Nu era de ajuns ca Romania este vazuta ca patria securistilor in care serviciile de informatii au acaparat Justitia – formand un "camp tactic" de toata frumusetea in care magistratii au ajuns sub controlul SRI – sau politicul ale carui actiuni, decizii si reactii au fost adesea legate de dispozitiile date pe anumite filiere din servicii, ca acum Romania devine si tara turnatorilor. Totul "gratie" unei Legi intrate in vigoare in 21 iulie 2019, cand a fost publicata in Monitorul Oficial, dupa ce presedintele Klaus Iohannis a promulgat-o fara zbatere, nesesizand spre deosebire de alte dati, cum a facut cu alte legi, nicio problema de constitutionalitate.

Vorbim despre Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, adoptata de Camera Deputatilor (camera decizionala) in 26 iunie 2019, si promulgata de presedintele Iohannis prin Decretul nr. 569/2019 in data de 11 iulie 2019, prin care au fost transpuse doua directive europene, respectiv:

-Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European si a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor sau finantarii terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European si al Consiliului si de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului si a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 141 din 05 iunie 2015 si

-Directiva (UE) 2016/2258 a Consiliului din 6 decembrie 2016 de modificare a Directivei 2011/16/UE in ceea ce priveste accesul autoritatilor fiscale la informatii privind combaterea spalarii banilor, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 342 din 16 decembrie 2016.

Avocatii sunt scandalizati de Legea nr. 129/2019 care ii transforma in turnatori cu acte

Continutul acestei legi, astfel cum veti vedea, este unul extrem de periculos pentru ca ajunge sa transforme institutii si persoane care exercita profesii liberale si nu numai in turnatori legali. Si, atentie, vorbim despre obligativitatea persoanelor carora le este destinata legea sa toarne, sub sanctiunea amenzilor ori chiar blocarea activitatii.

Scandalos este ca reglementarea unei astfel de practici este destinata inclusiv avocatilor, al caror secret profesional prevazut in Legea nr. 51/1995 se reclama in prezent de catre sute de avocati ca este calcat in picioare. Intr-un demers initiata de avocata Silvia Uscov pe site-ul petitieonline.com, avocatii, precum si magistratii sunt invitati sa semneze o petitie in care se solicita Uniunii Nationale a Barourilor din Romania sa ia pozitie fata de prevederile Legii nr. 129/2019 astfel incat secretul profesional dintre avocat si client sa nu fie violat de obligatiile stabilite prin aceasta lege (Click aici pentru a semna petitia).

Demersul avocatei Uscov este cu atat mai firesc cu cat Legea nr. 129/2019 desi este in vigoare din iulie 2019 a luat prin surprindere o tara intreaga, nefiind pana in prezent asigurata publicitatea actului normativ asa cum ar fi trebuit. Caci, in Romania, ca la nimeni, accesul la lege se face cu bani, din vreme ce actele normative pot fi citite pe Monitorul Oficial, unde accesarea se face contra-cost.

Ca sa nu mai vorbim de faptul ca in tot acest timp, nici Guvernul, ca initiator al proiectului de lege, dar nici Parlamentul nu au asigurat publicitatea acestei legi si nici explicarea sa pentru publicul larg. Caci, o lege de 77 de pagini, cum este Legea 129/2019, care atrage astfel de consecinte si efecte, este departe de a fi previzibila, predictibila si clara!

Peste toate, in prezent, orice persoana fizica sau juridica se afla in imposibilitatea de a-si face cont si de a se inscrie pe site-ul Oficiului National de Prevenire si Combaterea a Spalarii Banilor (ONPCSB), platorma online fiind inaccesibila de marti seara 14 ianuarie 2020, dupa ce romanii au aflat cu stupoare ca aveau termen pana la data de 21 ianuarie 2020 sa isi faca un cont de raportare online pe ONPCSB.

Am incercat si noi sa ne inregistram, insa nu am reusit, site-ul afisand mesaje de eroare de fiecare data (vezi facsimil 1, 2, 3).

Totusi, pentru cei care inca incearca sa devina turtatori oficiali, le precizam ca procedura este urmatoare:

-Se acceseaza site-ul ONPCSB, se completeaza datele (in cazul firmelor se specifica cine este persoana din firma insarcinata cu turnatoria);

-Sistemul va genera apoi doua fisiere PDF care trebuie trimise fie prin posta la ONPCSB, fie depuse direct la registratura Oficiului;

-Dupa un timp, ONPCSB va trimite parolele de acces cu care fiecare persoana inregistrata se poate loga in sistemul Oficiului. Atentie, cei care au trimis deja la Oficiu plicurile cu formularele completate, fara a-si face cont cu user si parola pe site-ul ONPCSB vor trebuie sa reia procedura cu contul facut. Iar asta pentru ca se considera ca nu ati facut nimic si tot luati amenda.

Precizam ca in urma cu scurt timp, dupa ce probabil serverele site-ului ONPCSB au picat din cauza accesarilor multiple, pe platforma s-a facut anuntul important potrivit caruia se poate crea un cont si dupa

data de 21 ianuarie 2020 (vezi facsimil 2).

Din punctul nostru de vedere, aceasta lege ar fi trebuit indelung explicata romanilor pentru a se evita panica generala creata in spatiul public din cauza prevederilor Legii nr. 129/2019, care ii transforma pe romani in turnatori, stiut fiind istoria recenta cand romanii erau terorizati de turnatorii de langa casa. Pe langa nefericita forma a legii, ne intrebam ce se urmareste de fapt cu aceasta, in conditiile in care bancile comerciale au oricum obligatia de a raporta institutiilor Statului orice tranzactie peste o anumita suma catre Oficiu. Care este motivul pentru care oamenii mai sunt pusi sa faca astfel de declaratii cand tranzactiile se fac online, iar Oficiul are oricum acces in banci?

Din punctul nostru de vedere, ideea cu raportarea tranzactiilor suspecte apare ca o invitatie a populatiei sa toarne tot ce i se pare suspect, fara a avea niciun element concret sau indiciu real ca in spatele unor supozitii se savarseste o infractiune. Este practic suficient ca un turnator de rea-credinta sa scrie trei randuri pe site-ul Oficiului pentru ca o persoana sa devina tinta sistemului, sa fie cercetat, doar pentru ca a fost raportat. Ce este interesant in toata aceasta procedura este ca Legea nu prevede nicio sanctiune pentru cei care raporteaza cu rea-credinta.

Cine trebuie sa toarne!

Astfel, pe langa avocati, printre cei care trebuie sa toarne, sau mai corect spus, conform articolului 5 al Legii nr. 129/2019, sunt obligati sa raporteze "tranzactii suspecte" sunt urmatorii:

"Capitolul II - Entitati raportoare

Art. 5. – (1) Intra sub incidenta prezentei legi urmatoarele entitati

raportoare:

a) institutiile de credit persoane juridice romane si sucursalele institutiilor de credit persoane juridice straine;

b) institutiile financiare persoane juridice romane si sucursalele ale institutiilor financiare persoane juridice straine;

c) administratorii de fonduri de pensii private, in nume propriu si pentru fondurile de pensii private pe care le administreaza, cu exceptia caselor de pensii ocupationale profesionale;

d) furnizorii de servicii de jocuri de noroc;

e) auditorii, expertii contabili si contabilii autorizati, cenzorii, persoanele care acorda consultanta fiscala, financiara, de afaceri sau contabila;

f) notarii publici, avocatii, executorii judecatoresti si alte persoane care exercita profesii juridice liberale, in cazul in care acorda asistenta pentru intocmirea sau perfectarea de operatiuni pentru clientii lor privind cumpararea ori vanzarea de bunuri imobile, actiuni sau parti sociale ori elemente ale fondului de comert, administrarea instrumentelor financiare, valori mobiliare sau a altor bunuri ale clientilor, operatiuni sau tranzactii care implica o suma de bani sau un transfer de proprietate, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, functionarii sau administrarii unei societati; constituirea, administrarea ori conducerea unor astfel de societati, organismelor de plasament colectiv in valori mobiliare sau a altor structuri similare, precum si in cazul in care participa in numele sau pentru clientii lor in orice operatiune cu caracter financiar ori vizand bunuri imobile;

g) furnizorii de servicii pentru societati sau fiducii, altii decat cei prevazuti la lit. e) si f);

h) agentii imobiliari;

i) alte entitati si persoane fizice care comercializeaza, in calitate de profesionisti, bunuri sau presteaza servicii, in masura in care efectueaza tranzactii in numerar a caror limita minima reprezinta echivalentul in lei a 10.000 euro, indiferent daca tranzactia se executa printr-o singura operatiune sau prin mai multe operatiuni care au o legatura intre ele".

De precizat este ca la art. 9 alin. (3) din Legea 129/2019 se specifica in cazul avocatilor faptul ca nu trebuie sa toarne daca:

"Persoanele prevazute la art. 5 alin. (1) lit. e) si f) au obligatia de a transmite un raport de tranzactii suspecte numai in masura in care nu sunt avute in vedere informatiile pe care acestea le primesc de la unul dintre clientii lor sau le obtin in legatura cu acestia in cursul evaluarii situatiei juridice a clientului in cadrul unor proceduri judiciare sau al indeplinirii obligatiei de aparare sau de reprezentare a clientului in proceduri judiciare sau in legatura cu aceste proceduri, inclusiv de consiliere juridica privind initierea sau evitarea procedurilor, indiferent daca aceste informatii sunt primite sau obtinute inaintea procedurilor, in timpul acestora sau dupa acestea.

(4) Prevederile alin. (3) nu se aplica in cazurile in care persoanele prevazute la art. 5 alin. (1) lit. e) si f) cunosc faptul ca activitatea de consiliere juridica este furnizata in scopul spalarii banilor sau al finantarii terorismului sau atunci cand stiu ca un client doreste consiliere juridica in scopul spalarii banilor sau al finantarii terorismului".

Ce trebuie sa contina turnatoria!

In cuprinsul aceluiasi act normativ mai sus invocat se precizeaza si ce trebuie sa contina/includa/vizeze turnatoria facuta de "raportori". Conform prevederilor Legii 129/2019, turnatoria vizeaza trei aspecte:

-platile in numerar mai mari de 10.000 euro;

-platile/transferurile externe;

-raportarea tranzactiilor suspecte.

In ce priveste "tranzactii suspecte", pe care "raportorii" trebuie sa le transmita exclusiv Oficiului, conform Legii nr. 129/2019 sunt incluse:

"a) bunurile provin din savarsirea de infractiuni sau au legatura cu finantarea terorismului; sau

b) persoana sau imputernicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu sunt cine pretind a fi; sau

c) informatiile pe care entitatea raportoare le detine pot folosi pentru impunerea prevederilor prezentei legi; sau

d) in orice alte situatii sau cu privire la elemente care sunt de natura sa ridice suspiciuni referitoare la caracterul, scopul economic sau motivatia tranzactiei, cum ar fi existenta unor anomalii fata de profilul clientului, precum si atunci cand exista indicii ca datele detinute despre client ori beneficiarul real nu sunt reale sau de actualitate, iar clientul refuza sa le actualizeze ori ofera explicatii care nu sunt plauzibile".

Ce risca cei care nu toarna!

Pentru cei care nu se conformeaza si nu raporteaza astfel cum cere Legea nr. 129/2019 sunt prevazute si sanctiuni, care atrag, dupa caz, "raspunderea civila, disciplinara, contraventionala, administrativa sau penala". Concret, la Capitolul X – Raspunderi si sanctiuni – din Legea 129/2019 la art. 43 alin. 2 si 3 se precizeaza:

-"(2) Pentru persoanele fizice, contraventiile prevazute la alin. (1) lit. a), d) si g) se sanctioneaza cu avertisment sau amenda de la 25.000 lei la 150.000 lei, contraventiile prevazute la alin. (1) lit. b) se sanctioneaza cu avertisment sau amenda de la 20.000 lei la 120.000 lei, iar contraventiile prevazute la alin. (1) lit. c), e) si f) se sanctioneaza cu avertisment sau amenda de la 10.000 lei la 90.000 lei.

-(3) Pentru persoanele juridice contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza cu avertisment sau cu amenda prevazuta la alin. (2) ale carei limite maxime se majoreaza cu 10% din veniturile totale raportate la perioada fiscala incheiata, anterioara datei intocmirii procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei. Sanctiunile si masurile pot fi aplicate membrilor organului de conducere si altor persoane fizice care sunt responsabile de incalcarea legii".

Alin. 5 al aceluiasi articol 43 din Legea 129/2019 arata si ca:

"In situatia in care oricare dintre contraventiile de la alin. (1) este savarsita de o institutie financiara alta decat cele supravegheate de Banca Nationala a Romaniei si daca aceasta este grava, repetata, sistematica sau o combinatie a acestora, fara a fi savarsita in astfel de conditii incat sa constituie infractiune, limitele superioare ale amenzilor prevazute la alin. (2) si (3) se majoreaza astfel:

a) pentru persoanele juridice cu 5.000.000 lei;

b) pentru persoanele fizice cu 50.000 lei".

Pe de alta parte, in ce priveste institutiile care sunt supravegheate de BNR, respectiv:

a) institutiile de credit persoane juridice romane si sucursalele institutiilor de credit persoane juridice straine;

b) institutiile de plata persoane juridice romane si sucursalele institutiilor de plata din alte state membre;

c) institutiile emitente de moneda electronica persoane juridice romane si sucursalele institutiilor emitente de moneda electronica din alte state membre;

d) institutiile financiare nebancare inscrise in Registrul special si institutiile financiare nebancare inscrise numai in Registrul general care au si statut de institutie de plata sau institutie emitenta de moneda electronica.

acestea risca urmatoarele sanctiuni, daca nu furnizeaza, furnizeaza cu intarziere, ori furnizeaza eronat date catre Banca Nationala a Romaniei:

-avertisment scris;

-avertisment public ce va fi publicat pe pagina de internet a BNR;

-amenda aplicata entitatii raportoare de pana la 10% din cifra de afaceri anuala totala, calculata pe baza ultimelor situatii financiare disponibile, aprobate de organul de conducere sau pana la 23.000.000 lei;

-amenda aplicabila persoanei fizice responsabile, cuprinsa intre 10.000 lei si 23.000.000 lei.

*Cititi aici integral Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului

*Cititi aici Petitia online initiata de avocata Silvia Uscov