Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitiei (SIIJ) si Inspectia Judiciara (IJ) sunt doua dintre principalele tinte ale Guvernului condus de premierul desemnat Nicolae Ciuca si ale ministrului de Justitie propus, senatoarea Alina Gorghiu (foto). In ceea ce priveste SIIJ, se doreste desfiintarea acestei structuri, spre fericirea magistratilor abuzivi, iar in legatura cu IJ liberalii propun o “reforma” a institutiei, cu diminuarea rolului inspectorului-sef.

Lumea Justitiei prezinta programul pe Justitie cu care Guvernul Ciuca si ministrul propus la Justitie, Alina Gorghiu, se vor prezenta in Parlament pentru votul de investire. Investire care, asa cum insusi Ciuca a recunoscut, are sanse mici sa se produca.

Parlamentul Romaniei se muta la Comisia de la Venetia

Si mai bine ca nu are sanse, caci, asa cum observam din programul pe Justitie al PNL, Parlamentul va avea practic un rol decorativ in ce priveste modificarea Legilor Justitiei. Sustinem aceasta intrucat, astfel cum este prevazut in program, orice modificare la Legile Justitiei va fi trimisa "spre avizare" Comisiei de la Venetia si apoi, abia dupa ce Comisia isi va fi dat acordul, proiectele de modificare a Legilor Justitiei vor fi transmise in Parlamentul Romaniei.

Pe langa desfiintarea SIIJ si “reformarea” Inspectiei Judiciare, liberalii propun modificari la Legile Justitiei, fiind abordate, spre exemplu, aspecte referitoare la promovarea judecatorilor la Inalta Curte de Casatie si Justitie sau numirea si revocarea sefilor din marile parchete. Se observa insa obedienta totala a liberalilor, exprimata in programul de guvernare, fata de institutiile si birocratii dela Bruxelles, urmand ca nicio decizie majora sa nu se ia fara ca aceasta sa se incadreze in ordinele si liniile trasate de fel de fel de politruci de la varful UE. Evident, respectarea odioaselor si nelegalelor rapoarte MCV (Mecanismul de Cooperare si Verificare) raman litera de lege.

Iata pasaje din programul pe Justitie al Guvernului Ciuca, documentul integral fiind atasat la finalul articolului:

“In acest sens, proiectele de lege privind organizarea si functionarea sistemului judiciar generic denumite 'Legile Justitiei' vor fi transmise spre avizare Comisiei Europene pentru Democratie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Venetia) inainte de a fi adoptate in Parlamentul Romaniei.

(…)

Solutiile stabilite prin Programul de guvernare in domeniul justitie si stat de drept au in vedere obiectivul national si institutional strategic al unei justitii independente si eficiente, cu respectarea recomandarilor organismelor europene (MCV, GRECO, Raportul CE privind statul de drept si Comisia de la Venetia), respectiv a liniilor coordonatoare din Programul de Guvernare si din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR). Reformele structurale propuse de Ministerul Justitiei si realizarea celorlalte obiective de referinta aflate in sarcina Parlamentului, Consiliului Superior al Magistraturii si Ministerului Public au ca punct terminus finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

(…)

Pentru realizarea obiectivului istoric al eliminarii MCV, Guvernul Romaniei sustine corectarea Legilor Justitiei in vederea indeplinirii obiectivelor de referinta stabilite prin Decizia Comisiei din 13 decembrie 2006 [C(2006) 6569]. Urmarim ca variantele finale ale Legilor Justitiei care vor fi inaintate Parlamentului spre adoptare sa respecte urmatoarele principii: independenta judecatorilor si procurorilor, admiterea in profesie si promovarea in cariera pe criterii meritocratice, functionarea eficienta a instantelor, a CSM, a Inspectiei Judiciare si a Ministerului Public, raspunderea efectiva a magistratilor, dar si protectia lor in fata oricaror ingerinte si abuzuri, separatia, echilibrul si cooperarea loiala dintre puterea judecatoreasca si executiv, obligatiile statului roman care decurg din rapoartele MCV, GRECO, avizele Comisiei de la Venetia si, mai nou, din Mecanismul CE 'Stat de Drept', la care se adauga jurisprudenta recenta a CJUE si CEDO, precum si necesitatea implementarii deciziilor obligatorii ale Curtii Constitutionale a Romaniei.

Corectarea Legilor Justitiei presupune identificarea acelor masuri legislative care sa garanteze un just echilibru institutional in cadrul autoritatii judecatoresti, respectiv intre autoritatea judecatoreasca si celelalte puteri ale statului, precum si baza normativa pentru un sistem judiciar eficient, deopotriva independent si responsabil. Premisa fundamentala pentru a putea atinge acest obiectiv este dialogul institutional constructiv intre, pe de o parte, toate structurile componente ale sistemului judiciar si, pe de alta parte, factorul politic decizional, care este Parlamentul Romaniei, in configuratia politica determinata de alegerile din decembrie 2020. Pentru a putea construi acest dialog necesar intre beneficiari si decidenti, Ministrul Justitiei trebuie sa isi indeplineasca realul rol constitutional, acela de mediator intre sistemul judiciar si puterile politice ale statului (puterea executiva si puterea legislativa). Ca o garantie a faptului ca Legile Justitiei au ca obiectiv fundamental consolidarea ireversibila a unei justitii independente intr-un stat cu democratie constitutionala consolidata, Legile Justitiei vor fi supuse dezbaterii parlamentare numai dupa ce s-a solicitat opinia de specialitate a Comisiei de la Venetia. Vom sustine transpunerea directivelor adoptate la nivelul Uniunii europene aflate in portofoliu, cu scopul de a asigura armonizarea legislatiei nationale cu cea europeana, tinand cont de marile principii ale dreptului european (suprematia, prioritatea si aplicabilitatea directa a dreptului comunitar in ordinea juridica nationala).

Vom sustine adoptarea cu celeritate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, prin care s-a urmarit reglementarea transferurilor judecatorilor si procurorilor de la o instanta la alta sau de la un parchet la altul ori la o institutie publica. Aceasta lege a fost declarata neconstitutionala in parte, urmand sa fie modificata in acord cu Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 514/2021. Asigurarea cu celeritate a procedurilor de transfer la nivelul sistemului judiciar este un obiectiv pe termen scurt solicitat cu insistenta de reprezentantii sistemului judiciar. Vom asigura cadrul legal necesar pentru organizarea concursurilor de admitere in magistratura, cu respectarea deciziilor Curtii Constitutionale in materie, prin introducerea modificarilor necesare in reforma Legilor Justitiei. Pana la intrarea in vigoare a noilor legi ale justitiei, vom sustine finalizarea celor doua concursuri de admitere in magistratura si la INM, demarate de CSM prin Institutul National al Magistraturii in anul 2021, aflate in curs, precum si organizarea unui nou concurs de admitere in magistratura in primavara anului 2022 pentru un numar suplimentar de judecatori si procurori. In acord cu obiectivele de referinta asumate in cadrul MCV si pentru a sustine lupta anticoruptie si lupta impotriva criminalitatii organizate, Guvernul Romaniei a adoptat doua hotarari de guvern prin care a suplimentat deja posturile la DNA si DIICOT. O justitie eficienta in domeniul penal presupune colaborarea foarte buna dintre procuror si politist, fara niciun fel de imixtiuni externe. In activitatea sa de organ de cercetare penala, politistul trebuie sa aiba o singura linie de subordonare, si anume subordonarea fata de procuror. Sustinem in continuare consolidarea activitatii de urmarire penala a DNA si DIICOT, prin politici si scheme echilibrate de transfer constant de personal, menite sa sprijine activitatea de cercetare penala a parchetelor, fara a afecta celelalte categorii de activitati desfasurate de politisti.

Desfiintarea SIIJ este atat o necesitate, cat si o prioritate pentru orice guvernare pro-europeana care militeaza pentru eficienta actului de justitie, independenta justitiei, stabilitatea sistemului judiciar si lupta anticoruptie in sistemul judiciar. Fara desfiintarea SIIJ si fara respectarea competentei materiale specializate pentru urmarirea penala nu se poate finaliza MCV, obiectiv strategic national. Pasii institutionali care au fost facuti pe parcursul anului 2021 in vederea desfiintarii SIIJ vor fi continuati, dar cu respectarea stricta a doua obiective de rang institutional si strategic. In primul rand, desfiintarea SIIJ trebui sa se realizeze cu luarea in considerare a tuturor recomandarilor din ultimul Aviz al Comisiei de la Venetia CDL-AD(2021)019, inclusiv prin raportare la considerentele Hotararii CJUE din 18 mai 2021. in al doilea rand, desfiintarea SIIJ trebuie sa fie definitiva si ireversibila pentru a garanta functionarea si stabilitatea pe termen lung a intregului sistem judiciar. Desfiintarea SIIJ nu mai poate fi utilizata ca o forma de discurs politic in interes electoral, fiind o necesitate de ordin institutional pentru asigurarea eficientei actului de justitie, a independentei, a stabilitatii si a integritatii sistemului judiciar, ca element fundamental al protectiei constitutionale a statului. Astfel, solutia legislativa pentru desfiintarea SIIJ trebuie sa fie una inteligenta si coerenta, in acord cu normele europene si cu normele constitutionale si sa transpuna pe calea amendamentelor, in integralitate opinia Comisiei de la Venetia din 5 iulie 2021. Aceasta solutie trebuie sa prevada atat aplicarea principiului competentei parchetelor specializate in realizarea activitatii de urmarire penala, cat si procedurile institutionale care au rolul de a proteja independenta judecatorilor si a procurorilor.

Aceste proceduri vizeaza:

- raspunderea exclusiv civila si disciplinara a judecatorilor si procurorilor pentru solutiile pronuntate cu buna-credinta in indeplinirea atributiilor sau in exercitarea functiei lor;

- un mecanism de raspuns simplificat la plangerile vexatorii introduse de persoane private impotriva judecatorilor si procurorilor si

- asigurarea impartialitatii si legalitatii urmarii penale a judecatorilor si procurorilor.

(…)

Procedura de numire si revocare in/din functiile de conducere la nivelul instantelor judecatoresti (ICCJ). Principiile pentru promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie si numirea in functiile de conducere din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie vor fi reglementate prin Legile Justitiei in acord cu bunele practici la nivel european si cu respectarea structurii constitutionale a sistemului intantelor judecatoresti.

Procedura de numire si revocare in/din functiile de conducere la nivelul parchetelor. Asa cum arata ultimul Raport MCV din 8.06.2021, problema principala cu privire la numirea procurorilor de rang inalt este lipsa unei proceduri care sa rezolve problema critica a dezechilibrului dintre influenta diferitelor institutii asupra procedurii si concentrarea puterii in mainile ministrului justitiei. In conformitate cu ultimul Raport MCV, procedura de revocare din functie a procurorilor de rang inalt este strans legata de procedura de numire in functie si e necesar ca revizuirea Legilor Justitiei sa tina cont si de hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 05.08.2020 in cazul deciziei de revocare in 2018 a fostei procuroare-sefe a DNA. In considerarea recomandarilor MCV si cu scopul de a construi un sistem cu criterii clare si transparente de numire a procurorilor de rang inalt, vom promova in cadrul Legilor Justitiei o serie de masuri legislative care vor reglementa:

-O procedura noua de selectare/avizare/numire a procurorilor de rang inalt, cu diminuarea rolului politic excesiv al Ministrului Justitiei, rol criticat in rapoartele organismelor europene si asigurarea unui echilibru si dialogului decizional functional, in limitele atributiilor constitutionale, intre initiatorul procedurii (Ministrul Justitiei), avizatorul selectiei operate de Ministrul Justitiei (Sectia de procurori a CSM) si emitentul actului administrativ de numire in functie (Presedintele Romaniei).

-O procedura noua de contestare in fata instantelor de contencios administrativ a decretelor de revocare din functie a procurorilor de rang inalt, in acord cu Hotararea CEDO din 05.08.2020.

Reformarea Inspectiei Judiciare. Prin reorganizarea Inspectiei Judiciare in conformitate cu legislatia adoptata in perioada 2018-2019, inspectorul-sef a dobandit in mod nejustificat o serie de competente discretionare. Pe langa faptul ca a devenit ordonator principal de credite si unic titular al actiunii disciplinare, acesta desemneaza inspectorul-sef adjunct si directorii de directii, controland astfel selectia inspectorilor judiciari, conduce si organizeaza activitatea institutiei, aproba regulamentul continand normele pentru efectuarea lucrarilor de inspectie, iar procedura prin care poate fi revocat din functie a fost ingreunata considerabil. Toate aceste masuri impieteaza asupra impartialitatii inspectorilor judiciari si a profesionalismului activitatii Inspectiei Judiciare, cu consecinta punerii in pericol a independentei Justitiei. In perioada imediat urmatoare, avem in vedere o reforma a Inspectiei Judiciare astfel incat aceasta institutie sa ofere garantii sporite de independenta si impartialitate, in acord cu recomandarile din Raportul MCV. Aceste modificari legislative de reforma a Inspectiei Judiciare trebuie sa conduca la eliminarea problemelor sistemice identificate in activitatea Inspectiei Judiciare si sa permita realizarea deopotriva a rolului si a atributiilor legale in scopul asigurarii integritatii si profesionalismului magistratilor, precum si al garantarii eficientei justitiei ca serviciu public”.