Avocatul Adrian Toni Neacșu (foto) a făcut apel marți, 26 mai 2026, la parlamentari să ignore proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și să boicoteze dezbaterile atunci când inițiativa de act normativ va ajunge în camerele Legislativului. 

Motivul ține de neconstituționalitatea Legii salarizării unitare: potrivit art. 110 alin. 4 din Constituție, un cabinet demis prin moțiune de cenzură – cum este cel al lui Ilie Bolojan – „îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”. Altfel spus: un asemenea executiv nu are dreptul nici să emită ordonanțe, nici să trimită proiecte de legi în Parlament, explică Neacșu într-o postare de pe Facebook.

Redăm comentariul fostului judecător și membru CSM:

„Sindicatele și profesiile care se pregătesc să-și negocieze la Guvern poziții mai bune în noile grile de salarizare nu fac altceva decât să valideze o procedură complet ilegală și aflată dincolo de limitele imposturii constituționale.

Guvernul actual este unul demis, la fel cum sunt și toți miniștrii ori ministerele.

Un Guvern demis prin moțiune nu poate iniția în nicio modalitate noi politici publice (cum e cea de salarizare) și nu poate iniția proiecte de legi.

Ipocrizia este că toată lumea știe că noua lege a fost inițiată, elaborată și redactată în cadrul Guvernului demis, de un minister demis, fiind promovată public oficial de un ministru demis și negociată cu bugetarii în cadrul aceluiași Guvern demis.

Limitarea constituțională a puterilor unui Guvern demis prin moțiune de cenzură nu privește numai adoptarea formală a unor proiecte de legi, a unor ordonanțe de urgență sau a unor documente privind noi politici publice, ci este una generală: Guvernul ‘îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern’ (art. 110 alin 4 din Constituție).

Elaborarea și redactarea unui act normativ complex, cu soluții radicale privind salarizarea, urmate de dezbateri organizate cu sindicatele, profesiile bugetare și instituțiile publice pe marginea acesteia nu reprezintă simple ‘acte de administrare a treburilor publice’.

Simplul fapt că Guvernul nu va promova legea pe care și-o dorește sub forma unui ‘proiect de lege’, ci că aceasta va fi preluată de parlamentari sub forma unei propuneri legislative proprii (o ipocrizie în sine) nu schimbă realitatea că legea este inițiată, elaborată, redactată și negociată de un executiv demis, care nu mai are dreptul constituțional să se ocupe de asta.

Soluția igienică pentru sănătatea regulilor democratice ar fi ca inițiativa Guvernului să fie ignorată, căci ea oricum nu are dreptul să existe, iar dezbaterile boicotate.

Bineînțeles că nu se va întâmpla asta, vor urma păruielile între diferite categorii profesionale și datul din coate sindicale ca fiecare să fie împins mai sus în grilele de salarizare”.