Judecatoarea Hermina Iancu (foto), vicepresedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu delegare, propune regandirea modului de functionare al Completelor de 5 judecatori ale instantei supreme in materie penala. Propunerea se regaseste in proiectul cu care Hermina Iancu participa la procedura de ocupare a functiei de vicepresedinte ICCJ, pentru numirea in functie pe un mandat de trei ani.

In proiectul depus la Sectia pentru judecatori a CSM (atasat integral la finalul articolului), Hermina Iancu prezinta atat problemele cu care se confrunta Inalta Curte, cat si solutiile pentru rezolvarea acestor deficiente. In acest context, la capitolul privind masurile ce trebuie luate pentru imbunatatirea activitatii instantei supreme, vicepresedinta ICCJ abordeaza problema unificarii practicii judiciare, propunand printre altele regandirea modului de functionare a Completelor de 5 judecatori in materie penala.

Concret, Iancu arata ca situatia Completelor de 5 judecatori in materie penala este diferita de cea a Completelor de 5 judecatori in alte materii. Daca cele din urma verifica exclusiv conformitatea hotararilor atacate cu dispozitiile legale, Completele de 5 judecatori in materie penala solutioneaza caile de atac declarate impotriva hotararilor pronuntate de Completele de 3 judecatori ICCJ, inclusiv cai de atac devolutive. De asemenea, judecatorii Sectiei penale, care compun inclusiv Completurile de 5 judecatori, participa regulat la solutionarea cauzelor aflate in competenta sectiei, in completurile de recurs in interesul legii si trimitere preliminara si fac parte din judecatorii care asigura planificarile de permanenta, ceea ce implica atributii suplimentare.

Astfel, Hermina Iancu atrage atentia ca situatia de exceptie in care se afla Completurile de 5 judecatori in materie penala, a caror continuitate este limitata de regula anualitatii (adica schimbarea continua a judecatorilor, dar pastrarea spre solutionare a cauzelor din anii anteriori in care s-a inceput sau nu, cercetarea judecatoreasca), este de natura а afecta buna desfasurare a activitatii de judecata prin supraincarcarea judecatorilor, durata de solutionare a cauzelor, precum si consecventa hotararilor si, implicit, drepturile procesuale ale partilor. Totodata, exista riscul aparitiei unor solutii neunitare, ceea ce afecteaza cristalizarea unei practici coerente.

Drept urmare, Hermina Iancu propune regandirea modului de functionare a Completelor de 5 judecatori ICCJ in materie penala, prin mandate consecutive pe o perioada mai lunga de timp, astfel incat sa fie respectate principiile de judecata si in acelasi timp sa fie asigurata buna desfasurare a activitatii judiciare.

Iata analiza vicepresedintei Inaltei Curti Hermina Iancu privind Completurile de 5 judecatori ICCJ in materie penala:

“O garantie esentiala a dreptului la un proces echitabil si a transparentei actului de justitie o reprezinta unitatea si coerenta jurisprudentei si a practicilor instantei.

Conform legii fundamentale, pe langa menirea sa de infaptuire a justitiei, instanta suprema are rolul de interpretare si aplicare unitara a legii, functie care asigura autoritatea instantelor judecatoresti si securitatea raporturilor juridice.

In acest context, este de subliniat, fiind unanim recunoscut, ca lipsa unei practici unitare genereaza vulnerabilitati in cadrul instantelor judecatoresti, cu consecinta afectarii credibilitatii justitiei si a standardului de impartialitate.

Prin urmare, existenta unor mecanisme de preintampinare si corectare a unei astfel de disfunctii este esentiala in functionarea justitiei.

In vederea realizarii acestui scop, legiuitorul roman a pus la dispozitia instantei instrumentele procedurale menite sa asigure o jurisprudenta unitara pe intreg teritoriul tarii, reglementand in acest sens recursul in interesul legii si sesizarea in vederea pronuntarii unor hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Daca Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are rolul de a preintampina aparitia cazurilor de practica neunitara, Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii are functia de remedia contradictiile si divergentele de jurisprudenta.

Corelativ acestor mecanisme, coerenta jurisprudentei proprii a instantei supreme poate fi asigurata si prin sesizarea Sectiilor Unite, atunci cand este necesar sa se revina asupra propriei jurisprudente.

Desi aceste mecanisme si-au dovedit eficienta in timp, evitand sau remediind problemele de interpretare diferita a legii de catre instantele judecatoresti, ele necesita un oarecare timp pana la momentul la care isi produc efectele, fapt ce conduce la existenta unei instabilitati a jurisprudentei pe termen scurt, generata fie de incoerenta sau modificarile legislative, necorelarea unor acte normative, pronuntarea unor decizii de neconstitutionalitate.

Prin urmare, aceasta insuficienta a mecanismelor generale de mentinere a practicii unitare trebuie compensata prin masuri complementare in cadrul fiecarei instante si, in special, in cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Avand in vedere ca printre atributiile vicepresedintilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie se afla coordonarea activitatilor completurilor de 5 judecatori, identificarea divergentelor de jurisprudenta, analiza necesitatii, prin Colegiul de Conducere, a unei eventuale sesizari cu cereri de recurs in interesul legii, dar si dezbaterea problemelor de drept, respectiv asigurarea publicarii periodice a jurisprudentei instantei supreme, apreciez ca se impun mai multe masuri.

In ceea ce priveste completurile de 5 judecatori, prin natura lor si avand in vedere competenta deplina de care se bucura, aceste completuri constituie elita formatiunilor de judecata din cadrul instantei supreme, motiv pentru care hotararile pronuntate de aceste formatiuni reprezinta un etalon jurisprudential care trebuie valorificat.

In acest sens, se impune asigurarea diseminarii in cadrul Inaltei Curti, cat si in cadrul celorlalte instante judecatoresti, a hotararilor de impact asupra unor chestiuni de drept pronuntate de completurile de 5 judecatori prin organizarea unor sedinte de sectii in care sa fie aduse la cunostinta respectivelor colective de judecatori.

De asemenea, tocmai pentru a fi cunoscute de celelalte instante, avocati si celelalte profesii juridice, cat si de societatea civila, hotararile completurilor de 5 judecatori trebuie publicate separat de celelalte hotarari judecatoresti.

In situatia in care prin anumite hotarari se dezbat chestiuni de impact pentru societate sau cand prin acestea se creeaza emotie publica, solutiile trebuie explicate pe intelesul tuturor, fapt pentru care pot fi emise comunicate sau chiar organizate conferinte de presa prin intermediul Biroului de informare si relatii publice, astfel incat chestiunea care suscita interes sa fie prezentata obiectiv, tocmai pentru a evita distorsionarea, manipularea sau intelegerea gresita a acesteia.

Sub acest aspect, trebuie subliniat efortul instantei supreme care, in contextul campaniei de denigrare a judecatorilor, pentru informarea corecta a opiniei publice si apararea independentei puterii judecatoresti, a facut cunoscute motivele care au stat la baza actiunilor, demersurilor si solutiilor adoptate de instanta suprema, mai ales in situatiile in care acestea necesita explicarea unor notiuni tehnice pe intelesul publicului larg.

De altfel, consider ca in situatia in care chestiunile expuse in media sau aparute in spatiul public afecteaza in mod direct functionarea instantelor sau independenta judiciara, conducerea are nu numai libertatea, dar si indatorirea de a emite puncte de vedere, inclusiv cu privire la propuneri legislative sau de politica guvernamentala, publicul avand dreptul si interesul legitim de a fi informat cu privire la aceste aspecte.

Cu toate acestea, apreciez ca modul de comunicare trebuie sa fie unul cumpatat, caracterizat de precautie, astfel incat sa nu fie afectata independenta sau impartialitatea judecatoreasca, iar pe de alta parte, sa nu poata fi interpretat ca un lobby pe langa celelalte puteri ori asimilat unor indicatii in privinta unor directii/solutii de urmat.

O alta masura importanta pentru cresterea si cristalizarea gradului de uniformitate a practicii unitare la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie o reprezinta reformarea modalitatii de desemnare a completurilor de 5 judecatori, cel putin in materie penala, chestiune ce poate fi realizata folosind prerogativa legal conferita Sectiilor Unite, prin propuneri de imbunatatire a legislatiei.

Astfel, organizarea si desemnarea completurilor de 5 judecatori este reglementata distinct prin Legea nr. 304/2022, unde se arata ca judecatorii care fac parte din completurile de 5 judecatori sunt desemnati anual, prin tragere la sorti, in sedinta publica, de presedintele sau, in lipsa acestuia, de unul dintre cei doi vicepresedinti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, desemnat de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Desi in celelalte materii, aceasta modalitate de reglementare nu genereaza probleme de organizare si functionare intrucat completurile de 5 judecatori verifica exclusiv conformitatea hotararilor atacate cu dispozitiile legale, in materie penala, situatia se prezinta diferit.

Astfel, potrivit competentei dupa calitatea persoanei, instanta suprema judeca in prima instanta cauzele privind anumite categorii de persoane, motiv pentru care, prin completurile de 5 judecatori, solutioneaza si caile de atac declarate impotriva hotararilor pronuntate in aceste cauze, inclusiv cai de atac devolutive.

Pe langa aceste cauze, judecatorii Sectiei penale, care compun inclusiv completurile de 5 judecatori, participa regulat la solutionarea cauzelor aflate in competenta sectiei, in completurile de recurs in interesul legii si trimitere preliminara si fac parte din judecatorii care asigura planificarile de permanenta, ceea ce implica atributii suplimentare.

Or, aceasta situatie de exceptie in care se afla completurile de 5 judecatori in materie penala, a caror continuitate este limitata de regula anualitatii (adica schimbarea continua a judecatorilor, dar pastrarea spre solutionare a cauzelor din anii anteriori in care s-a inceput sau nu, cercetarea judecatoreasca), este de natura а afecta buna desfasurare a activitatii de judecata prin supraincarcarea judecatorilor, durata de solutionare a cauzelor, precum si consecventa hotararilor si, implicit, drepturile procesuale ale partilor.

De asemenea, poate conduce la solutii neunitare si afecta cristalizarea unei practici coerente.

Asadar, se impune regandirea modului de functionare a acestor formatiuni de judecata prin mandate consecutive pe o perioada mai lunga de timp, astfel incat sa fie respectate principiile de judecata si in acelasi timp sa fie asigurata buna desfasurare a activitatii judiciare”.

Semnal de alarma: independenta magistratilor, in pericol

Pe de alta parte, in acelasi proiect, vicepresedinta ICCJ Hermina Iancu se refera si la uriasa campanie de denigrare publica declansata la adresa judecatorilor, avertizand ca independenta magistratilor este purternic afectat si ca exista riscul subminarii acestui principiu fundamental al statului de drept: “Avand in vedere si contextul social actual, apreciez independenta magistratilor este puternic afectata, existand riscul subminarii acestui principiu fundamental al democratiei. In acest cadru, se impun masuri de reformare legislativa care sa conduca la asigurarea stabilitatii si la consolidarea statutului judecatorilor si magistratilor-asistenti, masuri care sa raspunda ingerintelor externe tot mai frecvente si sa excluda orice risc la adresa procesului decizional”.

* Cititi aici integral proiectul judecatoarei ICCJ Hermina Iancu referitor la exercitarea atributiilor specifice functiei de vicepresedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie