INTERVIU – Presedintele Inaltei Curti, Livia Stanciu: “Judecatorii Sectiei penale stiu cand vin la munca, dar nu stiu cand pleaca! Sunt convinsa ca nu vor ajunge la masuri extreme de a pune tocul jos, pentru ca sunt oameni de mare echilibru si profesionalism!”

Cu o vechime de peste 30 de ani in magistratura presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatoarea Livia Stanciu (foto) a abordat deschis problemele instantei supreme, intr-un interviu acordat in exclusivitate pentru Lumeajustitiei.ro. Livia Stanciu are o cariera de circa 30 de ani in magistratura, 14 ani a fost procuror, iar apoi judecator. Din septembrie 2010 a fost numita presedinte al ICCJ, instanta grevata de mari problemele, multe dintre ele surprinse in recentul raport pe Justitie al Comisiei Europene. Cititi in continuare interviul pe care ni l-a acordat judecatoarea Livia Stanciu.

Cel mai important subiect al ultimelor zile a fost Raportul CE pe Justitie. Sunteti de acord cu opinia vicepresedintei Rodica Aida Popa ca raportul este unul “pur obiectiv”?

Raportul CE din punctul de vedere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a reflectat cu obiectivitate atat progresele inregistrate de sistemul judiciar roman in perioada parcursa de la raportul din vara anului precedent, cat si domeniile in care sistemul judiciar roman trebuie sa-si concentreze eforturile pentru a inregista progrese convingatoare. Daca ar trebui sa ne referim punctual la Inalta Curte de Casatie si Justitie pot sustine faptul ca raportul, contrar comentariilor politice sau chiar jurnalistice exprimate, marcheaza evolutiile inregistrate de jurisdictia suprema in urmatoarele domenii: revizuirea competentei Inaltei Curti, in scopul asigurarii functionarii instantei supreme ca instanta de casatie; reformarea sistemului de promovare in functia de judecator la instanta suprema, aflat in prezent in dezbaterea Parlamentului; adoptarea unor solutii privind interpretarea dispozitiilor legale referitoare la prescriptia speciala a raspunderii penale. Cu privire la acest aspect, al solutionarii dosarelor de mare coruptie, inclusiv responsabilii CE au sustinut ca dorinta dumnealor este de a se pronunta solutii definitive in aceste cauze. Nu intereseaza solutiile, daca sunt de achitare sau de condamnare, pentru ca aceasta tine de judecata cauzei, de interpretarea probelor din cauza respectiva, pe care o face numai judecatorul, ci de a nu se ajunge sa se pronunte solutii in astfel de cauze de incetare a procesului penal prin interventia prescriptiei raspunderii penale. In cauzele de coruptie la nivel inalt aflate pe rolul Sectiei penale, termenele de prescriptie expira intre 2013-2029, neexistand deci riscul ca in vreunul dintre dosarele de mare coruptie la nivel inalt sa intervina prescriptia raspunderii penale inainte de solutionarea definitiva a cauzei, avand in vedere si faptul ca in aceste cauze exista o singura cale de atac, recursul. Problema de drept privind calculul prescriptiei speciale in cazul suspendarii pentru solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate – problema de drept ce a fost ridicata in Decizia nr. 3473 din 6.10.2010 a Sectiei penale a ICCJ – a fost discutata in sedinta sectiei de specialitate a instantei supreme din data de 4 iulie 2011, sedinta la care am fost prezenta, fiind adoptata in unanimitate, prin vot, solutia potrivit careia prescriptia speciala intervine numai la momentul la care termenul de prescriptie prevazut de lege la care se adauga jumatate din acest termen, precum si perioada suspendarii judecarii, s-a implinit. Aceasta decizie a fost de altfel comunicata tuturor curtilor de apel din tara pentru a fi avuta in vedere si este publicata in rezumat pe site-ul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la rubrica “Jurisprudenta”, putand fi accesata de orice persoana interesata. Trebuie spus ca aceasta decizie are valoare indrumatoare pentru toti judecatorii romani, fiind adoptata de Sectia penala a ICCJ, in cadrul atributiilor privind unificarea jurisprudentelor. I-am asigurat pe reprezentantii Comisiei Europene ca Sectia penala a Inaltei Curti, care in unanimitate a adoptat aceasta solutie, va avea in vedere aceasta decizie cu ocazia solutionarii dosarelor aflate pe rol in care se regaseste o asemenea problematica. In plus, vizavi de exceptiile de neconstitutionalitate, amintesc despre intrarea in vigoare a Legii 177/2010, lege potrivit careia o exceptie de neconstitutionalitate nu mai poate determina suspendarea cauzei.

In raportul de tara s-a mentionat ca judecatorii instantei supreme ar acorda nejustificat termene multe in dosarele de mare coruptie si ar accepta expertize nejustificate. Cum a ajuns CE la aceasta concluzie?

Nu se poate vorbi de faptul ca nu s-au facut pasi in solutionarea cauzelor de coruptie la nivel inalt. Astfel, daca in anul 2010, Sectia penala a solutionat o singura cauza de coruptie la nivel inalt, in 2011 in primele 6 luni, au fost solutionate de Sectia penala, in prima instanta, 7 cauze, in completul de 9 judecatori - 3 cauze, iar Completul de 5 judecatori a solutionat 2 cauze. De la inceputul anului, Sectia penala a stabilit termene scurte de judecata, in conditiile in care nu are la dispozitie decat o singura sala, iar sala Sectiilor Unite este periodic folosita, intrucat aceasta este folosita de Completul de 9 judecatori, care functioneaza in continuare, de cele patru Complete de 5 judecatori, de completele competente sa judece recursurile in interesul legii si de Sectia civila. Cu privire la recursurile in interesul legii, datele statistice releva o crestere substantiala a numarului acestor recursuri solutionate in primele sase luni ale lui 2011, in raport cu intregul an 2010, respectiv 13 RIL-uri in 2011, fata de doar 9 in 2010.

Presedintele Traian Basescu a spus despre Inalta Curte ca o considera “o institutie neconvingatoare”. Cum comentati aceasta declaratie?

Atata vreme cat presedintele statului nu a detaliat sub ce aspecte Inalta Curte a demonstrat ca ar fi neconvingatoare, nu am cum sa comentez afirmatiile domniei sale. O singura mentiune as vrea sa fac, noi stim ca principala vulnerabilitate a instantei supreme este judecarea dosarelor de mare coruptie, dar sub acest aspect s-au facut pasi de catre ICCJ in directia solutionarii cu celeritate, iar datele statistice o confirma, s-au luat o serie de masuri la nivelul instantei, s-a facut o analiza a cauzelor care au generat intarzieri si tergiversari, si s-au dispus o serie de masuri pentru inlaturarea cauzelor amintite, parte din ele care depindeau de Inalta Curte, iar altele care depindeau de ceilalti participanti la actul de justitie. Am avut de altfel si intalniri la varf intre judecatorii Sectiei penale si reprezentantii Ministerului Public, pentru inlaturarea posibilelor disfunctionalitati din activitatea de judecata a dosarelor de mare coruptie. Am solicitat ca in actele de inculpare situatia de fapt retinuta in sarcina persoanelor trimise in judecata sa fie bine sintetizata, cu trimitere la mijloacele de proba care sustin afirmatiile facute in actele de inculpare. De asemenea, am solicitat ca actele materiale componente ale unor infractiuni continuate sa fie prezentate cu toate datele care pot justifica retinerea unui astfel de act material. O alta problema a fost aceea a dosarelor in care au fost indicati in citativul rechizitoriului, pentru a fi audiati de catre instanta, sute de martori. Sub acest aspect am propus pentru viitor ca procurorii care instrumenteaza astfel de cauze, dupa ce finalizeaza activitatea de urmarire penala, inaintea intocmirii actului de inculpare, sa faca o selectie a martorilor care fac declaratii identice sub un aspect apreciat ca relevant de catre procuror, iar in citativul rechizitoriului sa fie indicati pentru audiere doar acei martori esentiali. De asemenea, am propus sa se puna accent pe o prezentare sintetica a mijloacelor de proba, a declaratiilor de martori si a inregistrarilor convorbirilor telefonice, fara a fi prezentat continutul integral al acestora in actul de inculpare.

Care sunt conditiile in care se lucreaza la dvs? Cati judecatori, magistrati asistenti si grefieri aveti lipsa si cum priviti tergiversarea de catre CSM a procedurilor de promovare la Inalta Curte?

De la Sectia penala au fost promovati presedintele si vicepresedintele ICCJ. Judecatorul Mircea Aron, tot de la Sectia penala, a fost ales in CSM, fiind suspendat din activitatea de judecata pe perioada mandatului sau, iar alte 9 posturi sunt inca vacante, din cele 35 prevazute in schema. Iata ca, dintr-o data, mai bine de o treime din judecatori lipsesc. Sectia penala, spre deosebire de celelalte sectii, judeca atat in prima instanta, cat si ca instanta de recurs. La Sectia penala se localizeaza dosarele de coruptie la nivel inalt. Eforturile facute de judecatorii acestei sectii sunt supraomenesti, in conditiile in care aceasta situatie a fost permanent prezentata de presedintele CSM in fata Plenului CSM, si ma refer aici la posturile vacante. Desi situatia este foarte grava, colegii de la Sectia penala au depus toate eforturile si au crescut substantial numarul de cauze solutionate. Ca masuri concrete pentru judecarea cauzelor de coruptie, cu intelegerea presedintilor sectiilor ICCJ, au fost puse la dispozitia Sectiei penale sala Sectiei de contencios-administrativ in ziua de luni, si sala Sectiei comerciale in zilele de luni si vineri ale fiecarei saptamani. Toate acestea cu aceiasi judecatori, care au inteles sa intre si de trei-patru ori pe saptamana in completele de judecata. La Sectia penala judecatorii stiu cand vin, dar nu stiu cand pleaca. Finalizarea sedintelor de judecata ajunge de multe ori dupa miezul noptii. A nu se uita ca aceiasi judecatori sunt repartizati in zilele de sambata si duminica la permanenta, pentru cauzele urgente care apar la sfarsit de saptamana si, de regula, le vine randul odata la o luna si jumatate. Ca sa sintetizez, cei 23 de judecatori (din care unii au picat din picioare, s-au imbolnavit de afectiuni grave din cauza eforturilor deosebite depuse pe o perioada lunga de timp) sunt si cei care sunt planificati in fiecare zi, pentru a pune rezolutii pe dosarele ce intra la sediul instantei supreme in urma repartitiei aleatorii, cat si cei care solutioneaza eventualele solicitari ale parchetului de luare a unei masuri preventive. Tot ei sunt cei care judeca si in prima instanta dosarele de mare coruptie, cat si toate celelalte dosare care le intra in competenta spre judecata in prima instanta (conflicte de competenta, revizuiri, stramutari, contestatii la judecare, contestatii in anulare etc), tot ei intra si in recursuri si asa mai departe.

Care este relatia instantei supreme cu avocatii, mai ales in conditiile unor dosare cu multi inculpati si cu multi martori?

Am avut o intalnire la data de 15 martie 2011 cu reprezentantii UNBR si cu cei ai Baroului Bucuresti in care, printre altele, au fost discutate aspecte legate de asigurarea calitatii asistentei juridice din oficiu in cauzele aflate pe rolul Sectiei penale a Inaltei Curti. Unul dintre cele mai importante aspecte abordate cu reprezentantii avocatilor a fost cel al cauzelor cu multi inculpati, in care am solicitat ca aparatorii alesi sa-si asigure substituirea, in situatia imposibilitatii prezentei acestora in instanta, pentru a nu exista motive de amanare a judecarii cauzelor si a nu forta magistratul sa desemneze un aparator din oficiu.

Cum vedeti recomandarile CE in ceea ce priveste activitatea ICCJ, si mai ales in privinta accelerarii judecarii cauzelor de coruptie?

Dupa publicarea raportului Comisiei Europene am facut o analiza a acestuia si am constatat ca el cuprinde recomandari adresate autoritatilor romane, inclusiv Inaltei Curti. O prima recomandare consta in luarea masurilor urgente pentru imbunatatirea managementului cauzelor si accelerarea solutionarii dosarelor de coruptie la nivel inalt, pentru a evita implinirea termenului de prescriprie. Am apreciat ca aceasta recomandare constituie in continuare o prioritate a Inaltei Curti, astfel ca se impune revizuirea managementului acestor cauze aflate pe rolul Sectiei penale. Este delegata la Inalta Curte, de catre Plenul CSM, ca presedinte a Sectiei penale, d-na judecator Corina Jijiie, care a preluat deja conducerea Sectiei penale, preluand atributiile d-lui Anton Pandrea, aflat in prezent in concendiu de odihna. Alte masuri: am incheiat un protocol cu presedintele Curtii Militare de Apel, Cezarian Buga, pentru ca sala acestei instante sa poata fi folosita de catre instanta suprema. In perioada 1 octombrie 2011 - 1 aprilie 2012 va putea fi folosita sala de judecata in zilele de luni, marti si vineri ale fiecarei saptamani. Va fi adaugata o inscriptie a ICCJ – Sectia Penala, pentru a nu exista confuzie si interpretari diverse printre justitiabili, masura fiind luata in vederea urgentarii solutionarii dosarelor de mare coruptie. A fost un demers al meu personal si ma bucur ca domnul Cezarian Buga l-a acceptat, si nu doar el, ci si ministrul Apararii Nationale, Gabriel Oprea. Pe langa aceasta sala, va exista si o sala de arhiva si alte birouri pentru judecatori, procurori si avocati, care vor fi folosite exlcusiv de ICCJ. Separarea spatiilor si activitatilor va fi deplina. De asemenea, la Tribunalul Bucuresti au fost obtinute pe o perioada de trei luni, cu incepere de la 1 octombrie, doua sali de judecata, doua zile pe luna in spetembrie, iar in celelalte luni, cate patru zile. Aici demersul a fost facut de doamna vicepresedinte Aida Popa si de presedintele cu delegatie al Sectiei penale, Corina Jijiie. Aceste relocari ale Sectiei penale implica eforturi colosale din partea intregii sectii, tinand cont ca sunt aceiasi judecatori, din care exista riscul ca o parte sa se mai pensioneze. In plus, presedintele Sectiei penale lucreaza acum la planificarile sedintelor de judecata pentru lunile urmatoare, iar solutia gasita de noi a fost ca, pentru recursurile in care nu sunt arestati si in care nu exista o urgenta, sa fixam un prim termen in 4-5 luni, cu obligatia judecatorilor de a verifica sa nu existe pericolul intervenirii prescriptiei. Trebuie de asemenea mentionat ca, in perioada anterioara Raportului, ICCJ si-a adus contributia la perfectionarea solutiilor legislative cuprinse in Noul Cod de procedura civila si in Noul Cod de procedura penala si, in special, in legile pentru punerea in aplicare a acestor coduri, in scopul transformarii instantei supreme intr-o veritabila curte de casatie. Totodata, in perioada urmatoare, ICCJ va continua dialogul cu Ministerul Justitiei si CSM, pentru a definitiva solutiile legislative cuprinse in legile pentru punerea in aplicare a Noului Cod de procedura civila si a Noului Cod de procedura penala, in scopul cresterii rolului de instanta de casatie al ICCJ, precum si pentru asigurarea solutiilor legislative care sa asigure o jurisprudenta unitara.

Intr-un comunicat de presa din urma cu cateva luni, Inalta Curte anunta ca, daca nu vor veni judecatori noi, vor intrerupe activitatea, in special la Sectia penala. In conditiile in care nu a fost nimeni promovat, exista riscul intreruperii activitatii?

Toti colegii Sectiei penale au inteles sa depuna eforturi maxime. Sunt aproape convinsa ca judecatorii nu vor ajunge la masuri extreme de a pune tocul jos, sa nu mai judecam, pentru ca sunt oameni de mare echilibru, de deosebit profesionalism si daca s-au facut si astfel de afirmatii, acestea au fost determinate de eforturile supraomenesti facute intr-o perioada indelungata, neavand nici macar speranta ca intr-un viitor apropiat situatia va fi remediata. Sunt oameni de echilibru care incearca sa judece in aceste conditii si nu in detrimentul calitatii actului de justitie. Daca dosarele stau de multe ori pe rolul ICCJ este pentru acesti magistrati sunt responsabili pentru solutiile pe care le adopta, iar solutiile trebuie sa aiba acoperire in probele administrate in cauza, de multe ori fiind nevoiti sa complineasca in cursul cercetarii judecatoresti deficientele si neimplinirile din activitatea de urmarire penala.