Cine trece prin dreptul Inaltei Curti de Casatie si Justitie risca sa fie grav ranit. Pericolul de accidentare reiese dintr-un document oficial al Guvernul Romaniei, in care este detaliata starea accentuata de degradare a sediului instantei supreme.

Executivul urmeaza sa demareze reabilitarea ICCJ, pe ordinea de zi a sedintei Guvernului de miercuri, 4 ianuarie 2023, figurand proiectul de hotarare privind “Reabilitarea prin consolidare, extindere si reconfigurare interioara a sediului administrativ al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, str. Batistei, nr. 25, sector 2, municipiul Bucuresti”. Foarte importanta este insa nota de fundamentare, in care se enumera gravele probleme cu care se confrunta ICCJ si mediul total inadecvat in care trebuie sa isi desfasoare activitatea judecartorii si personalul ICCJ.

Astfel, pe langa spatiul insuficient, la Inalta Curte exista o serie de pericole pentru trecatorii aflati in zona. Spre exemplu, “scara de acces catre subsol 2, amplasata sub scara monumentala nord, nu asigura inaltimile de trecere conforme si nu are trepte alcatuite conform pentru circulatia curenta a persoanelor”. De asemenea, “la fatade, olanele ce acopera cornisele etajelor 3 si 4 sunt in prezent ancorate precar, cazand ocazional pe trotuar, punand in pericol siguranta trecatorilor”. Un risc exista si in ceea ce priveste “copertinele metalice improvizate, cu fixari de calitate necunoscuta, expuse intemperiilor, ce se pot degrada in continuare pana la punctul cedarii”.

Iata fragmente din nota de fundamentare a proiectului de reabilitare a ICCJ (nota si proiectul sunt atasate integral la finalul articolului):

“Inalta Curte de Casatie si Justitie isi desfasoara activitatea intr-o cladire total improprie nevoilor sale institutionale, situata in str. Batistei, nr. 25, sector 2, municipiul Bucuresti. Imobilul a fost declarat de utilitate publica de interes national prin Hotararea Guvernului nr. 457/1998 si atribuit in administrare Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in vederea asigurarii spatiilor necesare desfasurarii activitatii, prin Hotararea Guvernului nr. 1107/2011.

Cladirea actuala a fost adaptata nevoilor specifice ale unei instante de judecata, dar nu a fost proiectata in acest scop, astfel incat ea nu a reusit sa ofere din punct de vedere spatial solutia adecvata pentru o astfel de activitate si nu a reusit sa ofere un spatiu adecvat desfasurarii activitatii instantei care, spre deosebire de toate celelalte instante de judecata, are functii proprii, exclusive, specifice:

- functia de unificare a practicii judiciare – activitate care implica reunirea in formatiuni de judecata speciale, a judecatorilor din mai multe sectii, analize si studii realizate impreuna, presupune aparat tehnic de specialitate suplimentar care sa ofere documentarea juridica necesara realizarii acestei activitati, presupune o baza de documentare ampla, etc.;

- functia de reprezentare – fiind sub acest aspect instanta care pe de o parte reprezinta puterea judecatoreasca atat in raporturile inter-institutionale cu celelalte puteri ale statului, cat si in relatiile in plan international, primind in mod curent delegatii ale unor organizatii internationale in care detine calitatea de membru, ale altor instante supreme sau ale instantelor internationale, ale altor organisme si institutii internationale cu preocupari in domeniul justitiei.

Din punct de vedere al disponibilitatii de spatiu pentru organigrama complexa a institutiei, suprafata disponibila pentru birouri este in prezent insuficienta, motiv pentru care, la acest moment, Institutia este fortata sa comaseze departamente si nu poate angaja personal suplimentar, atat de necesar. Inalta Curte de Casatie si Justitie a ajuns la o capacitate de 579 posturi, fata de cele 270 luate in calcul la momentul preluarii sediului din Strada Batistei. Astfel, densitatea angajatilor in birourile conexe, reprezentand aproximativ 70% din suprafata totala de birouri, a crescut, scazand catre o cota medie de 3.5 mp/persoana.

Nevoia suplimentara de spatiu se justifica si prin volumul ridicat al activitatii acestei instante (aproximativ 25000 de cauze in 2021) si, implicit, de parti, la care se adauga avocati, martori, experti, interpreti, presa, alte persoane interesate.

In plus fata de lipsa de spatiu pentru posturile de lucru, care este principala necesitate cu care se confrunta Inalta Curte de Casatie si Justitie, institutiei ii lipsesc si sali de sedinte, pentru magistrati, fiind necesara cel putin o sala de 100 mp.

Cu privire la imobil, au fost identificate o serie de neconformitati care ingreuneaza activitatea si functionarea institutiei, respectiv:

- Scara de acces catre subsol 2, amplasata sub scara monumentala nord, nu asigura inaltimile de trecere conforme si nu are trepte alcatuite conform pentru circulatia curenta a persoanelor. Evacuarea din subsol catre curtea de lumina 2 nu asigura inaltimi conforme de trecere. Scara 4 – acces subsol 2, nu asigura inaltimi de trecere conforme.

- La fatade, olanele ce acopera cornisele etajelor 3 si 4 sunt in prezent ancorate precar, cazand ocazional pe trotuar, punand in pericol siguranta trecatorilor. Se poate inventaria la acest capitol si situatia copertinelor metalice improvizate, cu fixari de calitate necunoscuta, expuse intemperiilor, ce se pot degrada in continuare pana la punctul cedarii.

- La cai de evacuare: Ambele case de scara debuseaza la parter catre atrium, nu spre exterior, evacuarea persoanelor catre exterior facandu-se prin holul de acces pe distante de 15 si respectiv 30 metri. Vestibulele au usi monumentale ce se deschid catre interior, dificil de remontat cu deschidere pe sensul de evacuare. Ambele case de scari au continuare nedelimitata catre subsoluri. La subsolul 2, circulatia catre scara 1 este obturata de amenajarea spatiilor IT.

- La atrium: Sectiunea atriumului pe ultimele nivele este mai mica decat cea pentru care se aplica conditiile uzuale, fiind necesare, conform normativului, masuri compensatorii, in conditiile in care peretii culoarelor etajelor 1-5 au ferestre catre atrium, din lemn, cu ochiuri mobile.

- La invecinarea cu alte corpuri de cladire: Catre imobilul vecin aflat la est, exista ferestre in curtea de lumina supraterana. Acestea sunt considerate goluri in peretele antifoc existent, urmand ca ferestrele aflate la distante mai mici decat cele reglementate sa se inlocuiasca cu elemente rezistente la foc.

- La separarea unor spatii cu risc mare de incendiu, separarea unor spatii tehnice, separarea fata de subsoluri. Nu au fost identificate usi rezistente la foc catre: arhive, centrala termica, tabloul electric, camera gospodariei de incendiu, nu au fost identificate usi rezistente la foc la separarea scarilor supraterane fata de subsoluri.

- Controlul fumului in subsolul 1, dar si in subsolul 2, in cazul arhivei adapostite temporar in adapostul ALA, exista spatii de depozitare (arhive) care au suprafata mai mare de 36 mp, ce nu beneficiaza de posibilitatea evacuarii controlate a fumului.

- Iluminarea naturala a spatiilor: majoritatea birourilor beneficiaza de ferestre catre exterior si un nivel de iluminare naturala satisfacator. Birourile centrale, cu deschidere catre atrium, la etajele 2-5, isi iau lumina naturala din 3 acest spatiu. Birourile de la etajele 2 si 3 se afla sub nivelul cupolei decorative, nivelul de iluminare fiind mult diminuat de aceasta, fiind necesara in general mentinerea in functiune a iluminatului artificial pe intreaga perioada a zilei. De asemenea, nivelul de iluminare naturala a atriumului, hol parter si culoare mezanin, etaje 1-3 sufera din cauza cupolei, fiind necesara mentinerea permanenta in functiune a sistemului de iluminare artificiala.

- Izolarea termica a cladirii este sub normele curente, nivelul de izolare de 1.75 mpK/W la pereti recomandat pentru cladiri administrative nefiind asigurat in nicio situatie. Rezistenta termica a peretilor este estimata la 1 mpK/W. De asemenea, nu exista straturi izolante nici la: pereti subsol (nu exista acte privitoare la existenta acestora, nu au fost executate investigatii), placa peste etaj 5, sarpanta, terase peste etaje 4 si 3.

- Nivelul de izolare fonica al ferestrelor este diminuat de degradarea acestora, iar efectul izolant al tamplariilor este zadarnicit de nevoia deschiderii pentru aerisirea spatiilor.

- Finisaje exterioare: afectiuni de profunzime minore – fisuri locale, microfisuri ale tencuielilor, ciobituri ale unor profile decorative, murdarire cu praf, zone afectate de umezeala, la tencuieli si placari cu similipiatra, decojiri ale vopsitoriilor, clivaje de suprafata.

- Finisaje interioare: uzura finisajelor in spatiile de birouri, dar si in spatii reprezentative si sali de sedinte, fara degradari care sa afecteze utilizarea spatiilor, cu unele exceptii: casete indepartate (lipsa) ale tavanelor casetate (cu instalatii aparente), tavane deformate in urma unor inundatii anterioare, finisaje improprii in spatiile din subsol. In unele birouri exista prelungitoare pentru alimentarea echipamentelor IT, situatia fiind considerata neconforma, tinand cont de regimul de utilizare.

- Tamplarii exterioare si rulouri: decojire a vopsitoriei exterioare, mecanisme gripate la rulouri in proportie de 80%.

- Tamplarii interioare: uzuri specifice perioadei de utilizare la usile furniruite de la etajele supraterane, nivel de uzura avansat si defectiuni la tamplarii subsoluri.

- Accesul catre arhive, transportul documentelor: documentele adapostite in arhivele situate la subsol sunt accesate frecvent, fiind necesara transportarea acestora dinspre si catre arhiva. Traseul catre subsol 1 se face pe scara 1 si pe scara centrala (rampe sub scarile monumentale) in timp ce, catre subsol 2, traseul continua doar pe zona centrala, pe o rampa de scara impropriu alcatuita. Transportul pe verticala al documentelor dinspre subsoluri se face pe brate, neexistand echipamente de transport. De la parter, dupa inregistrare, documentele sunt transportate mai departe catre etaje, cu ascensorul 1. Institutia necesita o solutie pentru transportul automatizat al documentelor dinspre subsoluri catre parter sau neintrerupt catre restul cladirii.

- Ierarhizarea si separarea unor spatii de lucru: spatiile de lucru pentru judecatori sunt presarate intre birourile etajelor inferioare. tinand seama de natura activitatii acestora, ce presupune un grad sporit de confidentialitate, se solicita ca judecatorilor sa le fie dedicate birouri, preferabil individuale, insa de maximum 2 persoane, ferite de zonele cu flux mare de persoane, usor de securizat. - Utilizarea duala a bibliotecii: Spatiul biblioteca, aflat la etajul 1, fatada nord, adaposteste deopotriva, intre rafturile pentru carti, si birouri ale angajatilor.

- Lipsa salilor de sedinta: dezbaterea cazurilor necesita spatii dedicate, diferite de salile de judecata, pentru sedinte la care pot participa intre 3 si 25 judecatori, spatiu care nu exista in prezent.

- Acces pentru interventii tehnice: Pentru accesul catre subsol, in cazul interventiilor de reparatii /inlocuiri la Centrala Termica / Gospodarie de apa / TEG, nu exista o cale facila de acces, cu latimi suficiente de trecere. La faza PT 4 se va evalua posibilitatea stramutarii camerei TEG, astfel incat spatiile tehnice sa fie izolate si grupate”.

* Cititi aici proiectul de hotarare de guvern privind reabilitarea Inaltei Curti

* Cititi aici nota de fundamentare a proiectului de hotarare de guvern privind reabilitarea Inaltei Curti