Zi mare la Consiliul Superior al Magistraturii! Marti, 10 decembrie 2019, a avut loc ultimul Plen sub conducerea judecatoarei Lia Savonea si a procurorului Nicolae Solomon. La aceasta ultima sedinta de bilant a participat si presedintele Romaniei, Klaus Werner Iohannis. Numai ca, astfel cum s-a vazut, fix la prezentarea bilantului nu a asistat, Iohannis sustinand ca nu doreste sa ia parte la acest moment pentru a nu se intelege ca intervine in justitie. Practic, la ultima sedinta de Plen sub conducerea Liei Savonea si a lui Nicolae Solomon, Klaus Iohannis a venit pentru a-si face propriul bilant pe Justitie, sau mai bine spune pentru a-l citi, dar si pentru a-i mustra pe membrii CSM ca nu au avut consens in sedinte, ori care s-au certat in public.

Klaus Iohannis i-a urecheat in direct pe membri CSM si le-a cerut sa sustina implementarea recomandarilor Comisiei de la Venetia, MCV si GRECO

Concret, presedintele Iohannis a inceput citirea discursului prin a preciza ca a utilizat "toate mijloacele constitutionale pentru a inlatura prevederile controversate ale legilor justitiei", facand trimitere la Comisia de la Venetia, si ca a oprit intrarea in vigoare a "modificarilor nocive si lipsite de o fundamentare temeinica aduse legislatiei penale". Extrem de important, presedintele Klaus Iohannis a facut in timpul citirii discursului un apel catre membri CSM pentru a sustine "in mod efectiv implementarea recomandarilor Comisiei de la Venetia, MCV si GRECO, in scopul alinierii legislatiei actuale la standardele europene".

Totodata, Iohannis le-a transmis membrilor CSM ca s-a opus periclitarii bunei functionari a parchetelor, din perspectiva numirilor si revocarilor procurorilor cu functii inalte din conducerea acestor institutii. In legatura cu acest punct, ne intrebam, credem noi legitim, cum s-a opus periclitarii bunei functionari a parchetelor din perspectiva numirilor, in conditiile in care de mai bine de jumatate de an, chiar un an la DNA, parchetele functioneaza sub conducere interimara. Sa se fi referit presedintele Iohannis cand a vorbit de periclitare ca a facut tot posibilul pentru ca procuroarea Adina Florea sa nu ajunga la conducerea Directiei Nationale Anticoruptie, refuzandu-i numirea in functie?

Altfel, in continuarea discursului sau, Klaus Iohannis i-a certat pe membri CSM ca afiseaza o relatie tensionata in cadrul Consiliului, transmitandu-le ca aceasta relatie "aduce deservicii in primul rand sistemului judiciar". In acest sens, Iohannis a sustinut ca perceptia publica a fost ca in interiorul CSM sunt luate decizii contradictorii, in plen sau Sectii, insa a subliniat ca "intr-un organism colegial, cum este si CSM, diferentele de opinie asupra temelor supuse dezbaterilor, pozitiile diametral opuse si uneori chiar opiniile singulare, separate, cu privire la modul de solutionare a diverselor probleme pot parea firesti".

Noua conducere CSM, aleasa cu scandal

Dupa ce presedintele Iohannis a parasit sala, a urmat si prezentarea propriu-zisa a bilantului CSM pe anul 2019, dar si votul pentru noua conducere a Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel cum s-a votat in cursul diminetii de marti, 10 decembrie 2019, in sedintele de Sectii, din partea judecatorilor a fost desemnata pentru sefia CSM judecatoarea Nicolae Tint, in timp ce procurorii au desemnat-o pe procuroarea Tatiana Toader pentru functia de vicepresedinte.

La votul din Plen au fost insa probleme, caci initial, la numararea voturilor s-a constatat ca Nicoleta Tint a fost votat de 9 membri pentru preluarea functiei, in timp ce alti 9 au votat impotriva preluarii mandatului de presedinte, un vot fiind anulat.

Iata discursul presedintelui Klaus Iohannis sustinut in Plenul din 10 decembrie 2019:

"Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis, a sustinut marti, 10 decembrie a.c., la sediul CSM, o alocutiune in cadrul sedintei plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Va prezentam in continuare textul alocutiunii:

Doamna presedinte,

Domnule vicepresedinte,

Doamna Presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie,

Domnule Procuror General Interimar,

Domnule ministru,

Onorati membri ai Consiliului Superior al Magistraturii,

Privind retrospectiv, anul 2019 va ramane in memoria colectiva drept anul in care cetatenii au protejat, prin votul lor, in cadrul Referendumului din 26 mai, independenta justitiei si buna sa functionare in fata unor demersuri sistematice de slabire a sistemului judiciar.

Desi anul a inceput in aceeasi nota tensionata, cu un sistem judiciar aflat in defensiva, confruntat cu ample modificari legislative si cu iminenta intrarii in vigoare a unei legislatii penale extrem de contestate, rezultatul Referendumului din luna mai a obligat decidentii politici sa isi reconsidere actiunile.

In urma cu doua zile am aniversat 28 de ani de la adoptarea Constitutiei, iar ieri, la nivel international, s-a celebrat Ziua luptei anticoruptie. Sunt doua evenimente importante, care ne amintesc, in fiecare an, ca pentru pastrarea democratiei este nevoie de un efort continuu.

In virtutea rolului constitutional al Presedintelui Romaniei de a veghea la buna functionare a autoritatilor publice, nu am ezitat ca in tot cursul mandatului sa actionez ori de cate ori s-a incercat destabilizarea sistemului de justitie.

Am utilizat toate mijloacele constitutionale pentru a inlatura prevederile controversate ale legilor justitiei, apeland inclusiv la expertiza Comisiei de la Venetia, am oprit intrarea in vigoare a modificarilor nocive si lipsite de o fundamentare temeinica aduse legislatiei penale, m-am opus periclitarii bunei functionari a parchetelor, din perspectiva numirilor si revocarilor procurorilor cu functii inalte din conducerea acestor institutii.

Am organizat o larga dezbatere pe tema situatiei din justitie, cu participarea reprezentantilor autoritatii judecatoresti si ai asociatiilor profesionale ale judecatorilor si procurorilor.

In vederea implementarii recomandarilor institutiilor europene, am organizat consultari cu partidele politice si am initiat Acordul pentru continuarea parcursului european al Romaniei. Totodata, adresandu-ma direct fiecarei noi generatii de magistrati cu mesajul ca se alatura unui corp profesional cu o misiune incarcata de multa responsabilitate, care implica si o constiinta si o moralitate pe masura, am reiterat an de an increderea in sistemul de justitie si sprijinul meu pentru intregul corp al magistratilor.

In relatia cu CSM, mi-am asumat un parteneriat in consolidarea valorilor europene si am actionat ca un sustinator ferm al unei justitii independente si al continuarii luptei impotriva coruptiei. Chiar daca asaltul asupra justitiei a fost oprit temporar, raul facut trebuie reparat cat mai curand. Acest proces propune evident si concursul real al CSM.

Doamnelor si domnilor,

In 2015, la prima mea participare in calitate de Presedinte al Romaniei la o sedinta a Consiliului Superior al Magistraturii - aflat la momentul respectiv intr-o alta componenta - am subliniat ca institutiile nu trebuie personalizate si identificate cu imaginea liderului de la un moment dat, pentru ca institutiile nu apartin conducatorilor si doar asa ne putem feri de derapaje si manipulari, de situatii periculoase si nedemocratice.

Si astazi cred cu tarie in ceea ce am afirmat atunci. Tensiunile interne, orgoliile sau interesele personale trebuie trecute mereu in plan secund atunci cand suntem chemati sa contribuim la evolutia democratica a statului roman.

Instrumentele pe care Consiliul Superior al Magistraturii le are la dispozitie devin eficiente doar atunci cand, in spatele deciziilor si pozitiilor garantului independentei justitiei exista un larg consens si o sustinere reala, nu declarativa, a principiilor calauzitoare.

Fara o interiorizare a valorilor Constitutiei, democratia si dezvoltarea statului nostru vor fi mereu franate. Societatile fac pasi hotarati in directia progresului doar atunci cand exista incredere si coeziune in jurul unei viziuni care are in centrul preocuparilor sale cetateanul.

Intr-un organism colegial, cum este si CSM, diferentele de opinie asupra temelor supuse dezbaterilor, pozitiile diametral opuse si uneori chiar opiniile singulare, separate, cu privire la modul de solutionare a diverselor probleme pot parea firesti.

Insa, societatea romaneasca, in general, si sistemul judiciar, in special, asteapta de la cei chemati sa garanteze independenta justitiei o abordare matura, inteleapta, cu buna credinta si lipsita de partizanat. In acest sens, pastrarea independentei si a constiintei profesionale a magistratilor, dar si a membrilor CSM sunt esentiale.

Consiliul Superior al Magistraturii are un rol fundamental in buna functionare a sistemului judiciar si, implicit, in mentinerea unui echilibru in interiorul acestuia. Pentru ca acest deziderat sa se realizeze, este necesar un echilibru chiar in interiorul Consiliului Superior al Magistraturii.

Cred ca nu surprind pe nimeni daca spun ca, in acest an, care a trecut, atat in perceptia publica, cat si in interiorul corpului profesional, unele dintre deciziile luate de CSM, in plen sau in sectii, au parut contradictorii, iar altele au fost puternic contestate chiar de membrii CSM.

Activitatea Consiliului are de cele mai multe ori o importanta componenta tehnica. Modul de functionare a Consiliului a ridicat uneori semne de ingrijorare, de la modul de exprimare a punctelor de vedere, la disfunctionalitati de organizare a sedintelor si pana la lipsa de predictibilitate a stabilirii acestora, cu consecinte directe asupra calitatii dezbaterilor si justetei solutiilor adoptate.

Din aceasta perspectiva, sunt necesare mecanisme de lucru care sa asigure o abordare coerenta si responsabila, inclusiv in comunicarea publica. O relatie tensionata in CSM ori cu magistratii sau cu alte autoritati publice aduce deservicii in primul rand sistemului judiciar.

O buna functionare a Consiliului Superior al Magistraturii, atat la nivelul Plenului, dar mai ales al sectiilor, implica predictibilitate in luarea deciziilor, respect reciproc si atenuarea eventualelor divergente.

Numai astfel, pozitiile Consiliului Superior al Magistraturii si demersurile de asigurare a independentei justitiei se pot bucura de o mai mare credibilitate in relatia cu celelalte autoritati, in randul magistratilor si, in acelasi timp, in ochii cetatenilor.

Doamnelor si domnilor,

Suntem parte a marii familii europene. Societatea romaneasca a evoluat in spiritul valorilor pe care se bazeaza Uniunea Europeana, prin alinierea la standardele cele mai inalte ale statelor democratice.

Ca cetateni europeni, romanii se manifesta tot mai activ in realizarea drepturilor lor, iar justitia si, implicit, CSM, trebuie sa tina pasul cu aceasta realitate.

Justitia este un serviciu public, aflat in slujba cetatenilor. Justitia independenta este garantia fundamentala pentru mentinerea echilibrului social.

Increderea cetatenilor in actul de justitie se consolideaza cand cei chemati sa il realizeze isi desfasoara activitatea in mod independent, respectand principiile integritatii si transparentei. Prin modul in care justitia este infaptuita, prin aplicarea unitara a principiului ca nimeni nu este mai presus de lege, se construieste si se consolideaza sentimentul de dreptate in randul cetatenilor, protejandu-se astfel cel mai de pret castig al democratiei – garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale individului.

Printr-un autentic dialog si o consultare larga, CSM are posibilitatea concreta sa preia semnalele din sistemul judiciar si sa le transmita celorlalte autoritati, astfel incat politicile publice din justitie sa rezolve problemele trenante din acest domeniu: gradul de incarcare a instantelor si parchetelor, absenta dotarilor logistice, lipsa de investitii in infrastructura.

Am incredere ca, in calitate de garant al independentei justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii va gasi modalitatea de conectare la societate si va actiona avand in centrul preocuparilor sale realizarea dezideratului unei justitii moderne si de calitate.

In acest sens, fac un apel sa sustineti in mod efectiv implementarea recomandarilor Comisiei de la Venetia, MCV si GRECO, in scopul alinierii legislatiei actuale la standardele europene.

Fac o precizare aici, pentru ca am vazut interpretarile date declaratiilor mele referitoare la caracterul acestor recomandari si opinii.

Vreau sa fie foarte clar ceea ce am vrut sa spun.

Recomandarile institutiilor europene nu sunt facultative, dar nu pot fi aplicate ca atare atat timp cat nu sunt transpuse in legislatia interna.

In spiritul dispozitiilor art. 148 din Constitutie - alaturi de Parlament, Guvern si de Presedintele Romaniei - revine si Consiliului Superior al Magistraturii misiunea de a participa la procesul de transpunere in legislatia interna a tuturor acestor opinii si recomandari.

Aceasta este una dintre cele mai importante cai prin care sistemul judiciar poate contribui la consolidarea parcursului european al Romaniei.

Suntem la 30 de ani de la caderea regimului comunist, iar in aceste trei decenii justitia din Romania a facut progrese imense, nu doar la nivel legislativ si institutional, ci si la un nivel profund al societatii.

Participarea larga la Referendum si rezultatul acestuia arata ca, ori de cate ori se incearca o indepartare de la valorile democratice, romanii reactioneaza, obligand decidentii sa se reconecteze la aspiratiile societatii.

Fara unitate in jurul valorilor fundamentale, democratia noastra risca sa devina una fragila.

De aceea, ne revine noua, autoritatilor constitutionale, datoria de a raspunde acestei misiuni si de a ne ridica la inaltimea acestor asteptari.

Va doresc mult succes si va multumesc!"