28 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

USR SARE IN AJUTORUL ONG-URILOR DIN GASCA LUI NICUSOR – Parlamentarii USR au atacat la CCR proiectul de lege al senatorului PNL Daniel Fenechiu ce limiteaza perioada in care ONG-urile pot bloca in instanta proiectele imobiliare. In prezent, orice ONG care are in statut obiective legate de mediu sau urbanism poate tergiversa proiecte imobiliare de sute de milioane de euro pentru motive puerile, chiar daca acel ONG nu are specialisti in urbanism ori protectia mediului (Documente)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

13 December 2022 12:50
Vizualizari: 2459

Uniunea Salvati Romania tine mortis sa protejeze ONG-urile care blocheaza in instanta, timp de ani intregi, proiecte imobiliare de sute de milioane de euro. Este si cazul organizatiilor non-guvernamentale din jurul primarului Capitalei Nicusor Dan (foto 1), celebre pentru procesele deschise abuziv impotriva companiilor imobiliare – litigii care tin astfel blocata dezvoltarea Bucurestilor.



Luni, 5 decembrie 2022, 43 de deputati USR, precum si alti 13 deputati neafiliati vreunui grup parlamentar (in principal membri ai partidului Forta Dreptei, plecati din PNL odata cu Ludovic Orban) au atacat la Curtea Constitutionala a Romaniei un proiect de lege initiat de catre senatorul PNL Daniel Fenechiu (foto 2) si sustinut de alti 20 de senatori liberali (vezi facsimil). Initiativa de act normativ – votata la 21 noiembrie 2022 de Senat in calitate de camera decizionala – urmareste sa limiteze perioadele in care organizatiile non-guvernamentale pot ataca in justitie proiectele imobiliare, astfel incat sa nu mai apara cazuri in care ONG-urile se trezesc sa se duca in instante chiar si la ani de zile dupa ce o constructie sau alta a fost ridicata. Subliniem ca legea lui Fenechiu nu le interzice ONG-urilor accesul la instante, ci doar diminueaza perioadele in care aceste entitati pot initia actiunile in justitie. Proiectul modifica atat Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 cat si legile lucrarilor de constructii (50/1991) si urbanismului (350/2011).



Gata cu distractia oengista


Dupa cum veti vedea in expunerea de motive, initiativa legislativa izvoraste din peisajul judiciar al ultimilor ani, in care este suficient ca trei oameni sa-si faca un ONG al carui statut sa contina referiri la mediu sau la urbanism, chiar daca membrii respectivei asociatii, fundatii etc. nu au nicio specializare in aceste domenii. Odata infiintate, aceste organizatii pot foarte usor ataca in instanta proiecte imobiliare, pentru ca actuala legislatie le prezuma interesul si le impune taxe de de timbru modice (de ordinul zecilor de lei). Or, asa ceva genereaza inegalitate de arme intre entitatile neguvernamentale si dezvoltatorii imobiliari, pe care legea ii obliga sa dovedeasca legalitatea tuturor hartiilor din documentatiile actelor administrative obtinute, sa suporte toate costurile privind achizitia terenului, autorizarea si edificarea propriu-zisa a constructiei, precum si „consecintele existentei litigiului (fiindu-i afectata imaginea, pierzand vanzari, investitii, finantari), indiferent de deznodamantul respectivului litigiu”, arata Fenechiu in expunerea de motive.

Ca si cum nu ar fi de ajuns, exista numeroase dosare in care dezvoltatorii imobiliari nici macar nu pot obtine de la ONG-uri plata in totalitate a cheltuielilor judiciare, din cauza ca instantele limiteaza abuziv aceste sume, mai spune senatorul PNL.


USR nu poate dormi de grija ONG-urilor


Presedintele Klaus Iohannis inca nu a avut ocazia sa promulge legea de mai sus, din cauza ca Uniunea Salvati Romania a atacat-o la Curtea Constitutionala. In esenta (dupa cum veti citi in obiectia de neconstitutionalitate anexata la finalul articolului), partidul lui Catalin Drula se plange de faptul ca proiectul lui Daniel Fenechiu nu este suficient de bine motivat, incalca dreptul de liber acces la justitie si creeaza o discriminare intre ONG-uri si investitorii imobiliari. In plus, noua lege impune modalitati subiective, nu obiective, de calculare a noilor termene in care organizatiile neguvernamentale pot ataca in instanta proiectele imobiliare, mai reclama useristii in sesizarea trimisa la CCR.


Iata textul proiectului de lege:


Art.I.- Legea nr.50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.933 din 13 octombrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 7 alineatul (23), litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

'a) continutul autorizatiei de construire si al anexelor aferente, care includ principalele conditii necesare a fi indeplinite de solicitanti, sau, dupa caz, continutul actului de respingere a cererii pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii';

2. La articolul 7, dupa alineatul (23) se introduc cinci noi alineate, alin.(23/1)-(23/5), cu urmatorul cuprins:

'(23/1) Informatiile referitoare la principalele conditii necesare a fi indeplinite de solicitanti, extrase din continutul autorizatiei de construire si al anexelor aferente, se fac publice in termen de maximum 30 de zile de la data emiterii autorizatiei si trebuie sa includa in mod obligatoriu urmatoarele:

a) numarul autorizatiei de construire si data emiterii acesteia;

b) titlul / descrierea proiectului;

c) procentul de ocupare a terenului – P.O.T. – si coeficientul de utilizare a

terenului – C.U.T.;

d) retragerile constructiilor de la limitele de proprietate:

e) suprafetele, construita la sol, construita pe fiecare nivel, construita desfasurata;

f) regimul de inaltime, numarul de niveluri subterane si supraterane pentru fiecare constructie, si inaltimile constructiilor, la cornisa si maxima pentru fiecare constructie;

g) daca a fost solicitat / obtinut avizul autoritatii competente in domeniul protejarii patrimoniului cultural;

h) daca a fost solicitat / obtinut avizul autoritatii competente in domeniul protejarii mediului;

i) planul de situatie; si

j) planuri cu toate fatadele.

(23/2) Odata cu publicarea informatiilor prevazute la alin. (23/1) lit. a) – h) pe pagina de internet si/sau prin afisare la sediul autoritatii publice emitente, aceasta va consemna si publica si data finalizarii operatiunilor de publicitate a continutului autorizatiei de construire.

(23/3) Dupa comunicarea autorizatiei de construire, dar inainte de inceperea lucrarilor, beneficiarul are obligatia, pe propria cheltuiala, sa noteze in cartea funciara a imobilului, precum si intr-un ziar de larga raspandire, informatiile prevazute la alin.(23/1) lit. a) si b), precum si sa amplaseze in santier, la loc vizibil, panoul de identificare al investitiei.

(23/4) Continutul autorizatiei de construire se considera adus la cunostinta organismelor sociale interesate la data ultimei operatiuni de publicitate, mai precis la data finalizarii operatiunilor de publicitate de catre autoritatea publica in conformitate cu prevederile alin.(23/2), la data incheierii prin care s-a dispus notarea in cartea funciara, la data publicarii informatiilor mentionate intr-un ziar de larga raspandire sau la data afisarii panoului de identificare a investitiei, in conformitate cu prevederile alin.(23/3), indiferent care dintre aceste date survine ultima.

(23/5) Fara a se modifica in niciun fel data ultimei operatiuni de publicitate, stabilita conform alin.(23/4), la care continutul autorizatiei de construire se considera adus la cunostinta organismelor sociale interesate, acestea, precum si restul publicului interesat pot solicita, spre studiu, informatiile prevazute la alin.(23/1), precum si restul documentelor care au caracter public, potrivit prezentei legi, la sediul autoritatii publice emitente'.

3. La articolul 12, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin.(3), cu urmatorul cuprins:

'(3) Pentru organismele sociale interesate, in litigiile ce vizeaza autorizatiile de construire, termenul pentru formularea plangerii prealabile, daca aceasta mai este obligatorie, este de 30 de zile si incepe sa curga de la data ultimei operatiuni de publicitate, reglementata conform art.7 alin.(23), iar termenul pentru introducerea cererilor de anulare, de suspendare, de interventie accesorie sau de interventie principala este de 60 de zile si se calculeaza de la data primirii raspunsului la plangerea prealabila sau de la data expirarii termenului legal de solutionare a plangerii, indiferent care dintre aceste date survine prima. Daca plangerea prealabila nu mai este obligatorie, pentru organismele sociale interesate, in litigiile ce vizeaza autorizatiile de construire, termenul pentru introducerea cererilor de anulare, de suspendare, de interventie accesorie sau de interventie principala este de 60 de zile si incepe sa curga de la data ultimei operatiuni de publicitate, reglementata conform art.7 alin.(23)'.

Art.II.- Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. Partea I, nr.1154 din 7 decembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 11 alineatul (1), dupa litera d) se introduce o noua litera, lit.d/1), cu urmatorul cuprins:

'd/1) data luarii la cunostinta a continutului actului, daca plangerea prealabila nu mai este obligatorie;'

2. La articolul 14, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

'Art. 14.- (1) In cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, dupa sesizarea, in conditiile prevederilor art.7, a autoritatii publice care a emis actul sau a autoritatii ierarhic superioare sau in termen de maximum 30 de zile de la luarea la cunostinta a continutului actului care nu mai poate fi revocat, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ unilateral pana la pronuntarea instantei de fond. In cazul in care persoana vatamata nu introduce actiunea in anulare a actului in termen de maximum 60 de zile de la introducerea actiunii in suspendare si daca fondul cererii de suspendare nu a fost solutionat, instanta investita cu cererea de suspendare va constata aceasta imprejurare si va respinge cererea de suspendare ca lipsita de interes. Daca suspendarea s-a dispus, aceasta inceteaza de drept si fara nicio formalitate'.

3. La articolul 15, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

'Art.15.- (1) Suspendarea executarii actului administrativ unilateral poate fi solicitata de reclamant, pentru motivele prevazute la art.14, si prin cererea adresata instantei competente pentru anularea, in tot sau in parte, a actului atacat. In acest caz, instanta poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, pana la solutionarea definitiva a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odata cu actiunea principala sau printr-o actiune separata, in termen de maximum 60 de zile de la introducerea actiunii principale'.

Art. III.- La articolul 64 din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.373 din 10 iulie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin.(4), cu urmatorul cuprins:

'(4) Prin exceptie de la prevederile alin.(3), pentru organismele sociale interesate, dreptul de a ataca hotararile de aprobare se prescrie in termen de 1 an de la data aprobarii'.

Art.IV.- Legea nr.50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.933 din 13 octombrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.1154 din 7 decembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.373 din 10 iulie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, vor fi republicate in Monitorul Oficial al Romaniei. Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare”.


Redam expunerea de motive:


I. Introducere

In prezent, in lipsa unui Cod al Urbanismului care sa reglementeze actele de urbanism (atat cu privire la procedura si conditiile aferente emiterii lor, cat si cu privire la modul de realizare a controlului de legalitate asupra acestor acte), se constata ca legislatia actuala este invechita, iar modificarile subsecvente realizate de-a lungul timpului la actele normative in vigoare (in diferite conjuncturi economice si politice) au condus catre incoerente si viduri legislative, care au potentialul sa puna in pericol proprietatea privata si siguranta circuitului civil, precum si sa descurajeze investitiile in sectorul imobiliar, generandu-se un climat dezechilibrat si predominant nesigur.

Dreptul de a construi este unul dintre atributele esentiale ale dreptului de proprietate. Limitarile dreptului de a construi se realizeaza prin aprobarea documentatiilor de urbanism (planuri urbanistice generale – PUG – sau planuri urbanistice zonale – PUZ), care stabilesc conditiile pe care viitoarea constructie trebuie sa le indeplineasca. Prin emiterea certificatului de urbanism (CU), autoritatea publica informeaza proprietarul terenului care sunt conditiile, limitarile urbanistice si avizele necesare pentru obtinerea autorizatiei de construire (AC). Pentru intabularea constructiei nou realizate, sunt necesare procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor si certificatul de edificare, acte care se intocmesc verificand respectarea prevederilor AC. Astfel, succesiunea 'documentatii de urbanism CU – AC – receptie – intabulare' conduce catre o interdependenta intre actele urbanistice si actele de proprietate. Asa cum pentru un teren, pentru dovedirea dreptului de proprietate, prezinta relevanta intregul istoric al actelor translative de proprietate anterioare, pentru o constructie istoricul de proprietate incepe cu succesiunea de acte urbanistice mai sus mentionate, iar atacarea acestora si eventual anularea acestora are potentialul sa conduca la anularea tuturor actelor subsecvente.

Actele de urbanism, cu relevanta in prezenta expunere, sunt urmatoarele: PUG, PUZ (reglementate de Legea 350/2001), CU si AC (reglementate de Legea 50/1991). Controlul de legalitate asupra actelor de urbanism se realizeaza in contenciosul administrativ, conform reglementarilor prevazute de Legea 554/2004.

In prezent, conform deciziei ICCJ (n.r. RIL 8/2020), orice asociatie infiintata in conformitate cu OG 26/2000, care are in statut obiective referitoare la 'mediu' sau 'urbanism', este prezumata ca avand calitate procesuala activa si interes in orice litigiu de mediu sau de urbanism. Aceasta situatie, coroborata cu prevederi legale neclare, invechite sau divergente, aparute ca urmare a unor modificari legislative subsecvente necoerente, genereaza un dezechilibru major in sectorul imobiliar, generandu-se situatii in care proiecte imobiliare cu valoare de piata colosale (sute de milioane de euro) sunt atacate in mod neintemeiat in contencios administrativ de astfel de 'organisme sociale interesate', care pentru introducerea actiunii trebuie numai sa achite taxe de timbru modice (de ordinul zecilor de lei). De cele mai multe ori, astfel de asociatii (ONG) sunt controlate de indivizi care actioneaza cu rea-credinta, care urmaresc cu totul alte scopuri decat cele declarate oficial in cadrul statutelor sau actelor constitutive inregistrate la judecatorie si care profita de neclaritatea prevederilor legale pentru a le deturna de la scopul initial avut in vedere de legiuitor.

La momentul actual, in contextul reglementarilor legale in vigoare, se genereaza astfel un dezechilibru major intre ONG-uri si investitori. ONG-urilor li se confera calitate procesuala activa, li se prezuma interes, li se stabilesc taxe de timbru modice, li se stabilesc termene foarte permisive in care sa atace actele vizate (practic le pot ataca oricand), castiga capital de imagine si/sau politic (in functie de identitatea fondatorilor) si, in cazul in care, pana la urma actiunile neintemeiate le sunt intr-un final respinse in mod definitiv, instantele cenzureaza si cheltuielile de judecata solicitate si dovedite de investitori. Pe de alta parte, investitorii trebuie sa dovedeasca in cadrul acelor litigii legalitatea tuturor si fiecaruia dintre actele si avizele care fac parte din documentatiile actelor administrative obtinute, trebuie sa suporte toate costurile privind achizitia terenului, autorizarea si edificarea propriu-zisa a constructiei, trebuie sa suporte consecintele existentei litigiului (fiindu-i afectata imaginea, pierzand vanzari, investitii, finantari), indiferent de deznodamantul respectivului litigiu.

Acest situatie profund nedreapta trebuie reechilibrata prin responsabilizarea acestor ONG-uri si a membrilor lor fondatori, prin stabilirea unor formalitati de publicitate eficiente si clare si prin stabilirea unor termene ferme in care actiunile privind atacarea actelor administrative sa poata fi initiate.

II. Situatia actelor administrative normative

In prezent, hotararile prin care se aproba PUG si PUZ sunt acte administrative normative si pot fi atacate oricand, in conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) si art. 11 alin. (4) din legea 554/2004. Faptul ca aceste acte de urbanism pot fi atacate oricand cu plangere prealabila (in temeiul art. 7) si cu actiuni in justitie (in temeiul art. 8, 14 si 15) creeaza nesiguranta in circuitul civil si pune in pericol proprietatea privata.

Spre exemplu, un investitor poate sa ia decizia comerciala de a achizitiona in anul 2018 un teren, tocmai pentru ca stie ca acel teren este reglementat de un PUZ aprobat in anul 2010 si neatacat / neanulat care ii permite sa construiasca o cladire de apartamente S+P+10 etaje, iar edificarea acelei cladiri i-ar permite sa obtina un profit, conform unui plan de afaceri intocmit inainte de momentul achizitiei. Dupa momentul achizitiei, deci dupa ce a achitat pretul pe teren, pe baza PUZ, investitorul obtine CU si dupa indeplinirea tuturor conditiilor si obtinerea tuturor avizelor si acordurilor solicitate prin CU, obtine AC. In baza AC incepe edificarea cladirii. Dupa finalizarea structurii de rezistenta pentru intreaga cladire S+P+10, deci dupa achitarea tuturor costurilor privind proiectarea, autorizarea si edificarea cladirii pana la acel nivel, in anul 2020, un ONG ataca PUZ-ul din anul 2010 in contencios administrativ si solicita instantei sa constate ca, in lipsa PUZ-ului respectiv, regimul de inaltime pe terenul respectiv ar fi fost P+2. Or, investitorul a achizitionat terenul tocmai in considerarea PUZ-ului (act administrativ normativ) si nu ar fi achizitionat niciodata terenul daca regimul de inaltime ar fi fost numai P+2. in acesta situatie, simpla existenta a litigiului are potentialul sa genereze prejudicii colosale pentru investitor, indiferent de deznodamantul sau (indiferent daca se dovedeste ca a fost intemeiat sau nu).

Singura prevedere legala care mentioneaza o limitare in timp a dreptului de a ataca PUG si PUZ este reprezentata de art. 64 alin. (3) din Legea 350/2001, care a fost introdus abia la data de 29 iulie 2019 in baza Legii 151/2019 si care a reglementat un termen de prescriptie de 5 ani pentru introducerea actiunii, care se calculeaza de la data hotararii de aprobare a PUG sau PUZ. Din pacate, solutiile pronuntate de instantele judecatoresti cu privire la aplicabilitatea acestui text de lege nu sunt unitare, nici macar la nivelul aceleiasi instante. Spre exemplu, Curtea de Apel Bucuresti a emis si hotarari definitive prin care s-a admis exceptia prescriptiei, si hotarari definitive prin care exceptia a fost respinsa. Mai mult, in legatura cu verificarea constitutionalitatii acestui text de lege a fost sesizata si Curtea Constitutionala.

Siguranta circuitului civil se imbunatateste prin faptul ca un cetatean sau investitor privat care cumpara un teren reglementat de un PUZ poate vedea daca a trecut 1 an de la data aprobarii si ca acesta nu poate fi atacat de catre ONG-uri. El poate fi in continuare atacat oricand de proprietarii fondurilor invecinate sau de alti titulari de drepturi sau interese legitime.

III. Situatia actelor administrative individuale

AC este act administrativ individual. CU este de cele mai multe ori o operatiune administrativa, insa uneori poate avea si caracter de act administrativ individual.

In primul rand, ICCJ a stabilit ca anularea in contenciosul administrativ a PUG sau PUZ (acte administrative normative) conduce in mod automat la anularea CU si AC emise in baza lor (acte administrative individuale subsecvente), daca acestea din urma sunt atacate in instanta.

Astfel, in exemplul nostru de mai sus, desi CU emis de autoritatea publica reflecta intocmai prevederile PUZ (neatacat nici la data achizitiei si nici la data emiterii CU) si desi AC a fost emisa in baza unei documentatii care respecta toate conditiile si cerintele impuse prin CU, este suficienta inregistrarea unei actiuni formale, in care sa se sustina ca AC e nelegala pentru ca a fost emisa in baza unui PUZ care e nelegal. Dosarul privind anularea AC va fi suspendat pana la solutionarea dosarului privind PUZ, iar in situatia anularii definitive a PUZ, AC va fi si ea anulata in mod automat, chiar daca era perfect legala si nu avea niciun motiv intrinsec de nelegalitate.

In al doilea rand, pe langa nelegalitatea atrasa de nelegalitatea PUZ, se poate solicita anularea AC pentru motive intrinseci autorizatiei sau pentru motive care tin de nelegalitatea actelor sau operatiunilor care compun documentatia care a stat la baza emiterii AC.

Intr-o forma initiala a Legii 554/2004, actele administrative individuale puteau fi atacate in maxim 6 luni de la data emiterii (inclusiv de catre terti – ONG-uri). Aceasta forma a legii, art. 7 alin. (7) mai precis, a fost declarata neconstitutionala.

In forma actuala a Legii 554/2004, in conformitate cu prevederile art. 7 alin. (3), ONG-urile trebuie sa atace actele individuale in termen de 30 de zile de la data la care au luat 'cunostinta, pe orice cale, de continutul actului'. Cererea de anulare sau suspendare a actului (in temeiul art. 8, 14 sau 15) trebuie introdusa, in conformitate cu prevederile art. 11, intr-un termen care se calculeaza exclusiv in functie de momentul plangerii prealabile. Cu toate acestea, conform art. 7 alin. (5), in cazul in care actul a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice, plangerea prealabila nu mai este obligatorie.

In exemplul nostru de mai sus, PUZ a produs efecte prin emiterea CU si AC a produs efecte prin inceperea lucrarilor, asadar plangerea prealabila nu mai este necesara.

Nu exista nicio prevedere legala care sa precizeze care este termenul in care un ONG trebuie sa introduca o cerere de anulare (in temeiul art. 8) sau o cerere de suspendare (in temeiul art. 14 sau 15) daca plangerea prealabila nu mai este necesara (conform prevederilor art. 7 alin. (5)). In aceasta situatie, realitatea reiesita din practica este ca ONG-urile pot ataca oricand si acte administrative individuale care au intrat in circuitul civil si au produs efecte juridice. Astfel, prin aceasta succesiune nefericita de modificari legislative necoerente s-a ajuns la o situatie in care intrarea in circuitul civil si producerea de efecte juridice vulnerabilizeaza actul administrativ, in loc sa-l intareasca.

In situatia in care actul nu a intrat in circuitul civil si nu a ajuns sa produca efecte juridice, iar plangerea prealabila este in continuare obligatorie, sintagma prevazuta de art. 7 alin. (3) – 'a luat cunostinta, pe orice cale, de continutul actului' – este neclara si lasa loc de interpretari care, din nou, in practica favorizeaza ONG-urile. Desi sunt respectate formalitatile de publicitate ale AC prevazute de Legea 50/1991 (prin afisarea autorizatiei pe pagina de internet a emitentului, prin asigurarea posibilitatii consultarii acesteia la sediul emitentului si prin amplasarea panoului investitiei la loc vizibil in santier de catre investitor), ONG-urile nu au nicio obligatie concreta in acest sens.

In primul rand, ce inseamna ca un ONG (o fictiune juridica) sa 'ia cunostinta' de ceva? Cum dovedeste un investitor care este momentul la care un ONG a 'luat cunostinta' de ceva? ONG-ul nu are nicio obligatie sa fie informat in legatura cu existenta sau continutul unui act administrativ, fiindca desi se confera dreptul de a ataca in instanta acte administrative, nu i se stabileste in sarcina nicio obligatie corelativa acestui drept. Desi se prezuma calitatea procesuala activa si se prezuma interesul, nu i se prezuma si comunicarea actului, odata cu indeplinirea formalitatilor de publicitate prevazute de lege.

Si chiar daca investitorul ar fi diligent si, depasindu-si obligatiile legale, ar comunica din proprie initiativa AC catre toate ONG-urile interesate (ceea ce e practic imposibil), nimic nu ar impiedica persoane de rea-credinta (membri ai ONG-urilor instiintate) sa infiinteze noi ONG-uri special pentru a putea ataca respectivele acte dupa depasirea termenului legal.

In al doilea rand, ce inseamna 'continutul actului'? Formularea este neclara, pentru ca Legea 554/2004 se refera la toate categoriile de acte administrative, nu numai la actele de urbanism. Desi legea speciala (Legea 50/1991) prevede faptul ca autorizatia de construire are caracter public si ca poate fi consultata la sediul autoritatii emitente, nu se instituie vreo obligatie in sarcina ONG-urilor de a solicita si obtine accesul la continutul actului in vreun anumit termen. ICCJ ar fi putut transa aceasta problema, insa solicitarea Curtii de Apel Cluj a fost respinsa ca inadmisibila (n.r. HP 74/2018), deci reglementarea corecta este in continuare o necesitate.

IV. Concluzii

Pentru rezolvarea tuturor acestor probleme se impune realizarea unui Cod al Urbanismului, care sa reglementeze in mod coerent toate aspectele relevante privind limitarile urbanistice, publicitatea reglementarilor urbanistice, elaborarea, emiterea si aprobarea actelor de urbanism, precum si modul in care se poate realiza controlul de legalitate in fata instantelor de judecata.

Insa, temporar, pana la elaborarea si aprobarea acestui Cod al Urbanismului, se impune adoptarea unor masuri care sa lamureasca, pe cat posibil, cadrul legal existent si sa readuca siguranta circuitului civil si echilibrul procesual in litigiile specifice de urbanism”.


* Cititi aici proiectul de lege si expunerea de motive

* Cititi aici obiectia de neconstitutionalitate a USR

Comentarii

# santinela date 13 December 2022 14:24 -5

Pai cine sa sara in ajutor!

# Steluța date 16 December 2022 07:28 +19

USR are dreptate

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 27.03.2024 – Oamenii s-au dus peste „Baronul Lamborghini” (Video)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva