contenciosului:

(1^1) Persoanele fizice si persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invoca apararea unui interes legitim public numai in subsidiar, in masura in care vatamarea interesului legitim public decurge logic din incalcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.

(1^2) Prin derogare de la dispozitiile alin. (1), actiunile intemeiate pe incalcarea unui interes legitim public pot avea ca obiect numai anularea actului sau obligarea autoritatii parate sa emita un act sau un alt inscris, respectiv sa efectueze o anumita operatiune administrativa, sub sanctiunea penalitatilor de intarziere sau a amenzii, prevazute la art. 24 alin. (2)”.


Iata principalul fragment din sentinta Oanei Boureanu privind respingerea actiunii pe lipsa de interes (vezi facsimil 1):


3. Analiza Curtii

Analizand exceptia lipsei de interes invocata din oficiu, Curtea retine urmatoarele:

Reclamantul Secu Cristian Adrian in contradictoriu cu paratii: Guvernul Romaniei, Ministerul Afacerilor Interne si Ministerul Sanatatii a investit instanta cu actiune avand ca obiect: suspendarea imediata, respectiv anularea in parte a HG 1065/2020 astfel: sa se inlature art. 1 din Anexa 2 in sensul eliminarii sintagmei “ in spatiile publice”, sa se inlature art. 1 pct. 2 si pct. 13 din Anexa 3, sa se inlature art. 2 pct. 2 din Anexa 3 , sa se inlature art. 6 pct. 1 si pct. 2 din Anexa 3; sa se interzica paratului Guvernul Romaniei sa mai emita in viitor hotarari de Guvern cu dispozitiile anulate.

In drept, Curtea retine ca potrivit art. 1 din HG 1065/2020 privind prelungirea starii de alerta pe teritoriul Romaniei incepand cu data de 14 decembrie 2020, precum si stabilirea masurilor care se aplica pe durata acesteia pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19: “Incepand cu data de 14 decembrie 2020 se prelungeste cu 30 de zile starea de alerta pe intreg teritoriul tari”.

De asemenea, potrivit art. 2 “Pe durata prevazuta la art. 1 masurile de prevenire si control al infectiilor cu coronavirusul SARS-CoV-2, conditiile concrete de aplicare si destinatarii acestor masuri, precum si institutiile si autoritatile publice care pun in aplicare sau urmaresc respectarea aplicarii masurilor pe durata starii de alerta sunt prevazute in:

a) anexa nr. 1 "Masuri pentru cresterea capacitatii de raspuns";

b) anexa nr. 2 "Masuri pentru asigurarea rezilientei comunitatilor";

c) anexa nr. 3 "Masuri pentru diminuarea impactului tipului de risc"”.

Hotararea de Guvern atacata in prezenta cauza, HG 1065/2020 a fost urmata de hotarari successive de prelungire cu cate 30 de zile a starii de alerta pe teritoriul Romaniei, respectiv: HG 3/2021, HG 35/2021, HG 293/2021, HG 432/2021.

Curtea retine asadar ca prin natura sa, Hotararea de Guvern 1065/2020 este un act normativ temporar, care prevede expres in continutul sau durata pentru care este emis, respectiv 30 de zile incepand cu data de 14 decembrie 2020.

In consecinta, implinirea termenului pentru care a fost emis actul normativ are ca efect incetarea actiunii normei juridice, a producerii de efecte juridice, incetare care intervine ope legis, de plin drept.

Faptul ca HG 1065/2020 a fost urmata de acte normative ulterioare de prelungire a starii de alerta pe teritoriul Romaniei nu poate conduce la concluzia sustinuta de reclamant ca anularea in parte a HG 1065/2020 ar conduce la lipsirea de efecte juridice a actelor normative ulterioare si de aceea s-ar justifica actualitatea interesului sau in anularea HG 1065/2020.

Se poate constata ca fiecare dintre Hotararile de Guvern prin care a fost prelungita starea de alerta pe teritoriul Romaniei este de sine statatoare, are individualitate proprie si este rezultatul analizei in concret, exclusiv pe durata celor 30 de zile a evolutiei situatiei epidemiologice, situatie care prin natura ei este fluctuanta.

Potrivit dispozitiilor art. 32 Cpc orice cerere poate fi formulata si sustinuta numai daca autorul acesteia are capacitate procesuala in conditiile legii, calitate procesuala, formuleaza o pretentie si justifica un interes.

In ceea ce priveste conditia interesului de a actiona, potrivit art. 33 Cpc Curtea retine ca interesul trebuie sa fie determinat, legitim, personal, nascut si actual.

In concret, Curtea are in vedere ca in conditiile in care actul normativ a carui anulare, respectiv suspendare o solicita reclamantul a incetat sa mai produca efecte juridice, incetare care a intervenit de plin drept, ca o a caracterului temporar al normei juridice nu se mai justifica folosul practic pe care il urmareste reclamantul in sustinerea cererii de anulare, respectiv suspendare.

Chiar si in ipoteza admiterii cererii de anulare partiala a unor dispozitii din cuprinsul HG 1065/2020, care si-a incetat perioada de activitate, consecinta nu ar fi, asa cum sustine reclamantul, lipsirea de efecte juridice a actului normativ actual de prelungire a starii de alerta, astfel ca demersul reclamantului apare ca lipsit de interes.

Pe de alta parte, avand in vedere ca petitul privind pretentia de a se interzice paratului Guvernul Romaniei sa mai emita in viitor hotarari de Guvern cu dispozitiile anulate are caracter subsecvent, aspect care rezulta din insasi modalitatea de formulare a cererii, (reclamantul avand in vedere “dispozitiile anulate”) instanta constata ca lipsa de interes in ceea ce priveste cererea de anulare, respectiv suspendare a HG 1065/2020 se rasfrange si asupra cererii formulate in cuprinsul petitului 2 al cererii de chemare in judecata.

Fata de considerentele de fapt si de drept mai sus expuse Curtea, in temeiul art. 248 Cpc va admite exceptia lipsei de interes invocata din oficiu si va respinge ca lipsita de interes atat actiunea, cat si cererea de suspendare formulata de reclamantul Secu Cristian Adrian in contradictoriu cu paratii: Guvernul Romaniei, Ministerul Afacerilor Interne si Ministerul Sanatatii”.




Redam cel mai important pasaj din decizia ICCJ (vezi facsimil 2):


5. Solutia instantei de recurs

Analizand actele si lucrarile dosarului, precum si sentinta recurata, in raport de motivele de casare invocate, Inalta Curte constata ca recursul declarat de reclamant este intemeiat, in limitele si pentru urmatoarele motive:

Argumente de fapt si de drept relevante

Prin cererea de chemare in judecara reclamantul a solicitat anularea in parte a HG 1065/2020 privind prelungirea starii de alerta pe teritoriul Romaniei incepand cu data de 14 decembrie 2020, precum si stabilirea masurilor care se aplica pe durata acesteia pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, in sensul de a se inlatura art. 1 din Anexa 2 in sensul eliminarii sintagmei „in spatiile publice”, art. 1 pct. 2 si pct. 13 din Anexa 3, art. 2 pct. 2 din Anexa 3, art. 6 pct. 1 si pct. 2 din Anexa 3.

Totodata, s-a solicitat sa se interzica paratului Guvernul Romaniei sa mai emita in viitor hotarari de Guvern cu dispozitiile anulate.

Instanta de fond, retinand ca Hotararea de Guvern 1065/2020 este un act normativ temporar, care prevede expres in continutul sau durata pentru care este emis, a constatat ca implinirea termenului pentru care a fost emis actul normativ are ca efect incetarea actiunii normei juridice, a producerii de efecte juridice, incetare care intervine ope legis, de plin drept, astfel ca nu se nu se mai justifica folosul practic pe care il urmareste reclamantul in sustinerea cererii de anulare, respectiv suspendare.

Inalta Curte retine ca, in materia contenciosului administrativ, conditiile generale de exercitare a actiunii, capacitatea si calitatea procesuala, afirmarea unui drept subiectiv si justificarea unui interes trebuie analizate in functie de trasaturile specifice ale raportului de drept public dedus judecatii. Elementul central al regimului juridic al actului administrativ il reprezinta legalitatea, inteleasa ca fiind conformarea acestuia cu legile si actele administrativ cu forta juridica superioara, astfel ca, atata vreme cat fiinteaza actul administrativ, acesta se bucura de aceasta prezumtie relativa, fiind insa supusa controlului principal de legalitate al instantelor judecatoresti.

Din aceasta perspectiva, este recunoscut dreptul persoanei vatamate de a solicita anularea unui act administrativ, care, desi si-a atins scopul, in sensul ca si-a epuizat puterea juridica cu care a fost investit, si-a produs efectele, dand nastere unor raporturi juridice administrative sau civile.

Din punct de vedere al interesului, retine insa Inalta Curte ca, in privinta actului administrativ, trebuie facuta distinctie intre notiunea de interes procesual, definita de Codul de procedura civila, in sensul de conditie de exercitare a dreptului la actiune si notiunea de interes legitim consacrata de prevederile art. 1 si art. 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Notiunea de interes legitim care poate fi ocrotit pe calea contenciosului administrativ este pusa in evidenta de prevederile referitoare la necesitatea stabilirii existentei unei vatamari aduse unui drept ori unui interes legitim, care se realizeaza pe baza probelor administrate, fiind, deci, o problema de fond in litigiul administrativ.

In raport de aceste considerente, Inalta Curte constata ca hotararea primei instante nu satisface cerintele de exigenta privind verificarea in concret a vatamarii reclamate prin raportare la notiunea de interes legitim privat in cadrul contenciosului subiectiv, conform art. 2 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 554/2004.

In consecinta, Inalta Curte retine ca sunt incidente in cauza dispozitiile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 privind solutionarea procesului fara a se intra in cercetarea fondului, motiv pentru care va casa sentinta instantei de fond si se va trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante. Cu privire la capatul de cerere vizand suspendarea actului atacat, observandu-se ca solutia primei instnate nu a fost atacata pe calea recursului, Inalta Curte retine ca sentinta a ramas definitiva sub aceste aspect, urmand sa o caseze in parte cu trimiterea cauzei spre rejudecare doar in ceea ce priveste cererea in anulare.


Comentarii

# maxtor date 14 July 2022 01:32 +6

HG 1065/2020 semnata de "prim-ministru INTERIMAR" ciuca ionel nici-o-lae (ala care a batut-o pe bunica-sa pt. 1 cana cu lapte de capra).

# ministrul de internari date 14 July 2022 07:13 +9

Dincolo de toata tevatura asta cu mastile sunt 2 chestiuni in neregula cu tara asta in general si anume hotararile au fost luate de niste dobitoci, flancati de o armata de juristi platiti gras din bani publici, care nu au fost in stare sa dea o forma legala constitutionala hotararii. A doua chestiune.. de ce trebuie sa vina un student, care abea acum invata legislatie, sa dea lectii unor asa zisi experti juristi (platiti gras din bani publici) care flancheaza niste dobitoci inculti aflati in guvern, sa le explice ca sunt prosti ca noaptea si ca nu sunt capabili sa faca nimic legal? De ce platim expertii? De ce votam dobitocii? Poate iese molusca aia de prim ministru si ne explica de unde atata ticalosie si dispret fata de alegatori dar ma-ndoiesc c-o s-o faca.

# maxtor date 14 July 2022 11:33 +1

@ministrul de internari-"lancati de o armata de juristi platiti gras din bani publici, care nu au fost in stare sa dea o forma legala"-pentru ca asa FUNCTIONEAZA:prin batjocura; de ce luminatii juristi-magistrati au luat gunoaiele alea,"decret","ordonanta militara",etc in serios?

# maxtor date 14 July 2022 11:35 0

"invocand din oficiu lipsa de interes"-in ne-contradictoriu?partinire!

# Ochiu maro date 14 July 2022 19:12 +1

Stiti de ce se comporta guvernanții astfel cu poporul? Pentru ca le.a zis Secu ca romanii sunt niște dobitoci pe care nu.i interesează nici măcar soarta și viitorul propriilor copii dapoi viata lor de rahat din prezent. Treburile trebuiesc gândite simplu. Asta e adevărul. S.au dat nenumărate teste poporului roman care au fost picate în linie. În ziua de azi observam rezultatul. Partea buna este ca ce va fi mai rău încă nu a venit:))))

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 28.03.2024 – Bomba cu fas a lui Kovesi

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva