Apar tot mai multe reacții din partea magistraților, care critică noul proiect de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (noua lege a salarizării). După pozițiile venite din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, CSM, Curții de Apel Pitești și Parchetului General (click aici, aici, aici și aici pentru a citi) critici au fost formulate și de către judecătorii Curții de Apel Galați.

Instanța condusă de judecătorul Adinan Halil (foto) atrage atenția într-un comunicat de presă de marți, 26 mai 2026, că legea salarizării în forma în care a fost prezentată instituie discriminări flagrante, prin raportare exclusivă la data recrutării sau a promovării în funcțiile publice, creându-se astfel premisa aberantă ca evoluția firească în carieră, prin dobândirea unor grade sau trepte superioare de vechime, să determine în mod paradoxal o diminuare a drepturilor salariale cuvenite.

Totodată, Curtea de Apel Galați acuză că nivelul coeficienților de ierarhizare propuși prin noul cadru normativ nesocotește în mod flagrant rolul constituțional al puterii judecătorești și aduce o atingere gravă principiului separației și echilibrului puterilor în stat, poziționând autoritatea judecătorească pe o treaptă de inferioritate nejustificată.

Comunicatul Curții de Apel Galați:

„Judecătorii Curții de Apel Galați își exprimă profunda îngrijorare și atrag atenția public asupra consecințelor deosebit de grave pe care proiectul legii salarizării, în forma fundamentată și expusă recent de reprezentanții puterii executive, le va genera în mod inevitabil asupra stabilității sistemului judiciar și asupra premiselor fundamentale ale statului de drept.

Prevederile actuale ale proiectului vor institui discriminări flagrante, prin raportare exclusivă la data recrutării sau a promovării în funcțiile publice, creându-se astfel premisa aberantă ca evoluția firească în carieră, prin dobândirea unor grade sau trepte superioare de vechime, să determine în mod paradoxal o diminuare a drepturilor salariale cuvenite.

Totodată, nivelul coeficienților de ierarhizare propuși prin noul cadru normativ nesocotește în mod flagrant rolul constituțional al puterii judecătorești și aduce o atingere gravă principiului separației și echilibrului puterilor în stat, poziționând autoritatea judecătorească pe o treaptă de inferioritate nejustificată, în timp ce inițiatorii proiectului de lege justifică măsurile restrictive prin apeluri publice repetate la moderație fiscală, deși textul legislativ reflectă o preocupare orientată prioritar către majorarea veniturilor demnitarilor.

Corelată cu modificările legislative anterioare, care au creat deja diferențe majore între pensiile aflate în plată și cele nou stabilite, noua formulă de salarizare va accentua fracturile existente, conducând la apariția unei noi categorii de beneficiari și la discrepanțe de peste 100% între indemnizații stabilite în condiții perfect identice de grad și vechime profesională, situație absolut inadmisibilă într-o arhitectură juridică coerentă.

Judecătorii Curții de Apel Galați subliniază imperativ că drepturile salariale restante nu reprezintă privilegii sau beneficii conjuncturale, ci creanțe certe recunoscute tuturor categoriilor profesionale afectate, precum profesori, medici, polițiști sau funcționari publici, iar acumularea acestor sume datorate de statul român este exclusiv consecința incapacității factorilor decizionali de a edicta norme clare, predictibile și lipsite de echivoc, precum și a promovării unor excepții preferențiale care au discriminat restul categoriilor.

Refuzul sau amânarea unilaterală a achitării acestor obligații legale reprezintă o expresie directă a neasumării prerogativelor de către puterea executivă, iar încercarea de a transfera responsabilitatea bugetară asupra beneficiarilor constituie o încălcare a drepturilor recunoscute de legislația națională și de tratatele internaționale la care România este parte.

În concluzie, judecătorii Curții de Apel Galați resping cu fermitate strategia discursivă de demonizare constantă a magistraților în spațiul public, utilizată ca instrument politic pentru a masca deficiențele executive în gestionarea standardelor de viață ale societății, și avertizează public că nu mai sunt dispuși să accepte atitudini iresponsabile și umilitoare, lipsite de orice fundament real, menite să vulnerabilizeze independența justiției”.