Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – condus de Procurorul General Cristina Chiriac (foto) – și-a anunțat marți, 26 mai 2026, solidaritatea cu Consiliul Superior al Magistraturii împotriva proiectului Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (click aici pentru a citi). 

PICCJ subliniază că, prin această inițiativă de act normativ, Executivul tratează judecătorii și procurorii ca și când le-ar face un favor, nu ca și când și-ar îndeplini obligația constituțională de a le asigura independența.

De asemenea, Parchetul General avertizează că, dacă va intra în vigoare, noua Lege a salarizării unitare va duce la blocarea instanțelor și parchetelor de niveluri superioare, întrucât nimeni nu va mai vrea să promoveze, din moment ce există riscul ca, odată cu acest pas, să i se diminueze veniturile.

Prezentăm comunicatul PICCJ:

„Poziţia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție față de Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

Referitor la Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicat în cursul zilei de 25 mai 2026, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție face următoarele precizări:

Prevederile proiectului de lege sunt de natură să aducă grave atingeri statutului procurorului, prin diminuarea drepturilor salariale și prin afectarea garanțiilor financiare asociate acestui statut, componente esențiale ale independenței sistemului judiciar.

Contrar a ceea ce se stipulează la art. 3 alin. (2) din Cap. VIII – Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei al Anexei nr. V a proiectului de act normativ în discuție, respectiv că salarizarea judecătorilor şi procurorilor trebuie să le asigure o reală independenţă economică, condiţie necesară pentru protecţia acestora împotriva oricărei atingeri aduse independenţei şi imparţialităţii lor în înfăptuirea actului de justiţie, prevederile proiectului sunt de natură a afecta chiar aceste garanții.

Independenţa justiţiei (corolar al principiului statului de drept) presupune, pe lângă alte garanții, asigurarea unui cuantum corespunzător al drepturilor salariale. Aceasta reprezintă o compensație a condițiilor de muncă, a riscurilor și a responsabilităților, interdicțiilor și incompatibilităților pe care le implică exercitarea profesiei de judecător și procuror.

În concret, proiectul conține dispoziții care conduc la reducerea veniturilor procurorilor într-o manieră care nu reflectă nivelul responsabilităților și rolul constituțional al acestora în cadrul autorității judecătorești.

Chiar dacă la art. 32 alin. (1) din proiectul de lege se prevede că ‘începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația în care salariul lunar, solda lunară / salariul lunar determinat potrivit prezentei legi sunt mai mici decât salariul lunar, solda lunară / salariul lunar aferent lunii decembrie 2026, se acordă o diferență salarială tranzitorie ca drept salarial individual, calculată conform art. 7 lit. b), pe perioada în care persoana ocupă aceeași funcție și în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții’, soluția tehnică identificată este criticabilă.

În acest sens, pe lângă faptul că această măsură are un caracter temporar, instituirea unei ‘diferenţe salariale tranzitorii’ ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar capătă valențele unui ‘favor’, fiind o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv cu privire la care nu se precizează nici ce natură are şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării.

Totodată, unele prevederi ale proiectului generează situații profund anacronice în plan profesional, inclusiv posibilitatea ca promovarea la un parchet de nivel superior să conducă la diminuarea drepturilor salariale. O atare situație este de natură a duce la blocarea activității instanțelor și parchetelor superioare, măsurile preconizate având ca potențial efect destabilizarea resurselor umane dintr-o dublă perspectivă, respectiv demotivarea personalului în funcție de a rămâne în sistem, precum și diminuarea ‘atractivității’ profesiei pentru absolvenții de studii juridice.

Deosebit de îngrijorătoare este situația procurorilor care vor intra în activitate după aprobarea acestui proiect de lege și care ar urma să aibă venituri semnificativ diminuate față de procurorii care au intrat în profesie cu doar un an înainte.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție atrage atenția asupra impactului negativ pe care acest proiect legislativ îl poate avea asupra corpului profesional al procurorilor, în contextul actual caracterizat de un volum ridicat de activitate și de deficitul semnificativ de personal existent la nivelul Ministerului Public, cu riscul accentuării fenomenului de părăsire a profesiei.

În acest context, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se raliază poziției exprimate de Consiliul Superior al Magistraturii, urmând să fie analizate și identificate toate demersurile legale necesare pentru apărarea statutului procurorilor.

În consecință, în cazul magistraților, orice modificare adusă drepturilor salariale trebuie să fie rezultatul unei analize complexe care să aibă în vedere în mod necesar condițiile concrete în care se desfășoară activitatea instanțelor și a parchetelor, în special condițiile de muncă și încărcătura disproporționată, precum și regimul de incompatibilități și interdicții aplicabil acestora.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție solicită public ca ordonatorii de credite din sistemul judiciar să participe la discuții și să fie consultați în cadrul dezbaterilor publice care au loc în această perioadă pe marginea Proiectului de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Adoptarea proiectului de lege în forma actuală este de natură să producă efecte negative asupra funcționării sistemului judiciar și asupra capacității acestuia de a asigura un act de justiție eficient, predictibil și de calitate, în beneficiul cetățeanului”.