Problemele cronice ale instantelor romanesti ii afecteaza nu doar pe judecatori, ci si pe grefieri. Este vorba despre insuficienta personalului, fapt care duce la suprasolicitarea grefierilor, care, la randul ei, provoaca intarzieri din ce in ce mai grave in redactarea hotararilor judecatoresti.

Problema a fost dezvaluita luni, 15 septembrie 2025, de catre Sindicatul National al Grefei Judiciare Dicasterial, condus de grefierul Catalin Traistaru (foto). Sindicatul face referire la raportul Inspectiei Judiciare nr. 24-420 din 30 iunie 2025 privind cauzele intarzierilor la redactarea hotararilor. Lumea Justitiei publica in exclusivitate acest raport, chiar daca forma lui nu a fost inca aprobata de catre Sectia pentru judecatori din Consiliul Superior al Magistraturii (putand deci suferi modificari, la indicatiile CSM).

Pe langa schemele de personal incomplete, intarzierile la motivari sunt cauzate de fluctuatia grefierilor, timpul mare de pregatire a noilor colegi, supraaglomerarea (mai ales la instantele mici) si blamarea pe nedrept a grefierilor pentru problemele tehnice din sistemul ECRIS.

Iata intregul comunicat al SNGJ Dicasterial:

„Raportul Inspectiei Judiciare confirma: lipsa de personal si suprasolicitarea grefierilor afecteaza redactarea hotararilor

La data de 30 iunie 2025, Inspectia Judiciara – Directia de Inspectie pentru Judecatori a intocmit Raportul nr. 24-420, privind cauzele nerespectarii termenelor de redactare a hotararilor judecatoresti in anul 2024, la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, curtilor de apel, tribunalelor si judecatoriilor.

Desi raportul are in vedere intreaga activitate a instantelor, concluziile acestuia confirma ceea ce SNGJ Dicasterial atrage atentia de ani de zile: deficitul de personal auxiliar de specialitate si suprasolicitarea grefierilor reprezinta factori determinanti in intarzierea redactarii hotararilor.

Ce arata raportul? Documentul releva ca:

- schema de personal incompleta / subdimensionata la nivelul grefierilor a generat blocaje majore in activitatea de sprijinire a judecatorilor;

- fluctuatia personalului auxiliar de specialitate (pensionari, transferuri, plecari din sistem) a dus la suprasarcina celor ramasi, care au fost obligati sa preia si atributii suplimentare in afara completurilor;

- noii grefieri, recent angajati, necesita perioade de acomodare si formare, timp in care colegii lor trebuie sa acopere deficitul;

- instantele mici sau cu infrastructura redusa sunt cele mai expuse, grefierii fiind pusi in situatia de a lucra simultan pe cauze civile, penale, sedinte de urgenta si redactare de hotarari;

- erorile tehnice din sistemul ECRIS (inchideri omise, termene raportate gresit) sunt puse adesea in sarcina grefierilor, desi acestea reflecta si lipsa unor solutii informatice fiabile.

Ce inseamna pentru grefieri?

Raportul confirma o realitate cunoscuta: grefierii sunt suprasolicitati si insuficienti numeric, fiind adesea 'plasa de siguranta' a sistemului judiciar. Ei preiau sarcini multiple, lucreaza sub presiunea termenelor si sunt afectati de lipsa unor masuri de sprijin real din partea institutiilor.

Raportul Inspectiei Judiciare nr. 24-420/30.06.2025 confirma, asadar, ca problemele semnalate constant de grefieri si organizatia noastra sindicala nu mai pot fi ignorate. Fara personal auxiliar de specialitate suficient si protejat, justitia nu poate functiona in termene rezonabile”.

Redam concluziile si propunerile din raportul IJ:

„Neredactarea hotararilor judecatoresti in termenul legal poate fi atribuita unui ansamblu de factori de natura obiectiva / subiectiva.

Printre cauzele identificate se numara: volumul excesiv de activitate, subdimensionarea sau necompletarea schemelor de personal, gradul ridicat de complexitate al cauzelor, precum si dificultatile legate de organizarea si gestionarea eficienta a activitatii profesionale.

Suplimentar, pot fi mentionate aspecte referitoare la nivelul pregatirii profesionale, particularitatile stilului de redactare, implicarea magistratilor in activitati non-jurisdictionale, precum si starea de sanatate a acestora, a personalului auxiliar de specialitate sau a membrilor familiilor lor.

Sunt instante la care volumul de activitate nu este principala cauza, obiectiva ce a determinat intarzieri in redactarea hotararilor judecatoresti, in conditiile in care aceste instante s-au situat in anul 2024 sub media nationala (ex. Tribunalul Cluj, Tribunalul Timis, etc.).

La alte instante, desi volumul de activitate este sub media nationala (ex. Tribunalul Bacau, Judecatoria Buzau, Judecatoria Craiova), cauzele probabile ale intarzierilor o reprezinta fluctuatia de personal sau iesirile la pensie a unor magistrati, imprejurari ce au condus la suprasolicitarea judecatorilor activi prin efectuarea unor sedinte de permanenta.

Verificarile au relevat ca sunt si curti de apel, precum Pitesti, lasi si Suceava, ce au inregistrat o scadere a numarului de hotarari neredactate. In cazul Curtilor de Apel lasi si Suceava incarcatura pe judecator raportat la volumul efectiv este sub media nationala (Curtea de Apel lasi are 191,5 dosare/judecator, Curtea de Apel Suceava are 172 dosare/judecator), aspect ce a contribuit la scaderea numarului de hotarari redactate peste termen. In schimb, se remarca in mod pozitiv Curtea de Apel Pitesti la care incarcatura pe judecator raportat la volumul efectiv este peste media nationala, (368,8 dosare/judecator) si care a inregistrat o scadere a numarului de hotarari neredactate in termen legal.

Datele statistice indica faptul ca volumul restantelor nu poate fi justificat, in mod semnificativ, prin complexitatea cauzelor solutionate. Astfel, exista instante care gestioneaza dosare cu o complexitate ridicata, dar care nu inregistreaza restante sau le inregistreaza intr-un numar nesemnificativ

Exemplu: curtile de apel Brasov, Cluj, Craiova, Galati, Pitesti, Targu Mures; tribunalele din Calarasi, Salaj, Tulcea, Gorj, Mehedinti, Olt, Satu Mare, Mures (specializat), Valcea, Caras-Severin; precum si numeroase judecatorii, precum cele din Agnita, Avrig, Brad, Orastie, Petrosani, Roman, Targu Neamt, Buhusi, Moinesti, Fagaras, Jibou, Targu Lapus, Viseu de Sus, Tulcea, Constanta, Filiasi, Baia de Arama, Strehaia, Bals, Caracal, Corabia, Slatina, Panciu, Harlau, Alesd, Horezu, Costesti, Topoloveni, Darabani, Gaiesti, Campulung Moldovenesc, Gura Humorului, Vatra Dornei, Miercurea Ciuc, Odorheiul Secuiesc, Ludos, Chisineu-Cris, Gurahont, Lipova si Caransebes.

Apreciem ca in acele cazuri in care neredactarea hotararilor judecatoresti nu este determinata de volumul de activitatea sau de gradul de ocupare al instantei sau de complexitatea cauzelor, trebuie analizata eficienta muncii, organizarea activitatii si eventuale probleme interne (modalitatea/maniera de redactare, supraspecializare etc.). De asemenea, fara a nega autonomia absolut necesara pentru desfasurarea activitatii, apreciem ca si lipsa unor mecanisme de control eficient asupra modului de organizare a timpului poate avea recupercusiuni asupra respectarii termenului legal de redactare a hotararilor judecatoresti.

In ceea ce priveste numarul total al hotararilor redactate cu intarziere pe parcursul anului 2024, acesta a fost de 249.782, in crestere fata de anul 2023, cand au fost raportate 233.656 de astfel de cazuri. Desi tendinta generala a fost una ascendenta, anumite instante au consemnat reduceri semnificative ale acestui indicator, cum ar fi curtile de apel Alba lulia, Brasov, Constanta, lasi si Suceava, (la Curtile de Apel Alba Iulia si Constanta incarcatura pe judecator raportat la volumul efectiv este peste media nationala 275,5 dosare/judecator, respectiv 255,9 dosare/judecator).

Desi datele statistice indica, la prima vedere, o scadere a numarului de hotarari neredactate la data de 31 decembrie 2024 (52.111), comparativ cu situatia inregistrata la 1 iulie 2024 (53.449), aceasta evolutie trebuie interpretata cu rezerva. Asa cum s-a aratat si in Raportul initial de control al Inspectiei Judiciare (lucrarea nr. 24-1937), privind aplicarea si interpretarea dispozitiilor legale referitoare la termenele de pronuntare, au fost identificate instante care recurg la amanarea pronuntarii pentru perioade semnificative. In acest context, diminuarea raportata nu reflecta neaparat o reducere reala a volumului de hotarari neredactate in termenul prevazut de lege. (de exemplu Tribunalul Constanta si Judecatoria Constanta,

Analiza datelor incluse in referatele intocmite de echipele de inspectori implicati in activitatea de monitorizare evidentiaza faptul ca, in mod frecvent, in cadrul aceleiasi instante, repartizarea restantelor nu este uniforma. Astfel, doar o parte dintre judecatori inregistreaza un numar ridicat de hotarari neredactate, ceea ce indica un dezechilibru semnificativ in gestionarea sarcinilor (ex. Tribunalul Timis, Judecatoria Botosani, Judecatoria Piatra Neamt).

De asemenea, se constata ca, inclusiv in cadrul instantelor caracterizate printr-o incarcatura mare sau foarte mare de activitate, nu toti judecatorii redacteaza hotararile cu intarziere, ceea ce sugereaza ca alti factori, de natura individuala, pot influenta gestionarea eficienta a activitatii de redactare.

Raportat la volumul total al cauzelor solutionate de instantele judecatoresti la nivel national in anul 2024 respectiv 2.474.242 dosare numarul cauzelor in care s-au inregistrat intarzieri in redactarea hotararilor (249.782) reprezinta un procent de 10,09%, Aceasta marcheaza o usoara scadere fata de procentul de 11,25% inregistrat in anul 2023, Totusi, aceasta evolutie trebuie interpretata cu rezerve, avand in vedere aspectele legate de amanarile in pronuntarea hotararilor, astfel cum s-a evidentiat anterior.

In raport de cele constatate, apreciem ca s-ar impune luarea urmatoarelor masuri:

- analiza punctuala a volumului de activitate prin realizarea unor controale temetice ulterioare cu privire la acest aspect;

- extinderea monitorizarii si la nivel individual, pentru fiecare judecator in parte (avand in vedere ca atributiile presedintelui instantei in ceea ce priveste controlul activitatii magistratilor sunt limitate, iar restantele in redactarea hotararilor se constata, in mod repetat, la un numar restrans de judecatori – independent de volumul general de activitate);

- o analiza interna in cazul instantelor care au un numar ridicat de hotarari judecatorestri neredactate in termen legal care sa ia in considerare acordarea de suport administrativ prin sprijinul oferit de personalul auxiliar de specialitate si de asistentii judecatorilor

- utilizarea de modele standardizate de hotarari in cauze repetitive (ex. divort prin acord, cereri cu valoare redusa, plangeri contraventionale etc.);

- digitalizarea completa a dosarelor pentru acces rapid la toate actele si notele de sedinta inclusiv de la distanta;

- in cadrul evaluarii judecatorilor sa fie analizate standardele de redactare, cu depunctarea motivarilor excesiv de detaliate;

- organizarea de catre Institutul National al Magistraturii de cursuri de formare profesionala continua care sa vizeze redactarea juridica eficienta (claritate, concizie, structura logica, mai ales pentru magistratii aflati la inceputul carierei)”.

* Cititi aici intregul raport al Inspectiei Judiciare