Dupa ce au aparut in forma continuata, in presa, declaratiile israelienilor Dan Zorella si Avi Yanus, iata ca imi e din ce in ce mai clara dubla teapa pe care si-au tras-o intre ei personaje din intelligence-ul romanesc si cel israelian. Desigur, unii vor spune ca e vorba de fosti. Bine. Fosti. In aparenta. Caci daca ne luam dupa cei care au scris carti intregi de specialitate, despre istoria celor mai tari servicii secrete din lume, cei care au lucrat in servicii si s-au „privatizat”, fac aceeasi munca si, uneori sunt si „activati” si „teleportati” in diverse misiuni.

De ce cred eu ca in toata lucratura „proiectului” de investigare a sefei DNA, planificata de fostul sereist Daniel Dragomir si Black Cube, deznodamantul a fost, in cele din urma o teapa cu doua varfuri? Sunt mai multe „indicii rezonabile” ca asa a fost. In sensul ca cei de la Black Cube i-au tras o teapta de zile mari lui Daniel Dragomir (fost sef la Operativ-combaterea terorismului in SRI), alegandu-se cu 150.000 de euro, bani platiti de Dragomir fara ca cei de la Black Cube sa ii ofere vreo informatie importanta care sa certifice vreunul din „punctele” de pe lista cu teme date spre rezolvare israelienilor. Teapa cealalta si-au luat-o de la SRI si fostul lor coleg Daniel Dragomir, dar si israelienii de la Black Cube, carora le-au fost arestati angajatii trimisi la Bucuresti sa faca o treaba pe care o puteau realiza - dupa cum afirma Dan Zorella - din orice parte a lumii, insa Dragomir ar fi cerut ca „misiunea” sa se execute in Romania.

Cine a pierdut, cine a castigat?

Marele perdant al acestei afaceri este, in opinia mea, Daniel Dragomir si personajele din spatele lui: au dat bani pe nimic, iar tot efortul lor conjugat nu a dus la ceea ce isi doreau (adica stoparea numirii Codrutei Kovesi pentru al doilea mandat la DNA dupa ce israelienii urmau sa certifice, cu probe, lista cu directiile si suspiciunile ce urmau a fi confirmate, data de Dragomir). Concluzie preliminara: tinta ratata, 150.000 de euro platiti pentru Black Cube fara ca firma sa ofere ceva la schimb. Castigatorul, pana azi, pare a fi Codruta Kovesi. Drepti, pe pozitie, in scaun!

Azi, din declaratia data de Avi Yannus, celalalt cap din Black Cube, cea mai importanta parte este cea legata de materiale pe care israelienii ar fi reusit, in proportie de 50 la suta, sa le incarce in cloud, care proveneau direct din emailurile „tintei”:

„Am parcurs materialele, le-am parcurs personal cu toata echipa mea si avem doar aproximativ 50%, acestea sunt doar materialele ce au reusit sa le incarce in cloud. Acestea sunt materiale foarte puternice dupa cum stii, vin direct din emailurile tintei, sunt foarte puternice, dar ei nu au reusit sa termine toate procesele, sunt doar 50% din emailuri. Ai vreo idee de vreo cale prin care putem pune mana pe restul din ele, care sunt acum detinute de DICOT? Avem rezultate bune cu cele 50% dar daca le vom avea pe celelalte va completa tabloul".

Daca materialele aflate acum in posesia DIICOT sunt „foarte puternice”, cum zicea Yanus, atunci ar mai fi un castigator colateral, DIICOT. Care ar detine, acum, acel procent de 50 la suta din ceea ce Yanus spune ca au incarcat israelienii in cloud... Si care venea - tot Yanis afirma- direct din emailurile tintei.

Dar ce ne facem cu declaratia lui Dan Zorella, care a explicat in timpul interogatoriului ca mailul sefei DNA nu a fost spart?! Iata ce apare din interogatoriul in comisia rogatorie a lui Dan Zorella:

„Documentul la pagina insemnata 8 – apare o insemnare scrisa iar pe aceasta o mazgaleala cu stilou albastru, suspectul precizeaza ca este vorba despre scrisul de mana al lui Daniel.

I: Ce scrie sub mazgaleala?

R: Este vorba de scrisul de mana al lui Daniel si scrie acolo adresa electronica a Laurei Kovesi. Adresa electronica pe care ne-a rugat sa o spargem. Pe aceasta adresa de e-mail nu am spart-o, deoarece pana la finalul activitatii nu s-a gasit o modalitate de spargere, nu ne-am gandit la o cale potrivita de spargere si de aceea nu am incercat”...

Deci, pana la urma, cine minte? Zorella sau Yanus? Daca Zorella a spus adevarul, atunci DIICOT nu detine niciun material care sa compromita, prin continut, imaginea doamnei Kovesi. Daca Zorella minte, atunci da, se schimba datele problemei. Asta inseamna ca Yanus a spus adevarul. Si situatia se complica, iar deznodamantul e imprevizibil.

In final...

Intreb: cat de prosti sa fi fost israelienii sa creada ca e o operatiune cu „acoperire” de la cel mai inalt nivel?? Sau altfel: sa fi fost asa, adica o operatiune cu OK-ul dat de la varful ierarhiei institutilonale, si noi sa nu avem habar ce fac institutiile pe care le giram cu toata increderea sperand ca ne apara si ca servesc interesele cetatenilor? La aceste intrebari inca nu am un raspuns. Si cred ca, mai degraba, toti se feresc sa il gaseasca.