Lumea Justiției prezintă în exclusivitate variantele pe care Consiliul Superior al Magistraturii le ia în calcul după desființarea judecătoriilor din Urziceni și Strehaia – instanțe ajunse într-o situație mai mult decât disperată din cauza deficitului de judecători. 

CSM – prezidat de judecătorul Liviu Odagiu (foto) – a emis marți, 19 mai 2026, un comunicat în care a anunțat că a trimis al șaselea apel către Guvernul României pentru deblocarea concursurilor de admitere în magistratură. De altfel, Consiliul acuză că situația-limită în care au ajuns judecătoriile din Strehaia și Urziceni este cauzată de „politicile iresponsabile” ale regimului condus de premierul Ilie Bolojan. Este – adăugăm noi – un apel identic cu primele cinci, pe care Lumea Justiției le-a prezentat în exclusivitate (click aici pentru a citi).

Trei scenarii pentru Urziceni, unul pentru Strehaia

Înainte de a vă lăsa să citiți comunicatul CSM, menționăm că, potrivit surselor Luju, Consiliul ia în calcul trei variante de lucru pentru redistribuirea localităților din circumscripția Judecătoriei Urziceni (municipiul Urziceni, orașul Fierbinți-Târg și 27 de comune):

1) preluarea întregii circumscripții de către Judecătoria Slobozia;

2) împărțirea circumscripției între judecătoriile Slobozia și Fetești;

3) preluarea întregii circumscripții de către Judecătoria Slobozia și rearondarea unor localități de la Judecătoria Slobozia la Judecătoria Fetești.

În partea cealaltă, la Judecătoria Strehaia, sursele noastre vorbesc despre o singură ipoteză privind rearondarea orașului Strehaia și a celor 12 comune – și anume:

- 4 comune către Judecătoria Baia de Aramă;

- orașul Strehaia și 3 comune către Judecătoria Orșova;

- 3 comune către Judecătoria Vânju Mare;

- 3 comune către Judecătoria Drobeta-Turnu Severin.

Prezentăm comunicatul CSM:

„Al şaselea apel adresat Guvernului României pentru adoptarea unor măsuri concrete care să evite colapsul sistemic al justiţiei din România

În şedinţa de astăzi, 19 mai 2026, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat situaţia gravă în care se află Judecătoria Urziceni şi Judecătoria Strehaia, în vederea luării măsurilor care se impun pentru desfiinţarea acestora. Această situaţie a fost generată de politicile publice iresponsabile ale Guvernului României, atât din punct de vedere economic şi bugetar pentru sistemul judiciar, cât şi din perspectiva refuzului de a adopta măsurile necesare pentru acoperirea deficitului cronic de personal din instanţe şi parchete.

Deşi Consiliul Superior al Magistraturii a adresat cinci apeluri publice în cursul anului către puterea executivă, prin care a atras atenţia asupra colapsului sistemic inevitabil în care poate intra justiţia, formulând totodată şi Memorandumul pentru deblocarea concursurilor de admitere directă în magistratură, nici până la acest moment Guvernul României nu a adoptat măsuri care să conducă la remedierea deficitului cronic de personal din sistemul judiciar ori care să degreveze activitatea instanţelor şi parchetelor, şi nici nu a aprobat Memorandumul formulat.

În acest context deosebit de grav pentru sistemul judiciar, Curtea de Apel Bucureşti şi Curtea de Apel Craiova, după efectuarea a nenumărate demersuri pentru delegarea sau detaşarea unor judecători la Judecătoria Urziceni şi Judecătoria Strehaia, în contextul unei poziţionări publice constant negative faţă de drepturile prevăzute de lege pentru perioada delegării sau detaşării, inclusiv plata diurnei şi a celorlate drepturi care se cuveneau şi se cuvin şi pe viitor magistraţilor delegaţi ori detaşaţi pentru acoperirea deficitului sever de personal, nu au putut identifica judecători care să acopere deficitul foarte mare de personal, funcţionarea justiţiei ca serviciu public fiind astfel blocată în cele două instanţe.

Consiliul a atras atenţia în nenumărate rânduri că efortul supradimensionat al personalului din justiţie, pentru a asigura în continuare realizarea actului de justiţie în România la standardele statului de drept, nu mai poate fi susţinut de personalul în funcţie în lipsa unor măsuri concrete din partea celorlate puteri în stat, poziţia sa fiind constant ignorată, fără evaluarea consecinţelor reale pentru funcţionarea justiţiei şi pentru societatea românească.

Confruntându-se cu pasivitate recurentă a puterilor executivă şi legislativă în a asigura, prin măsuri concrete, o justiţie de calitate în beneficiul cetăţenilor şi al societăţii în ansamblu, Consiliul a demarat procedura de elaborare a unui mecanism de gestionare a activităţii instanţelor în mod eficient, regândind modalitatea de repartizare a cauzelor în funcţie de capacitatea reală a instanţelor judecătoreşti în a le gestiona, asigurând totodată prin adoptarea acestuia o transparenţă sporită pentru cetăţeni cu privire la durata preconizată pentru soluţionarea cauzelor.

Consiliul Superior al Magistraturii subliniază din nou că sunt necesare măsuri concrete din partea celorlalte puteri în stat, adoptate responsabil şi asumat, care să demonstreze societăţii că justiţia se poate realiza eficient şi efectiv în România, în sedii corespunzătoare, cu persoanal specializat suficient, la standarde europene. Narativul public al factorilor politici, prin diferite intervenţii lipsite de substanţă, pentru o justiţie promisă în beneficiul cetăţeanului este în prezent doar o retorică populistă în lipsa adoptării unor măsuri concrete, cu consecinţe grave asupra funcţionării justiţiei în România”.