Curtea de Conturi o institutie butaforica. Informatii soc din Raportul de activitate pe 2010

Am afirmat de nenumarate ori ca, in Romania, “baietii destepti” fura legal. Ca marile “tunuri” la bugetul de stat se dau sub obladuirea legislatiei aparent defectuoase, dar, in realitate, special concepute in favoarea fraudei de proportii. Voi demonstra, in continuare, cum functioneaza complicitatea unor inalti demnitari ai statului roman la escrocherii financiare uriase, in angrenajul acesta impecabil care, de fapt, submineaza economia nationala.

Cea mai elocventa mostra este punerea Curtii de Conturi a Romaniei in imposibilitatea de a mai recupera prejudiciile constatate in urma investigatiilor intreprinse la institutiile de stat, in misiunile ei de audit si in actiunile de control. Publicul larg este bine sa cunoasca un scurt istoric al Curtii de Conturi de la noi, tocmai pentru intelegerea importantei covarsitoare in gestionarea performanta, responsabila si corecta a bugetului de stat, in bunul mers al vietii economice.

Institutia a fost infiintata prin Legea din 24 ianuarie 1864, publicata in Monitorul Oficial nr.18 din 24 ianuarie 1864, sub denumirea de "Inalta Curte de Conturi”, pentru toata Romania. Potrivit art.15 din lege, "Curtea este insarcinata cu cercetarea si hotararea socotelilor atingatoare de veniturile tezaurului, casieriilor generale din judete, ale regiilor si ale administratiilor contributiilor indirecte, precum si cu incheierea societatilor atingatoare de cheltuieli facute de catre toti agentii comptabili". Structura sa continea sectii jurisdictionale cu rol de instante, unde se judecau neregulile financiare ivite in urma actelor de control. Mai tarziu, potrivit Legii din 1929, "Curtea de Conturi este o institutie de sine statatoare, are acelasi rang cu Inalta Curte de Casatie si se bucura de aceleasi drepturi". Prin aceasta noua reglementare, Curtea de Conturi isi mentine atat atributiile de control cat si cele judecatoresti, dobandite chiar de la infiintare, dupa modelele francez si belgian. Au mai trecut cateva decenii si  art.139 din Constitutia din 1991, publicata in Monitorul Oficial nr.233 din 21 noiembrie 1991, prevedea urmatoarele: "Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, administrare si intrebuintare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. In conditiile legii, Curtea exercita si atributii jurisdictionale". Asadar, entitatea isi pastra atributia de a judeca litigiile cauzate de constatarea neregulilor in administrarea banului public. in deplin acord cu art.139 din Constitutie, Legea nr.94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi (publicata in Monitorul Oficial nr.224 din 9 septembrie 1992) completata si modificata prin Legea nr.99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, si Legea nr.204/1999 pentru modificarea si completarea Legii 94/1992 consfintesc : "Curtea de Conturi este institutia suprema de control financiar asupra modului de formare, administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public." Legea nr.94/1992 a fost modificata si completata ulterior prin Legea nr.77/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.104 din 7 februarie 2002 si prin Legea nr.217/2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.724 din 24 octombrie 2008. Legea nr.94/1992 a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.282 din 29 aprilie 2009.

Numai ca istoria Curtii de Conturi a cunoscut si perioade cand guverne corupte i-au deturnat sau anulat menirea. Asa s-a intamplat la inceputul epocii comuniste, mai bine-zis la data de 1 decembrie 1948, data la care, prin Decretul nr.352, Curtea de Conturi a fost, pur si simplu, desfiintata. Dupa ani buni de abuzuri, necesitatea disciplinarii si controlului gestionarii fondurilor publice a impus recrearea unei autoritati specializate. De aceea, prin Legea nr.2 din 28 martie 1973, publicata in Buletinul Oficial nr.44 din 30 martie 1973, a fost infiintata Curtea Superioara de Control Financiar, care functiona pe langa Consiliul de Stat. Legea a fost modificata prin Decretele nr.150 din 19 iunie 1974 si nr.36 din 21 februarie 1981. Curtea era abilitata sa exercite atributii de control financiar si jurisdictionale. Legea includea, bineinteles, o serie de prevederi specifice statului totalitar, ca de exemplu, "Curtea Superioara de Control Financiar urmareste respectarea hotararilor de partid si de stat in domeniul financiar si apararea proprietatii socialiste". insa si aceasta institutie a fost desfiintata prin Decretul nr.94/1990, tot din considerente mafiote. Chiar si un ochi putin avizat observa ca schimbarile de Regim politic au atras anihilarea Curtii de Conturi ( sau oricum altfel s-ar fi numit aceasta entitate). Sa ne gandim cumva ca mai toti „patriotii” care s-au inghesuit la conducerea tarii urmareau si urmaresc, in realitate, praduirea avutiei nationale? Determinarea sistemului corupt postdecembrist in jefuirea bugetului de stat a culminat la 24 octombrie 2003 si la 15 iunie 2005, cand guvernantii au emis doua Ordonante de Urgenta, OUG nr.117, respectiv OUG nr.53, prin care activitatea jurisdictionala si a personalului instantelor Curtii de Conturi a fost preluata de catre instantele judecatoresti ordinare, iar Ministerul Public a preluat procurorii financiari.Prin urmare, tot aparatul jurisdictional, cu rol de instante specializate, s-a scos din structura Curtii de Conturi. La prima vedere, nu ar fi un capat de tara solutionarea sesizarilor si litigiilor Curtii de Conturi de catre instantele judecatoresti ordinare. Dar in momentul de fata, Curtea a ramas fara tocmai acei specialisti, procurorii financiari, capabili sa investigheze si sa recupereze prejudicii, contrar practicilor altor state membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Franta, Italia sau Spania. Pe de alta parte, art.155 alin. (6) din actuala Constitutie a Romaniei vorbeste despre constituirea instantelor judecatoresti specializate care urmeaza, la un moment dat, sa solutioneze litigiile Curtii:

„Articolul 155 Dispozitii tranzitorii (6) Pana la constituirea instantelor judecatoresti specializate, litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi vor fi solutionate de catre instantele judecatoresti ordinare.”

Insa nici pana acum, astfel de instante nu functioneaza pe teritoriul Romaniei, un impediment major in depistarea fraudelor si recuperarea fondurilor publice furate. Asadar, avem o Curte de Conturi, dar nu avem nici instante judecatoresti specializate, nici specialisti (procurori financiari). Dupa cum imi marturisea domnul Dumitru Alamaie, doctor in economie, consilier de conturi la Curte, intr-o discutie pe care am purtat-o cu domnia sa zilele trecute, institutia nu mai are parghii pentru valorificarea actelor de control, pentru ca Legea nu a fost armonizata cu prevederile Constitutiei si cu modelul european; inseamna ca orice ar constata controlorii financiari nu se mai poate pune in practica, iar ceea ce s-a furat ramane bun furat.

Ingrijoratoare este insuficienta acuta de personal specializat, carenta nepermisa unei institutii de o asemenea importanta . Drept consecinta a ineficientei Curtii de Conturi, induse prin acte normative obstructionale, anul trecut a fost verificata activitatea pe anul 2010 a doar 2.751 de entitati, dintr-un total de 11.281, respectiv 24,4%! Ca urmare a actelor de control desfasurate in anul 2011, s-au constatat abateri financiar-contabile insumand 38.488.447.000 de lei (circa 9 miliarde de euro). Cat despre nivelul platilor nelegale, adica al prejudiciilor, documentul releva un total de 756.020.000 de lei (circa 180 de milioane de euro). Si asta, retineti: in cazul a doar 24,4% dintre institutiile de verificat! Sa intelegem ca, daca ar fi fost luate la bani marunti toate cele 11.281 de entitati, suma prejudiciilor si a abaterilor financiar-contabile ar fi fost cel putin de patru ori mai mare?

Date fiind neajunsurile procedurale ale activitatii Curtii de Conturi, concluziile la care ajung controlorii financiari raman la stadiul de constatare si fraudatorii recidiveaza nederanjati. Tipica in acest sens este situatia neregulilor financiare-contabile de la Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT). Acolo, in decursul anului 2010, Curtea de Conturi a stabilit ca s-au comis abateri financiare grave in cheltuielile destinate actiunilor de promovare a turismului si imaginii Romaniei. In vederea inlaturarii acestor nereguli, s-a emis o Decizie prin care s-au dispus masurile de rigoare. Dar fiindca nimeni nu a fost tras la raspundere, acelasi minister a repetat, un an mai tarziu, prejudicierea fondurilor publice, prin sponsorizarea vestitei Gale de Box dintre Lucian Bute si Paul Mendy cu circa 2 milioane de euro, bani proveniti de la Uniunea Europeana. La vremea aceea am sesizat Comisia de Abuzuri a Camerei Deputatilor, solicitand demersuri pe langa Departamentul pentru Lupta Antifrauda (DLAF) si Curtea de Conturi, in vederea investigarii legalitatii acelei sponsorizari. DLAf ne-a comunicat inceperea anchetei, iar Curtea de Conturi a inclus aceasta sesizare in programul sau de control pentru anul curent.

Tin sa subliniez ca ambele Camere ale Parlamentului Romaniei au dreptul sa sesizeze Curtea de Conturi despre nereguli in gestionarea resurselor publice, conform art.140 alin. (3) din Constitutie. Cu toate acestea, cel putin din anul 2004 si pana in prezent, singura sesizare venita din partea Senatului Romaniei a fost cea legata de afacerea „Bordura”, la initiativa mea.

Solutiile stau, ca de fiecare data, la indemana guvernantilor, adica a celor raspunzatori de starea de fapt. Nu trebuie decat sa aplice prevederile constitutionale si sa infiinteze instantele judecatoresti specializate. Totodata, se impune revenirii la institutia procurorului financiar. Dar esenta schimbarii rezida in depolitizarea Curtii de Conturi a Romaniei, profesionalismul si integritatea morala sa devina criteriile de baza pentru numirile in functii. Coruptia ii rade-n nas unei Curti de Conturi neputincioase!