Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) – condusa de jurista Georgiana Gheorghe (foto) – cere Parlamentului sa amendeze proiectul noii Legi a apararii nationale, avertizand ca actuala forma a initiativei de act normativ risca sa bage Romania in razboi fara acordul NATO. Vorbim despre proiectul elaborat de catre guvernul Ilie Bolojan si depus la Camera Deputatilor luni, 6 octombrie 2025.

In plus, sustine ONG-ul in comunicatul emis vineri, 10 octombrie 2025, proiectul coalitiei PSD-PNL-USR-UDMR deschide calea unor decizii abuzive, de restrangere arbitrara a unor drepturi si libertati – la fel ca in pandemie.

Iar totul se face sub pretextul mult-trambitatelor „amenintari hibride”, fara ca initiativa de act normativ sa defineasca aceste amenintari.

Iata comunicatul APADOR-CH:

„Cine si pentru ce vrea sa ne trimita la razboi in afara tarii?

Proiectul noii Legi a Apararii Nationale are formulari vagi care pot justifica abuzuri in tara si actiuni militare arbitrare in afara tarii

APADOR-CH a cerut Parlamentului sa rescrie cateva articole din proiectul noii Legi a Apararii Nationale, care in forma actuala pot duce la restrangerea arbitrara a unor drepturi si angajarea tarii in razboi fara acordul NATO.

Mai multe articole din proiectul care se afla acum in Camera Deputatilor (Pl-x nr. 351/2025) sunt ambigue si pot deschide calea unor decizii abuzive, in afara cadrului constitutional, aspect sesizat de altfel si de Consiliul legislativ, in avizul dat legii.

Formulari vagi care pot justifica restrangerea unor drepturi

Proiectul foloseste expresii precum 'amenintari si pericole' sau 'masuri corespunzatoare in domeniile de competenta' fara a le defini. In lipsa unor limite clare, autoritatile ar putea lua masuri similare celor din starea de urgenta – cum ar fi inchiderea unor televiziuni, interzicerea unor partide sau restrictionarea protestelor – fara ca o astfel de stare sa fie declarata oficial.

Legea trebuie sa indice in mod clar in ce pot consta 'amenintarile si pericolele' care pot justifica luarea de catre autoritati a unor masuri restrictive si sa indice in mod clar gama de masuri care pot fi dispuse de autoritati in situatia respectiva.

Romania ar putea porni actiuni militare fara decizia NATO

Un alt articol problematic (art. 4 al. 3) permite interventii militare in afara tarii pentru contracararea asa-numitelor 'amenintari hibride' – un termen care nu este definit nici in acest proiect de lege, nici in altele la care face trimitere.

'(3) Parlamentul Romaniei aproba angajarea unor capabilitati militare si non militare pe teritoriul statului roman sau in afara acestuia, pentru contracararea amenintarilor hibride, la propunerea Presedintelui Romaniei, dupa consultarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.'

In teorie, o astfel de prevedere ar putea justifica trimiterea de trupe intr-un stat strain fara o decizie prealabila a NATO, ceea ce contravine principiilor aliantei din care Romania face parte.

Dincolo de acest neobisnuit avant razboinic, foarte suspect, care rezulta din textul de lege propus, avant in contradictie vadita cu comportamentul pasnic al tarii de pana in prezent, intrebarea care se pune este ce inseamna si in ce pot consta acele 'amenintari hibride' care justifica actiuni militare impotriva altui stat. Daca tot e sa mergem la razboi, macar sa stim pentru ce.

Ca studiu de caz, ne putem intreba daca 'documentul' extras dintr-un rechizitoriu, prezentat, la Copenhaga, de presedintele Nicusor Dan, drept 'proba solida' a interferentei rusesti in alegerile prezidentiale din 2024 ar putea fi sau nu considerat proba solida a unei 'amenintari hibride', care sa justifice o interventie militara impotriva statului banuit ca autor al acelei amenintari?

Pe langa definirea clara a notiunii de 'amenintari hibride', legea ar trebui sa indice si un prag minimal al gravitatii acelei amenintari, pentru ca ea sa poata sta la baza initierii unei actiuni militare pe teritoriul altei tari, adica al declansarii unui razboi.

APADOR-CH mai solicita si ca legea sa prevada expres ca o interventie militara externa se poate face doar pe baza unei decizii a Consiliului Atlanticului de Nord (NATO).

Text neclar privind trimiterea de trupe pentru 'situatii care genereaza riscuri'

Tot articolul 4, dar alin. 4 permite folosirea armatei in afara tarii pentru 'protejarea cetatenilor romani' si 'alte situatii care genereaza riscuri'. Formularea este atat de vaga incat ar putea permite interventii militare in aproape orice context — chiar si in afara unor conflicte armate sau dezastre naturale.

Daca art. 4 al. 4 este clar atunci cand se refera la 'cazul unor dezastre naturale' sau 'conflicte armate', nu mai este clar atunci cand se refera si la 'alte situatii care genereaza riscuri pentru siguranta acestora'. Prin lipsa de precizie, expresia permite ca orice situatie sa fie apreciata, in mod pur subiectiv, ca justificand interventia armata in afara tarii.

APADOR-CH cere rescrierea acestor articole pentru a asigura claritate, previzibilitate si respectarea principiilor constitutionale, astfel incat masurile de aparare sa nu poata fi folosite pentru restrangerea nejustificata a libertatilor sau pentru actiuni militare arbitrare”.

* Cititi aici criticile integrale ale ONG-ului