29 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

OFENSIVA LUI TARICEANU – Calin Popescu Tariceanu si avocatul sau Tudorel Toader au atacat la CCR pasajul din Statutul deputatilor si senatorilor ce-i obliga pe sefii Parlamentului sa ia act de incetarea mandatului pentru un ales declarat definitiv incompatibil de ANI: „Lipsa de claritate, precizie, previzibilitate, accesibilitate... Nu-s prevazute instrumente juridice prin care presedintele Senatului sa determine Comisia juridica a-si indeplini obligatia de intocmire a raportului” (Exceptia)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

17 November 2021 15:44
Vizualizari: 5423

Agentia Nationala de Integritate ar putea fi lasata fara una dintre armele de presiune asupra parlamentarilor – mai precis, asupra presedintilor Camerei Deputatilor si Senatului. Asta in cazul in care Curtea Constitutionala a Romaniei va admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de catre fostul presedinte al Senatului Calin Popescu-Tariceanu (foto dreapta) in dosarul in care Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie l-a trimis in judecata pentru presupuse fapte de abuz in serviciu si complicitate la uzurpare de calitati oficiale.



Amintim ca acuzatiile formulate de catre procuroarea PICCJ Daniela Matei – sora ex-judecatorului ICCJ Ionut Matei – s-au dovedit atat de subrede, incat procuroarea de sedinta Irina Kuglay – tot de la Parchetul General – a pus concluzii de achitare a lui Tariceanu pe „fapta nu exista” (click aici pentru a citi).

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate exceptia de neconstitutionalitate ridicata in aceasta cauza de catre fostul ministru al Justitiei Tudorel Toader (foto stanga) – avocatul lui Tariceanu – cu privire la art. 7 alin. 4 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor.


Iata mai intai textul legal criticat la CCR:


(4) In cazurile prevazute la alin. (1) lit. c) si d), precum si in cazurile prevazute la alin. (2) lit. c) si d), presedintele Camerei ia act de situatia de incetare a mandatului de deputat sau de senator si supune votului plenului Camerei din care face parte adoptarea hotararii prin care se vacanteaza locul de deputat sau de senator”.


Prezentam si pasajele articolului 7 la care face trimitere alineatul de mai sus:


- alin. 1 lit. c si d:

Calitatea de deputat sau de senator inceteaza: (...)

c) in caz de pierdere a drepturilor electorale, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care se dispune pierderea acestor drepturi;

d) in caz de deces, de la data consemnata in certificatul de deces”;

- alin. 2 lit. c si d:

Incetarea mandatului de deputat sau de senator datorata incompatibilitatii are loc: (...)

c) la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care se respinge contestatia la raportul Agentiei Nationale de Integritate prin care s-a constatat incompatibilitatea;

d) la expirarea termenului prevazut in Legea nr. 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, cu modificarile ulterioare, de la data luarii la cunostinta a raportului de evaluare al Agentiei Nationale de Integritate, daca in acest termen deputatul sau senatorul nu a contestat raportul la instanta de contencios administrativ. Luarea la cunostinta se face prin comunicarea raportului Agentiei Nationale de Integritate, sub semnatura de primire, catre deputatul sau senatorul in cauza ori, in cazul in care refuza primirea, prin anuntul facut de presedintele de sedinta in plenul Camerei din care face parte”.


In esenta, Toader reclama lipsa declaritate, precizie, previzibilitate si accesibilitate a textului criticat. Mai exact, legea nu stabileste clar daca presedintele unei camere parlamentare ori biroul oermanent al acelei camere este cel care are puterea executiva in materie de incetare a calitatii sau a mandatului unui deputat ori senator, arata fostul ministru al Justitiei.

In plus, Tudorel Toader invoca o ordonanta prin care Parchetul General a clasat un dosar despre care avocatul sustine ca era asemanator cu speta vizandu-l pe Calin Popescu-Tariceanu.


Iata principalul pasaj din exceptia de neconstitutionalitate:


Jurisprudenta CCR referitoare la indeplinirea conditiilor de claritate, precizie, previzibilitate si accesibilitate a normelor legale

Numeroase norme legale au fost constatate ca fiind neconstitutionale, prin incalcarea art. 1 alin. 5) din Constitutie, prin neindeplinirea conditiilor de claritate, precizie, previzibilitate si accesibilitate.

In acest sens, Curtea a statuat faptul ca art. 1 alin. (5) din Constitutie consacra principiul legalitatii si care impune obligatia ca normele adoptate sa fie precise, clare si previzibile.

Tot astfel, orice act normativ trebuie sa indeplineasca anumite conditii calitative, printre acestea numarandu-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta trebuie sa fie suficient de precis si clar pentru a putea fi aplicat (a se vedea, in acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, sau Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012).

In acelasi sens, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca legea trebuie, intr-adevar, sa fie accesibila justitiabilului si previzibila in ceea ce priveste efectele sale. Pentru ca legea sa satisfaca cerinta de previzibilitate, ea trebuie sa precizeze cu suficienta claritate intinderea si modalitatile de exercitare a puterii de apreciere a autoritatilor in domeniul respectiv, tinand cont de scopul legitim urmarit, pentru a oferi persoanei o protectie adecvata impotriva arbitrariului (a se vedea Hotararea din 4 mai 2000, pronuntata in Cauza Rotaru impotriva Romaniei, paragraful 52, si Hotararea din 25 ianuarie 2007, pronuntata in Cauza Sissanis impotriva Romaniei, paragraful 66).

O lege indeplineste conditiile calitative impuse atat de Constitutie, cat si de Conventie, numai daca norma este enuntata cu suficienta precizie pentru a permite cetateanului sa isi adapteze conduita in functie de aceasta, astfel incat, apeland la nevoie la consiliere de specialitate in materie, el sa fie capabil sa prevada, intr-o masura rezonabila, fata de circumstantele spetei, consecintele care ar putea rezulta dintr-o anumita fapta si sa isi corecteze conduita.

La pct. 18 din decizia mai sus citata, Curtea, avand in vedere principiul generalitatii legilor, retine ca poate sa fie dificil sa se redacteze legi de o precizie totala si o anumita suplete poate chiar sa se dovedeasca de dorit, suplete care nu trebuie sa afecteze, insa, previzibilitatea legii (a se vedea, in acest sens, Decizia Curtii Constitutionale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, si Decizia Curtii Constitutionale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, precum si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului cu privire la care se retin, spre exemplu, Hotararea din 15 noiembrie 1996, pronuntata in Cauza Cantoni impotriva Frantei, paragraful 29, Hotararea din 25 noiembrie 1996, pronuntata in Cauza Wingrove impotriva Regatului Unit, paragraful 40, Hotararea din 4 mai 2000, pronuntata in Cauza Rotaru impotriva Romaniei, paragraful 55, Hotararea din 9 noiembrie 2006, pronuntata in Cauza Leempoel & S.A. ED. Cine Revue impotriva Belgiei, paragraful 59).

Prin aceeasi decizie, Curtea constata ca, potrivit art. 8 alin. (4) teza intai din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din data de 21 aprilie 2010 "textul legislativ trebuie sa fie formulat clar, fluent si inteligibil, fara dificultati sintactice si pasaje obscure sau echivoce", iar potrivit art. 36 alin. (1) din aceeasi lege, "actele normative trebuie redactate intr-un limbaj si stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar si precis, care sa excluda orice echivoc, cu respectarea stricta a regulilor gramaticale si de ortografie".

Curtea constata ca, in mod implicit, exista obligatia in sarcina legiuitorului de a adopta legi care sa respecte cerintele de calitate ale acestora, care se circumscriu principiului legalitatii prevazut la art. 1 alin. (5) din Constitutie.

In ceea ce priveste accesibilitatea legii, Curtea constata ca, din punct de vedere formal, aceasta are in vedere aducerea la cunostinta publica a actelor normative de rang infraconstitutional si intrarea in vigoare a acestora, care se realizeaza in temeiul art. 78 din Constitutie, respectiv legea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta in textul ei (pct. 26 din decizia anterior citata).

Insa, pentru a fi indeplinita cerinta de accesibilitate a legii, nu este suficient ca o lege sa fie adusa la cunostinta publica, ci este necesar ca intre actele normative care reglementeaza un anumit domeniu sa existe atat o conexiune logica pentru a da posibilitatea destinatarilor acestora sa determine continutul domeniului reglementat, cat si o corespondenta sub aspectul fortei lor juridice. Nu este asadar admisa o reglementare disparata a domeniului sau care sa rezulte din coroborarea unor acte normative cu forta juridica diferita. In acest sens, normele de tehnica legislativa referitoare la integrarea proiectului in ansamblul legislatiei statueaza ca actul normativ trebuie sa se integreze organic in sistemul legislatiei, scop in care actul normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelasi nivel cu care se afla in conexiune [art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000]. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative, se utilizeaza norma de trimitere [art. 16 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 24/2000], care opereaza intotdeauna intre acte normative cu aceeasi forta juridica.

Nu se poate pretinde unui subiect de drept sa respecte o lege care nu este clara, precisa, previzibila si accesibila, intrucat acesta nu isi poate adapta conduita in functie de ipoteza normativa a legii; tocmai de aceea, autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, are obligatia de a edicta norme care sa respecte trasaturile mai sus aratate.

Motivarea exceptiei de neconstitutionalitate

Sintagma 'ia act de situatia de incetare a mandatului de deputat sau de senator' nu are valente juridice, nu instituie o anumita obligatie pentru presedintele respectivei Camere, ci semnifica, mai curand, potrivit Dex, 'a lua cunostinta'.

Ipoteza finala din norma legala criticata, potrivit careia 'supune votului plenului Camerei din care face parte adoptarea unei hotarari prin care se vacanteaza locul de deputat sau de senator', nu este clara, precisa, previzibila si accesibila.

Aceasta deoarece nu se stabileste in mod explicit daca legiuitorul a inteles sa creeze o procedura derogatorie de la prevederile art. 35 lit. h) din Regulamentul Senatului, potrivit carora 'biroul permanent al Senatului intocmeste proiectul ordinii de zi a Senatului si programul de activitate'.

Altfel spus, nu rezulta daca presedintele Camerei poate sa prezinte direct plenului proiectul unei astfel de hotarari, contrar prevederilor anterior citate.

Tot astfel, nu rezulta nici cine trebuie sa intocmeasca respectivul proiect, in conditiile in care potrivit art. 198 alin. 1) din Regulamentul Senatului, 'cazurile de incompatibilitate vor fi trimise spre examinare Comisiei Juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului, care va intocmi un raport. Propunerile Comisiei se aproba de Senat, cu votul majoritatii membrilor sai'.

In egala masura, in realizarea obligatiei din norma criticata, nu sunt prevazute instrumente juridice prin care presedintele Senatului sa determine Comisia juridica pentru indeplinirea obligatiei de intocmire a raportului care urmeaza sa fie supus aprobarii Senatului.

Norma legala criticata nu prevede un termen in care trebuie sa se deruleze procedura de vacantare a postului de parlamentar.

Lipsa de claritate, precizie, previzibilitate si accesibilitate a normei criticate rezulta si din motivarea Ordonantei de clasare nr. 501/P/2018 din data de 13 iunie 2019, adoptata de catre procurorul de la PICCJ, cauza in care au fost efectuata urmarirea penala, sub aspectul savarsirii acelorasi infractiuni, cu referire la vacantarea unui post de deputat. In motivarea ordonantei, se arata ca 'notiunea de a lua act nu este definita, deci se considera ca isi pastreaza intelesul din limbajul comun, respectiv a constata, a afla, a lua cunostinta. Pe de alta parte, legea nu impune presedintelui camerei emiterea unui inscris doveditor prin care sa ateste formal aceasta, simplul fapt ca Biroul permanent a fost in scurt timp investit, atestand ca procedura nu a fost impiedicata prin actiunea obstructiva sau pasivitatea presedintelui in functie'.

Lipsa de claritate, precizie, previzibilitate si accesibilitate a normei criticate rezulta si faptul ca, in solutionarea prezentei cauze, fostul presedinte al Comisiei juridice, care nu si-a indeplinit obligatia de a intocmi Raportul solicitat de catre presedintele Senatului (astazi inculpatul Tariceanu) si care ulterior a devenit presedinte al Senatului, fara indeplinirea obligatiei imputate in prezenta cauza, are calitatea de martor.

Fata de cele expuse, va rugam sa ne admiteti prezenta cerere de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor alin. 4) art. 7 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor”.


* Cititi aici intreaga exceptie


sursa foto: Gandul.ro

Comentarii

# Pintea date 18 November 2021 15:45 +17

Tudorel Toader a fost cel mai bun ministru al justitiei! Din păcate, PSD nu a stiut sa il aprecieze si a cedat presiunilor. Dupa ce l-au schimbat din functie, dezastru: Birchall! Haos si aservire! Iar acum, acelasi lucru: o justiție despuiată de toate atributele constituționale, partizană, măcinată la propriu de bătălii interne, ocupată de magistrați aservitți care nu ii fac cinste deloc.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 28.03.2024 – Bomba cu fas a lui Kovesi

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva