INTERVIU – Avocatul Doru Giugula, consilier general la CGMB, demasca interesele politice ale „Afacerii Costanda” si cere in cazul judecatoarei Oprina: „CSM este obligat sa se sesizeze din oficiu fata de aceste fraude procedurale savarsite de judecator”

Doru Giugula (foto) este avocat in Baroul Bucuresti din anul 1996. In paralel, Doru Giugula a detinut si detine si functia de consilier general al CGMB din anul 2000, functie in care s-a remarcat in mandatele trecute printr-o opozitie ferma si continua la controversatele „proiecte” ale fostului primar general al Capitalei, Traian Basescu. Putini cunosc faptul ca avocatul Giugula s-a opus din start, din calitatea sa de consilier si presedinte al CGMB, afacerii imobiliare cunoscuta sub numele de „Parcul Bordei – Costica Costanda”. Acest scandal a reizbucnit zilele trecute dupa ce judecatoarea Evelina Oprina, de la Tribunalul Bucuresti, a acordat lui Costica Costanda despagubiri record de 165 milioane euro (care reprezinta circa 15% din bugetul anual al Primariei Capitalei) pentru faptul ca nu i s-a dat voie sa construiasca pe terenurile ce i-au fost date, in mod scandalos, de fostul primar Traian Basescu. Azi, Doru Giugula dezvaluie pentru Lumeajustitiei.ro amanunte necunoscute despre dedesubturile acestei afaceri imobiliare de proportii, care risca sa bage in colaps financiar Primaria Capitalei. Noroc ca aceasta sentinta poate fi atacata cu apel.

Ati fost presedinte al Consiliului General al Capitalei in 2003 cand s-a demarat „Afacerea Bordei”. V-ati opus categoric la acel moment. V-am ruga sa ne spuneti pe ce considerente ati facut opozitie la aceasta tranzactie imobiliara, cine a fost alaturi de dvs. si cine a stat de la inceput pe aceeasi baricada cu afaceristul Costanda?

Din cate imi amintesc din acea perioada am afirmat ca primarul nu avea calitatea de a da o dispozitie prin care sa faca un schimb de teren, fara o hotarare de Consiliu. S-a folosit un artificiu neacoperit de lege, in sensul ca terenul din Parcul Bordei a fost pus in posesia lui Costica Costanda in baza Legii 10/2001. Cu toate ca acest teren fusese pus in posesia proprietarilor initial ca teren agricol/arabil. Mai mult, mostenitorii, inca din 1997 castigasera in Justitie dreptul de proprietate asupra terenului din Satul Francez, astfel incat sub nicio forma nu se mai putea initia o procedura in baza Legii 10/2001. Singura cale legala ar fi fost emiterea unei hotarari de Consiliu care sa aprobe in situatia in care s-ar fi constata ca este util municipalitatii, un schimb de teren intre proprietatea Lincaru-Costanda si un alt teren echivalent ca valoare. Afacerea Satul Francez - Parcul Bordei este o afacere imobiliara tipica pentru PDL, desfasurata in Bucuresti in cei 11 ani in care acestia au condus destinele Capitalei.La momentul schimbului am luat pozitie publica impotriva acestui abuz care ameninta transformarea Parcului Bordei intr-un maldar de betoane si, impreuna cu asociatiile civice am participat la actiunile care au dus la cunostiinta opiniei publice ilegalitatile cazului. Ca urmare a acestor proteste, constatandu-se de catre primarul general si consilierii PDL ca nu pot ignora opinia publica, Traian Basescu si consilierii sai au cautat o cale de iesire din aceasta situatie periculoasa pentru ei.

Si s-a gasit calea de iesire?

Au gasit-o. Numai ca intre timp Traian Basescu a castigat alegerile prezidentiale si problema a fost lasata mostenire succesorului sau Adriean Videanu, care a evitat sa o rezolve. Pana la urma, fiind presat sa rezolve intr-un fel situatia, a ales calea refacerii schimbului de teren, in sensul de a-i da inapoi lui Costanda terenul din Satul Francez, iar Primariei Capitalei sa-i revina Parcul Bordei. Numai ca a aparut o mare problema, Costanda vanduse deja 5000 de m.p. din Parcul Bordei si obtinuse o hotarare de instanta, prin care obliga Consiliul sa-i dea PUZ-ul in cotele promise de Traian Basescu si obliga Primaria sa-i plateasca 17 milioane euro, penalitati de neexecutare. Aceasta hotarare a fost etichetata de presedintele Basescu ca fiind data de un judecator corupt. In acest moment, Videanu a dorit sa se acopere si sa scape de raspundere, prin obtinerea unei hotarari de Consiliu prin care sa se faca acest schimb de terenuri ciuntite si care oricum era in defavoarea Municipalitatii. Deoarece Videanu si PDL aveau majoritatea atunci, ca si acum, in CGMB, putand vota orice doresc ei, consilierii PSD si-au dat demisia din Consiliu, nedorind sa fie partasi in septembrie 2007 la o ilegalitatea, la o asemenea frauda la patrimoniul Municipalitatii. Tot in aceasta perioada, in Senatul Romaniei s-a propus in noiembrie 2007 o lege prin care Parcul Bordei sa fie declarat de utilitate publica. Existand pericolul ca in aceasta situatie Costica Costanda sa nu mai poata face niciun schimb de teren, Adriean Videanu a semnat un contract de schimb prin care din cei 33.000 m.p. initiali, numai 28.000 de metri i-a schimbat cu Costanda in Satul Francez si de asemenea s-a angajat ca printr-o hotarare de Consiliu sa obtina in favoarea lui Costica Costanda un PUZ favorabil. Aceasta clauza este ilegala din doua considerente: 1 – este o clauza viitoare incerta care este interzisa de lege; 2 – votul in CGMB este un vot independent de oportunitate si nu poate fi dirijat de nimeni. Dar stiind ca are majoritatea absoluta, intrucat in CGMB mai ramasesera doar consilierii lui si cei ai PRM si PNL, cu care erau in alianta la acea vreme, a obtinut o hotarare de Consiliu de validare a acestui contract ilegal. Imediat, la o luna de zile, consilierii PDL au emis o hotarare prin care au declarat Parcul Bordei ca fiind de utilitate publica.

PUZ-ul promis a mai fost emis dupa artificiul lui Videanu? Daca nu, din ce cauza credeti ca s-a produs sincopa?

Cu toate ca de la acea data si pana in prezent PDL a detinut si detine majoritatea in CGMB, putand vota orice hotarare doresc ei, din ratiuni care imi scapa, acest PUZ a fost propus in ultima sedinta inainte de modificarea legii prin care se puteau aproba aceste PUZ-uri, impreuna cu alte 54 de PUZ-uri „problema”. Probabil ca si in orice afacere, mai ales una imobiliara, au existat obligatii care trebuiau respectate de partile contractante....

Revenind la prezent, de ce credeti ca afaceristul Costica Costanda a actionat in Justitie contra Primariei Capitalei si a cerut despagubiri imense abia anul trecut?

Ca orice om de afaceri, Costanda si-a luat masuri de protectie, obtinand cu sprijinul autoritatilor – primarul Videanu si Consiliul reprezentat la acea vreme de PDL, din nestiinta sau cointeresat, documente oficiale de care s-a folosit in obtinerea unei solutii favorabile. Ma intrebati de ce Costanda a introdus actiune abia in 2010? Pentru ca nu au fost solutionate intre parteneri diferite aspecte... O ratiune a actiunii atat de tardive este chiar criza financiara, care a omorat piata imobiliara si nu mai exista nicio posibilitate de a obtine profitul scontat la initierea afacerii sale imobiliare. Bazandu-se pe documentele obtinute, a ales solutia obtinerii profitului de la Municipalitate.

Cum comentati d-le consilier verdictul dat de judecatoarea Evelina Oprina in cazul Costica Costanda. Este unul corect fata de Primaria Capitalei si ce consecinte poate avea asupra acestei institutii?

De regula, ca avocat, nu comentez solutiile instantelor de judecata, deoarece cred in Justitie si in judecatorii care o fac. Dar, ca orice padure, are si uscaturi care pateaza onoarea actului de justitie si demnitatea judecatorilor corecti, care isi fac cu buna-credinta datoria. Prezenta speta este un model clasic de ASA NU! Un judecator care judeca fara ca procedurile de citare a partilor sa fie indeplinite; dispune masuri procesuale de disjungere a cauzei in conditiile in care partile nu sunt citate; judeca exceptii de procedura in competenta unui alt complet, dupa care afirma ca bine ca si-a dat seama la timp si a trimis spre judecare unde trebuia, tot in conditii de nelegalitate; admite numai pentru o singura parte probatorii, iar pentru celelalte parti le respinge probele fara a motiva; acorda daune materiale respingand cererea de efectuare a unei expertize stiind ca numai in baza unei astfel de expertize se poate stabili cuantumul unor daune in mod corect – nu poate fi decat un judecator corupt. Ca sa-l parafraze pe presedintele Romaniei! CSM-ul este obligat sa se sesizeze din oficiu fata de aceste fraude procedurale savarsite de judecator si sa numai primim raspunsul ca aceste ilegalitati pot fi indreptate in caile legale de atac. Pentru ca da, ele pot fi indreptate, dar judecatorul care face asemenea lucruri trebuie sanctionat.

Avocatii lui Costica Costanda au ridicat multe semne de intrebare in acest dosar. Sunteti avocat, exista un cod deontologic in breasla. Din datele pe care le avem, avocatul Valeriu Stoica a fost mai intai solicitat sa apere interesele CGMB, apoi a devenit aparatorul lui Costanda. Cum catalogati dvs. O asemenea pendulare?

Va confirm, asa este, dl Valeriu Stoica a prezentat la CGMB si un draft de asistenta juridica pentru a reprezenta Consiliul General in litigiul dintre Municipalitate si Costica Costanda. Statutul si legea profesiei de avocat, cat si deontologia acestei profesii, interzic ca un avocat care a fost solicitat de o parte si a luat la cunostinta de documentele acesteia, sa reprezinte partea adversa. Din partea dlui Stoica acest lucru nu ma mira, avand in vedere ca in 1997, in timp ce era ministru al Justitie, a dezincriminat bancruta frauduloasa pentru 3 luni de zile, dand posibilitatea tuturor celor care au furat din banci sa scape de raspunderea penala si sa se bucure azi de rodul complicitatii fostului ministru.