Jos palaria pentru presedinta Uniunii Nationale a Judecatorilor (UNJR), judecatoarea Dana Girbovan (foto), presedinta Curtii de Apel Cluj. Girbovan a pus-o la punct pe ambasadoarea SUA la Bucuresti, Kathleen Kavalec, dupa ce aceasta a imixtionat in mod grav si nepermis in politica penala a Romaniei si, practic in activitatea instantelor si parchetelor, acuzand aplicarea presescriptiei in dosarele penale.

Intr-o postare pe pagina sa de Facebook, de vineri, 2 iunie 2023, Girbovan catalogheaza declaratia oficialului american drept una socanta, care devoaleaza o mentalitate strainta statelor democratice, ci una mai degraba de tip sovietic. De asemenea, sefa UNJR ii amtineste ambasadoarei SUA ca prescriptia penala exista inclusiv in dreptul american, insa prin declaratia sa aceasta neaga dreptul cetatenilor romani de a beneficia de aceleasi institutii juridice ca si cetatenii americani.

Prezentam postarea judecatoarei Dana Girbovan:

“Declaratia ambasadorului SUA Kathleen Kavalec referitoare la institutia prescriptiei reflecta o mentalitate straina democratiei si statului de drept

Intr-un interviu acordat G4Media pe data de 1 iunie 2023, referindu-se la problema prescriptiei raspunderii penale, ambasadorul SUA la Bucuresti, Kathleen Kavalec, a declarat ca: ‘Un lucru pe care l-am observat eu este o problema legata de institutia prescriptiei care este folosita pentru a permite oamenilor care sunt urmariti penal sa fie liberi pentru ca timpul se scurge in urmarirea penala. Inteleg ca s-au facut unele eforturi pentru a incerca sa se corecteze aceasta problema, dar au existat multe cazuri in care oamenii au folosit acest lucru pentru a evita pedeapsa, iar acest lucru trebuie sa se schimbe. Asadar, ne vom oferi sprijinul, formarea si asistenta noastra in oricare dintre aceste domenii pentru a consolida institutiile si pentru a consolida capacitatea Romaniei de a combate coruptia si de a o preveni.’

Declaratia socheaza prin mentalitatea pe care o reflecta, straina de valorile occidentale.

In toate statele democratice dreptul statului de a trage la raspundere penala persoanele despre care se presupune ca au savarsit infractiuni se stinge, daca acesta nu este exercitat intr-un anumit interval de timp.

Termenul de prescriptie este stabilit in functie de gravitatea faptelor, existand doar o serie de infractiuni foarte grave pentru care tragerea la raspundere este imprescriptibila. In acest mod este realizat echilibrul intre interesul general si cel personal.

Prescriptia raspunderii penale are la baza ideea ca, pentru a-si atinge scopul, acela al realizarii ordinii de drept, raspunderea penala trebuie sa intervina prompt, cat mai aproape de momentul savarsirii infractiunii, intrucat doar in acest fel poate fi realizata preventia generala si cea speciala, putand fi astfel creat, pe de o parte, sentimentul de securitate a valorilor sociale ocrotite, iar, pe de alta parte, increderea in autoritatea legii.

Aceste principii de drept ancestrale se regasesc atat in dreptul romanesc si european, cat si in cel american. Ba se regaseau pana si in dreptul sovietic.

Or, prin declaratia data, ambasadorul SUA neaga dreptul cetatenilor romani de a beneficia de aceleasi institutii juridice ca si cetatenii americani si cei europeni, in baza unor legi clare si predictibile.

Nu e vina cetateanului ca Statul Roman a fost incapabil sa reglementeze, intr-un mod previzibil si clar, institutia juridica a prescriptiei sau ca procedurile judiciare dureaza uneori nepermis de mult, de aceea este intolerabil ca institutii fundamentale ale dreptului - cum e prescriptia - sa fie puse sub semnul indoielii.

Declaratia ambasadorului SUA reflecta asadar un tip de mentalitate strain statelor democratice, ce au in centru omul cu drepturile si libertatile lui fundamentale.

Intr-un stat de drept democratic, prezumtia de nevinovatie este sfanta, pentru ca, in lipsa acesteia, nimeni nu ar mai avea nici o sansa in fata fortei statului, fiecare cetatean fiind prezumat ‘ab initio’ vinovat de ceva. Asa gandeau sovieticii, care facusera o doctrina din afirmatia stalinista ca ‘nu exista oameni nevinovati, ci numai persoane de care nu ne-am ocupat suficient’.

In statele totalitare, atunci cand un cetatean e acuzat - mai ales de fapte contra statului, proprietatilor sau institutiilor sale -, acesta este privit ca vinovat, dreptul la aparare fiind iluzoriu.

Asa era in perioada stalinista cu procesele spectacol (show trials), unde omul era pur si simplu strivit de mecanismul infernal al autoritatii statale in aplauzele si la instigarea presei.

Toate drepturile procesuale sunt un scut al omului in fata fortei nelimitate a statului si potentialului abuz ce deriva din aceasta forta, de aceea reglementarea lor stricta si clara este, in realitate, si o componenta a democratiei si statului de drept.

In aceeasi cheie trebuie inteleasa si institutia prescriptiei penale. In deciziile sale, Curtea Constitutionala reia o serie de principii unanim recunoscute de doctrina si jurisprudenta, amintite mai sus.

Totodata, in Decizia 297/2018, Curtea explica ca: ‘A accepta solutia contrara inseamna a crea, cu ocazia efectuarii unor acte procedurale care nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului si care au ca efect intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale, pentru persoana in cauza o stare de incertitudine perpetua, data de imposibilitatea unei aprecieri rezonabile a intervalului de timp in care poate fi trasa la raspundere penala pentru faptele comise, incertitudine ce poate dura pana la implinirea termenului prescriptiei speciale, prevazut la art.155 alin.(4) din Codul penal’.

In concluzie, reglementarea clara a termenului de prescriptie, inclusiv sub aspectul modalitatii de intrerupere a acestuia, este o constanta in istorie si in statele democratice, avand rolul, pe de-o parte, de a stimula organele judiciare sa isi indeplineasca atributiile in asa fel incat faptele care constituie infractiuni sa fie identificate si constatate in timp si in mod complet, iar drepturile persoanelor vatamate sa fie aparate, si, pe de alta parte, de a proteja acuzatii prezumati nevinovati de purtarea stigmatului acuzarii pe o perioada nedefinita de timp.

Exact aceasta esenta fundamentala este pur si simplu desconsiderata de ambasadorul SUA prin declaratia data, ce nu face nici o referire la nevoia de legi clare si predictibile, de echilibru intre eficienta anticoruptiei si respectarea drepturilor omului.

Implicarea ambasadelor in nesfarsita reforma a justitiei nu a avut ca principala grija consolidarea democratiei, apararea drepturilor si libertatilor fundamentale, ci acestea actioneaza declarat in numele ‘eficientei’, si, desigur, ‘pentru a consolida institutiile si pentru a consolida capacitatea Romaniei de a combate coruptia si de a o preveni’.

Am auzit de multe ori, ca justificare din partea ambasadelor, necesitatea ‘eficientei’ justitiei din perspectiva intereselor mediului de afaceri, lipsind insa din discursul lor referirile la drepturile si libertatile cetatenilor.

Am avut ocazia de a constata singuri efectele nesfarsitelor ‘reforme’ ale justitiei, sprijinte de Ambasada Statelor Unite, de alte ambasade sau de Comisia Europeana.

Am ajuns azi cu un sistem de justitie efectiv pe cota de avarie, cu peste o mie de posturi vacante doar la judecatori, un sistem ce nu mai atrage absolventii buni si foarte buni de drept, majoritatea candidatilor nefiind capabili sa obtina nici macar minima nota sase pentru a deveni magistrati si a ocupa posturile vacante.

Pretinsa reforma privind pensiile de serviciu, in plina ofensiva, are toate sansele de a ingropa cu totul orice speranta ca sistemul de justitie romanesc isi va reveni intr-un orizont rezonabil de timp.

In 2016, UNJR trimitea o scrisoare deschisa ambasadorului SUA de la acea vreme, in care aratam ca: ‘Administratia justitiei intr-un stat democratic este un proces ce se desfasoara cu rigurozitate si strict in limitele legii, cu respectarea tuturor drepturilor si obligatiilor procedurale (due process) tocmai pentru a pastra un just echilibru intre interesul public si demnitatea, drepturile si libertatile fiecarei persoane. Orice derapaj trebuie punctat si corectat pentru a preveni erori ulterioare, iar acest lucru se poate face doar analizand obiectiv si critic aceasta activitate.’

https://www.unjr.ro/2016/10/31/scrisoare-deschisa-din-partea-judecatorilor-adresata-ambasadorului-american-hans-klemm-dupa-comentariile-acestuia-privind-justitia-si-lupta-anticoruptie/

Sub stindardul luptei anticoruptiei purtate prin protocoale secrete, proceduri neconstitutionale, toleranta la orice abuz in numele eficientei cerute de Uniunea Europeana, SUA si alte state, s-au subrezit principii si institutii fundamentale pentru democratie si drepturile omului in Romania, cu efect direct in pierderea increderii romanilor in UE si SUA.

Este datoria fiecaruia dintre noi sa nu stam tacuti in fata atacurilor la adresa drepturilor fundamentale si libertatilor individuale sau a relativizarii importantei acestora, indiferent daca ni se pare ca ne privesc sau nu.

Orice acceptare a unui compromis atunci cand vine vorba despre respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale este un pas spre un stat totalitar, in care omul devine o simpla piesa intr-un angrenaj, de care statul se poate dispensa, atunci cand nu mai corespunde nevoilor sale.

Recomandarea mea catre toti ambasadorii straini din Romania este ca, inainte de a ne mai da sfaturi despre ‘reforma’ justitiei, sa inteleaga contextul istoric, sa vada cum s-a facut justitie in URSS si in Romania in perioada stalinista, pentru a intelege deficientele profunde la nivel de mentalitate democratica cu care ne confruntam si in prezent”.