Ministrul Justitiei Catalin Predoiu va esua lamentabil la Curtea Constitutionala a Romaniei cu ordonanta de urgenta data luni, 30 mai 2022, privind modificarea articolului 155 din Codul penal referitor la intreruperea prescriptiei, dupa decizia CCR de saptamana trecuta (click aici pentru a citi).

Motivul este unul foarte simplu, explica avocata Silvia Uscov (foto): referendumul din 2019 convocat de presedintele Klaus Iohannis, unde majoritatea respondentilor s-a pronuntat impotriva legiferarii prin ordonante de urgenta in domeniul justitiei. Adica exact ceea ce n-ar fi trebuit sa faca Predoiu acum. Iar lucrurile nu vor putea fi carpite in Parlament, intrucat o lege de adoptare a unei ordonante de urgenta declarate ca neconstitutionala va fi la fel de neconstitutionala ca respectiva OUG, subliniaza Uscov.

De altfel (adaugam noi), am vazut deja exemplul legii de adoptare a „Ordonantei Pruna” 6/2016, pe care CCR a trantit-o explicand foarte simplu ca neconstitutionalitatea OUG 6/2016 atrage automat neconstitutionalitatea legii de adoptare a aceleiasi ordonante (click aici pentru a citi).

O singura speranta exista pentru guvernarea Iohannis-Predoiu, sugereaza Silvia Uscov – si anume: ca viitorii judecatori CCR, care isi vor lua in primire mandatele in acest an, sa-si dovedeasca fidelitatea fata de regim si sa nu respinga ordonanta ministrului Justitiei.

Iata postarea Silviei Uscov de pe Facebook:

„OUG-ul pe prescriptie este neconstitutional

Prin Decretul Presedintelui Romaniei nr. 420 din 25 aprilie 2019 s-a stabilit data „Referendumului pentru justitie” la data de 26 mai 2019 si a doua intrebare adresata cetatenilor a fost urmatoarea: „Sunteti de acord cu interzicerea adoptarii de catre Guvern a ordonantelor de urgenta in domeniul infractiunilor, pedepselor si al organizarii judiciare si cu extinderea dreptului de a ataca ordonantele direct la Curtea Constitutionala?“. Cu 86,18% raspunsuri de DA referendumul a fost validat ulterior.

Prescriptia raspunderii penale tine de domeniul infractiunilor si pedepselor, deci se aplica rezultatele referendumului.

“1.10. Din aceasta perspectiva, ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, in principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a vointei populare – aceasta vointa nu poate fi ignorata de alesii poporului, intrucat este o expresie a suveranitatii nationale -, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect). Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, in sensul ca necesita interventia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune in opera vointa exprimata de corpul electoral.

1.11. Aceasta interpretare se intemeiaza si pe principiul loialitatii constitutionale, desprins si interpretat prin coroborarea dispozitiilor constitutionale ale art. 1 – Statul roman, art. 2 – Suveranitatea si art. 61 – Rolul si structura (Parlamentului), principiu care, in aceasta materie, impune ca autoritatile cu competente decizionale in domeniile vizate de problematica supusa referendumului (in cazul de fata Parlamentul) sa ia in considerare, sa analizeze si sa identifice modalitati de punere in practica a vointei exprimate de popor. O alta viziune asupra efectelor referendumului consultativ l-ar reduce pe acesta la un exercitiu pur formal, un simplu sondaj de opinie.

1.12. Pentru aceste considerente, Curtea constata ca reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o solutie legislativa care nu respecta vointa exprimata de popor la referendumul consultativ mentionat este in contradictie cu prevederile constitutionale ale art. 1, 2 si 61.”

(Decizia CCR nr. 682 din 27 iunie 2012)

Prin urmare, putem desprinde concluzia ca, desi referendumul consultativ organizat la data de 26 mai 2019 nu produce efecte directe, el nu poate ramane la stadiul de simpla opinie exprimata de cetatenii Romaniei, ci va produce efectul indirect al constatarii neconstitutionalitatii unor prevederi contrare vointei poporului, ca expresie a suveranitatii nationale.

Chiar daca, ulterior, ordonanta de urgenta va fi aprobata prin lege, nu are vreo inraurire asupra atenuarii criticilor de neconstitutionalitate mai sus evidentiate, adoptarea acestei legi neputand actiona ca o operatiune de validare sau indreptare a unui act normativ neconstitutional, deoarece operatiunea de aprobare a unei ordonante de urgenta in procedura parlamentara este doar o consecinta a aplicarii art. 115 alin. 5 Constitutia Romaniei prin care Parlamentul Romaniei isi insuseste, in calitate de legiuitor primar, dispozitiile ordonantei de urgenta.

P.S. Poate data viitoare nu mai folositi instrumentele referendumului fara sa va ganditi la consecintele juridice (pe care le-am expus inca de atunci, dar propaganda a fost mai puternica). E adevarat, aveti un as in maneca acum, judecatorii CCR pe care tocmai i-ati numit”.