Asociația NextJudex – condusă de judecătorul Ciprian Tița (foto dreapta) de la Tribunalul Specializat Argeș – și judecătoarea Adriana Stoicescu (foto stânga) de la Curtea de Apel Timișoara au comentat sâmbătă, 23 mai 2026, hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție de atacare la Curtea Constituțională a proiectului de lege care aruncă în aer Codul de procedură penală. 

Ne referim la inițiativa de act normativ despre care ICCJ susține că va crea blocaje în disjungerea și reunirea cauzelor (inclusiv cu extinderea nepermisă a competenței judecătorului de cameră preliminară), va încălca dreptul la un proces echitabil pentru persoane vulnerabile (victime, deținuți, bătrâni, persoane fără Internet etc.), prin eliminarea citării acestora și obligarea lor să urmărească parcursul dosarelor pe Portal Just, şi va încălca dreptul la apărare, prin împiedicarea judecătorului de fond să mai analizeze legalitatea și loialitatea obținerii probelor, lăsând această atribuție doar pentru judecătorul de cameră preliminară (click aici pentru a citi).

În acest context, atât ONG-ul lui Ciprian Tița, cât și fosta președintă a Tribunalului Timiș și-au exprimat susținerea pe Facebook față de mutarea ICCJ, subliniind că, în lipsa unui asemenea demers, statul de drept din România ar fi avut grav de suferit.

Redăm comentariul NextJudex:

„Sesizarea Curții Constituționale de către Înalta Curte de Casație și Justiție reprezintă expresia unui mecanism constituțional de control menit să protejeze coerența cadrului normativ și garanțiile procesuale fundamentale.

Atunci când însăși instanța supremă semnalează riscuri privind afectarea dreptului la apărare, a procesului echitabil și a funcționării practice a procedurii judiciare, discuția depășește registrul tehnic și privește însăși calitatea actului de justiție într-un stat de drept”.

Prezentăm comentariul Adrianei Stoicescu (care a distribuit postarea NextJudex):

„Comentariile sunt de prisos.

Cu o clasă politică lipsită de elementare cunoștințe de drept, incultă și de rea-credință, îmbuibată și plină de ifose, legile tâmpite devin normalitate.

Poate veți pricepe, într-un final, că, fără judecători curajoși, țara asta e pierdută”.

Reluăm pe scurt argumentele de neconstituționalitate ale ICCJ:

„I. Reunirea și disjungerea cauzelor în camera preliminară

Legea introduce posibilitatea reunirii/disjungerii cauzelor în camera preliminară, dar fără corelare cu regulile existente. Judecătorul de cameră preliminară ar ajunge să intre indirect pe fondul cauzei, deși rolul lui se rezumă la verificarea legalității urmăririi penale. Apar blocaje practice: la ce parchet se restituie cauza, cum se separă dosarele reunite, cum se evită soluțiile contradictorii.

II. Eliminarea citării la termenele ulterioare în procedura de cameră preliminară

Noua regulă spune că după primul termen părțile trebuie singure ‘să urmărească parcursul dosarului’. Norma este vagă și neclară. Se afectează dreptul la apărare și procesul echitabil, deoarece părțile nu mai sunt citate nemaiavând posibilitatea să afle termenele noi stabilite în continuare. Sunt dezavantajate persoanele vulnerabile: deținuți, vârstnici, victime, persoane care nu au acces la internet sau nu dețin cunoștințele digitale pentru utilizarea platformelor.

III. ‘Autoritatea de lucru judecat’ în camera preliminară

Legea face definitive concluziile judecătorului de cameră preliminară în ceea ce priveşte legalitatea probelor, aspect ce contrazice jurisprudența CCR, care permite verificarea legalității probelor și în faza de judecată. Instanța de fond ar fi împiedicată să mai analizeze probe obținute nelegal sau neloial. Se limitează dreptul la apărare și rolul instanței de judecată în înfăptuirea justiției”.